10,006 matches
-
și primitoare, și între un pahar de Cotnari și o sărmăluța, toții românii prezenți au întins o hora românească, o hora a bucuriei și a prieteniei, o hora ce le-a amintit tuturor că poți să te smulgi din locul natal, dar acesta nu te părăsește niciodată. Și pentru că această reuniune nu putea să se încheie fără un mic spectacol artistic, cei prezenți au participat într-un mic concurs, “Cea mai frumoasă ie”. Dificil să desemnezi această distincție deoarece toți cei
DACĂ NOI NU MERGEM ÎN ROMÂNIA, VINE ROMÂNIA LA NOI! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 by http://confluente.ro/mara_circiu_1406910417.html [Corola-blog/BlogPost/342282_a_343611]
-
Oksanen, născută în 1977 în Finlanda, este considerată cea mai importantă nuvelista, în viață, din Finlanda. Cărțile ei au fost traduse în 38 de limbi. A studiat dramaturgia la Academia de Teatru din Helsinki și literatura la universitatea din orașul natal, Jyväskylä. Prima ei carte, „Vacile lui Stalin” a scris-o în 2003, nuvelă care a propulsat-o pe scena literară a Finlandei. De asemenea a scris românul „Purificare”, pentru a fi pus în scenă de către Teatrul Național Finlandez. Un an
OCTAVIAN CURPAŞ by http://confluente.ro/articole/octavian_curpa%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
Oksanen, născută în 1977 în Finlanda, este considerată cea mai importantă nuvelista, în viață, din Finlanda. Cărțile ei au fost traduse în 38 de limbi. A studiat dramaturgia la Academia de Teatru din Helsinki și literatura la universitatea din orașul natal, Jyväskylä. Prima ei carte, „Vacile lui Stalin” a scris-o în 2003, nuvelă care a propulsat-o pe scena literară a Finlandei. De asemenea a scris românul „Purificare”, pentru a fi pus în scenă de către Teatrul Național Finlandez. Un an
OCTAVIAN CURPAŞ by http://confluente.ro/articole/octavian_curpa%C5%9F/canal [Corola-blog/BlogPost/372673_a_374002]
-
Și cu smarald privirea-mi dăruiește Mireasma dulce-a lacrimilor mele ‘ (Dorul) „Poetul este artizanul care plăsmuiește și dăltuiește cuvântul în trunchiul sufletului său, cu degetele sale de lumină modelându-l în funcție de trăirile care-l animă”, susține poeta.Satul său natal, Săcuieu, din județul Cluj, este adesea cântat în versul poetei cu dor nespus. Legătura puternică față de acest ținut este conturată în imagini grăitoare. Este satul amintirilor și al copilăriei, este locul unde răul a fost răpus și doar parfumul codrilor
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
codrilor plutește, tablou al desăvârșirii pământene: „La Poalele Carpaților de-Apus Luminile au străluciri de-argint Acolo tot ce-i rău a fost răpus Miroase codru-a floare și absint”. Recunoștiința o îndreaptă pe poeta Georgeta Resteman în pridvorul casei natale. Simbolurile copilăriei și melancolia purtată cu ardoare în suflet au determinat-o să-i confere calitatea de „satul cu dor”. Este sălașul divin în care s-au cuibărit cele mai fine emoții și, tot acolo, s-au împletit cele mai
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
cele mai frumoase clipe, momente de candoare și libertate : „De câte ori revin și-ți sărut glia, Măicuții mele, mâna, în pridvor Purtând în suflet cald, melancolia, Te voi numi mereu- SATUL CU DOR...” (Satul cu dor) Lacrimi de dor pentru locurile natale sfințesc ochii săi care caută, nostalgici, prispa casei încărcată de amintiri și magia copilăriei: „Pe prispa casei de sub munte Cu vechii stâlpi de lemn, sculptați, De dorul meu, sfințiți de vreme, Ades’ mi-s ochii-nlăcrimați”. (Dor de-acasă) În
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
mă gândesc și nu-mi impun o temă anume, poezia o scrie sufletul și «vinovate» de acest lucru sunt stările care-l animă. Scriu poezie de dragoste, scriu poezie patriotică, scriu pastel - inspirată fiind, în primul rând, de locurile mele natale de la poalele Apusenilor, acolo unde își are rădăcinile poezia mea, de fapt... Și mai scriu și poezie ironică, mai rar, ce-i drept... dar scriu!”, a afirmat poeta. „Te caut printre gânduri și te chem. Să-mi fi alături, să
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1420113849.html [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
Ion Dacian”, marea și încântătoarea artistă a scenei lirice românești și universale, Mioara Manea Arvunescu și-a făcut timp să ofere copiilor premiile și să fie fericită însăși, alături de ei, la Adjudul care e așezat umăr la umăr cu Focșaniul natal al artistei, după cum și ea e apropiată în drumul muzical și sufletesc, de soprana Angela Gheorghiu. Iată că Adjudul o primește cu dragoste pe Mioara Manea Arvunescu și chiar o revendică, în dragoste și admirație, în același timp în care
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
înfiorat de amintire, și aceasta-i o mirare, și încă unul dintre biciurile nedreptății care sfâșie inima artiștilor! „Opereta este un vis de iubire scăldat în izvorul cu lacrimi și bucurii al vieții!”, spune Mioara Manea Arvunescu, iar dacă Focșaniul natal nu împărtășește feeria acestui vis, o fac dominioanele muzicii lirice mondiale și iată, la numai câțiva kilometri de cetatea Vrancei, o adoră Adjudul! Angela Gheorghiu, inundă cu soare, armonie și surâs... Ceea ce e rar în relația sufletească dintre cele două
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
dominioanele muzicii lirice mondiale și iată, la numai câțiva kilometri de cetatea Vrancei, o adoră Adjudul! Angela Gheorghiu, inundă cu soare, armonie și surâs... Ceea ce e rar în relația sufletească dintre cele două privighetori pe care le leagă și locurile natale, Angela Gheorghiu și Mioara Manea Arvunescu este faptul că nu au una pentru cealaltă cârcei la suflet, nu au una pentru cealaltă o inimă încrețită și striată. Zilele Orașului Adjud au prilejuit pentru cei ce sunt, considerându-se mândri, concitadini
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
o artistă genială, cum este soprana Angela Gheorghiu, plină de frumusețe în varietatea întrupată și spirituală, dacă minunata soprană de aur a României, Angela Gheorghiu, adoră copilăria și este mereu cu gândul, în primul rând la copiii din Adjudul ei natal, la școala care îi și poartă numele, ea reușește să izbucnească o fierbere dulce și adorabilă în inima lor! Reușește să îi aducă la altitudinea punctului de ciocnire a sublimului cu înverșunarea din ce în ce mai întreagă și deslușită în aspirația spre copilăria
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Angela_gheorghiu_muzica_dulc_aurel_v_zgheran_1389564387.html [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
o întâlnire cu monsieur G., care să ne ofere și prilej de conversație, nu mai fusese curând posibilă, fiindcă părinții, urmare a persecuțiilor suportate de tatăl meu în mica urbe ardeleneasca, mi se mutaseră într-o localitate din Banat, orașul natal al mamei, iar eu trebuise să îi urmez, firește. Revenirea mea pentru un an la O.M., în ultimă clasa de liceu, urmare a unei neplăcute întâmplări, nu-mi crease și prilejul revederii domnului G., din păcate, acesta dispăruse, iar
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_inoportuna.html [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
și-n noaptea Crăciunului lină/ sub bradu-mbrăcat cu beteală/ s-așternem dorințe și vise/ să ne cernem în suflet lumină/ și să fim mai curați și mai buni/ în speranța iubirii promise./” De Crăciun cu tine, mamă!). Poeta iubește locurile natale cu aceeași forță prin care se manifestă în iubirea de oameni, de frumos, de bine și de pace: „Sub streașina casei ce straniu rostește tăceri/ Ferită de vântul nebun, de ploi, de ninsori și furtuni/ Zăresc lâng-o frunză uscată, ca
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_ecouri_la_o_carte_de_descatusari_li_george_roca_1327650208.html [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
remarcat: scriitorul Daniel Drăgan, Viorela Codreanu Tiron, Marian Malciu, Marioara Vișan, Elena Păduraru și alți creatori și iubitori de literatură și artă. Ediția a II-a, „Apuseni, legendă, tradiție și spiritualitate”, a fost organizată în luna august 2009, în satul natal Săcuieu, situat la poalele Muntelui Vlădeasa. Evenimentul apreciat și lăudat de cei prezenți a reunit din nou creatori de literatură și artă plastică, din presa scrisă și din rețelele de internet, ocazie care le-a dat posibilitatea să se cunoasca
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_ecouri_la_o_carte_de_descatusari_li_george_roca_1327650208.html [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
acasă, din cartierul exclusivist din Florida, cu soprana Virginia Zeani se poate descătușa afectiv și generos un dialog curgător și cu folosința fiecărui cuvânt al maestrei, pentru istorie! Sunt rare fotografiile din copilăria dumneavoastră. Ilustrați această copilărie din miticul sat natal. M-am născut la 21 octombrie 1925, la Solovăstru, așezare de pe malul Gurghiului, un afluent al Mureșului. Amintirea cea mai proeminentă din copilăria mea, este joaca prin ploaie, cu pietrele. Îmi plăcea să ascult răpăiala ploii sub șiroaiele calde de
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_l_assoluta_sp_aurel_v_zgheran_1386885762.html [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
predispoziție inefabilă de jocul voios cu pietrele. Ce nu-mi plăcea era să beau lapte crud și proaspăt de vacă, obligată de bunicile mele. Dar anii aceștia rămân configurați într-o fascinație nerepetabilă. Când ați voiajat întâia oară în afara satului natal? Nu împlinisem șase ani când am călătorit la București, cu tata și mama, care căutau un serviciu. Părinții mei au găsit amândoi de lucru și am rămas pentru mai mult timp în capitală. Îmi plăceau „casele peste case” iar peste
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_l_assoluta_sp_aurel_v_zgheran_1386885762.html [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
dar, și așa, compozitori sunt mulți. Am preluat roluri dintr-o o mare constelație a patrimoniului liric universal: Verdi, în primul rând, dar și Haendel, Monteverdi, Rossini, Puccini, Wagner, Poulenc, Mentori... Când ați fost ultima oară în România, în satul natal, la mormântul părinților dumneavoastră, Dumitru și Veselina Zehan? După plecarea din țară, în 1947, am revenit acasă de mai multe ori. Prima dată, în 1965, așa cum promisesem celor care mi-au trimis părinții la mine, apoi în 1968 și în
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Virginia_zeani_l_assoluta_sp_aurel_v_zgheran_1386885762.html [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
să fie lăudăroși din fire. Acest lucru a ținut până când la un an de la nașterea lui Constantin, Natalița va rămâne din nou însărcinată, astfel că cei doi părinți vor fi nevoiți să părăsească Cotrocenii și să se retragă în comuna natală - Drăguțești, unde va vedea lumina zilei cel de al doilea lor prunc, Emil, căruia ei îi vor spune în familie Melu. Primind amândoi soții recomandări bune din partea administrației Curții Regale, Ion ajunge șoferul prefectului de Gorj, conducând mașina prefecturii timp
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
Arethia Piteșteanu, familie înrudită, la rându-i, cu neamuri boierești de viță veche din Țara Românească. Arethia era o femeie cu stare și bine văzută în societatea acelor vremuri. După primul război mondial s-a instalat în Poiana Gorj, locul natal al soțului ei și a pus bazele unei societăți de binefacere care avea drept scop renașterea covorului și a broderiei oltenești. A înființat și un atelier în acest scop, de covoare oltenești, cu modele oarecum modernizate, adaptate la noua formă
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
care rezultă conștientizarea mărețului scop al existenței omenești care este mântuirea. Volumul „Pe Rio Costa-Balade erotice”, cu versuri originale construite cu o sensibilitate profundă și o înțelegere a păcatului neîntânită în poezia noastră contemporană, este o evocare lirică a toposului natal, a realităților și atmosferei cotidiene a anilor 1950. Sunt versuri care fac parte din „literatura de sertar” încare sub aparența erotismului, descriu realitățile crude ale satului românesc, din acea perioadă din localitatea Vinerea și din împrejurimi. Felicitări Domnului Profesor Universitar
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU by http://uzp.org.ro/structura-variata-natura-expresiva-si-valoarea-artistica-a-pamfletului-de-dorin-n-uritescu/ [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
măcar pe unde a luat-o. În zadar. Parcă l-a înghițit pământul. Nici până în ziua de azi nu am aflat nimic. O fi murit pe undeva ori poate încă mai trăiește sau poate că a fugit în țara lui natală... Dumnezeu știe! Alteori mi se pare că-l simt lângă mine, îl visez bătrân, cu tâmple ninse și cu riduri adânci, făcându-mi semn să-l urmez pe un drum necunoscut, periculos și adânc. Cel mai probabil drumul către moarte
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Lagar_si_razboi_partea_a_cristea_aurora_1394475504.html [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
printre cei 32 de tineri cursanți, cu douăzeci de tineri români, dintre care amintim pe Iacob Mureșanu, Ioan Axente (Sever), Petru Popovici, Enea Hodoș, Ioan Pipoș, Vasile Fodor. După terminarea celor trei ani, în 1843 se întoarce la Vidra sa natală, îmbrăcat în haine domnești, spre dezamăgirea mamei sale, de pe vremea când își lepădase straiele țărănești la plecarea lui la gimnaziul din Zlatna. Acasă, printe moți, caută să le cunoască suferințele, procesele lungi și nemiloase în care erau târâți aceștia prin
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Avram_iancu_craiul_muntilor.html [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
1894-1935) 76 de ani de la moarte Articol de EMIL ISTOCESCU S-au scurs prin clepsidra timpului, iată, 76 de ani de la trecerea prozatorului Gib. I. Mihăescu la cele veșnice. Era atunci, la 19 octombrie 1935 o toamnă aurie, cu podgoria natală a scriitorului plină de rod, când acesta, după o suferință atroce a fost răpus de o boală galopantă și înmormântat trei zile mai târziu în cimitirul orașului. Moartea prematură, la doar 41 de ani și jumătate a lui Gib. I.
COMEMORARE-GIB.I.MIHĂESCU (1894-1935 ) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Comemorare_gib_i_mihaescu_1894_1935_.html [Corola-blog/BlogPost/354364_a_355693]
-
un copil teribil ce-și hrănește inteligența nativă cu harul artistic specific celor aleși să sufere subimitatea rostului existenței. Născut la 16 aprilie 1949 în cel mai frumos sat al lacrimii sale artistice - Cicănești - după ce face clasele primare în localitatea natală, unde tatăl său era învățător, la sugestia bunicului a fost dus la Craiova în clasa a V-a pentru a studia artele plastice. Continuă liceul în Cetatea Băniei, apoi Universitatea de Arte Plastice din București, pe care o absolvă în
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_sentimental.html [Corola-blog/BlogPost/357842_a_359171]
-
propuse, noi vom sugera primarilor, ca și unor patronate să vină cu propuneri concrete ajungându-se la unele „înfieri reciproce”, a localităților de către anumite comunități din străinătate, sau a conaționalilor din străinătate care nu mai au vreo legătură cu locurile natale, în localități care le oferă o anumită atenție, loturi pentru o reședință temporară, mediu de afaceri, de patronaj cultural asupra așezămintelor și instituțiilor de asistență sau de educație, de la simple relații interumane până la condiții de a întreprinde ceva, stabilind o
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 by http://uzp.org.ro/proiecte-pregatirea-si-cadrul-sarbatoririi-zilei-limbii-romane-2014/ [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]