1,692 matches
-
locuitori) o plasează mult peste media UE-25 de 9,7‰, doar câteva țări înregistrând un nivel mai ridicat: Letonia (13,4‰), Lituania (12,8‰), Ungaria (13,0‰), Bulgaria (14,6‰). Nivelul destul de ridicat al ratei mortalității comparativ cu cel al natalității a determinat un spor natural negativ al populației (-2,2‰), indicator nefavorabil, ce situează România alături de alte țări ale UE, cu o valoare negativă a acestuia: Germania, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Italia etc. Nefavorabilă a fost în anul 2010
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
situația demografică a fost influențată în mare măsură de intervenția statului, cel puțin în două direcții. În primul rând, menționăm măsurile extrem de dure, referitoare la interdicția avortului, luate la sfârșitul anului 1966, măsuri care au avut un impact serios asupra natalității: în anul 1967 s-au născut aproximativ de două ori mai mulți copii decât în anul anterior. Chiar dacă în anii următori natalitatea nu s-a mai ridicat la nivelul atins în 1967, totuși ea s-a menținut destul de ridicată până în
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
dure, referitoare la interdicția avortului, luate la sfârșitul anului 1966, măsuri care au avut un impact serios asupra natalității: în anul 1967 s-au născut aproximativ de două ori mai mulți copii decât în anul anterior. Chiar dacă în anii următori natalitatea nu s-a mai ridicat la nivelul atins în 1967, totuși ea s-a menținut destul de ridicată până în anul 1990. În al doilea rând trebuie evidențiate măsurile restrictive privind migrația externă a persoanelor, din anii ’70, care au avut drept
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
situația demografică actuală a României și evoluțiile în perspectivă, ceea ce rezultă cu claritate este un declin demografic accentuat, destul de greu de evitat și corectat, dacă nu intervin schimbări importante ca dimensiune în evoluția celor trei componente majore ale dinamicii populației: natalitatea, mortalitatea și migrația. Vom analiza în continuare principalele tendințe manifestate în evoluția populației României, în perioada 1990-2010 (tabelul 2.2). O primă concluzie care se poate desprinde analizând dinamica populației României în ultimii ani este scăderea absolută a efectivului. Putem
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
populației, dar și consecințele evoluției nefavorabile a unor componente ale acesteia, vom comenta în continuare dinamica unor indicatori demografici în perioada 1990-2010 (tabelul 2.3). O primă concluzie care se desprinde este aceea că toate cele trei componente ale populației - natalitatea, mortalitatea și migrația - au avut în perioada 1990-2010 o evoluție nefavorabilă. Ne vom opri mai întâi asupra mortalității, despre care putem afirma că, în cazul unei redresări, ar putea reprezenta soluția de ieșire din criza demografică a României. Datele statistice
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
nefavorabilă. Ne vom opri mai întâi asupra mortalității, despre care putem afirma că, în cazul unei redresări, ar putea reprezenta soluția de ieșire din criza demografică a României. Datele statistice prezentate evidențiază cu claritate scăderea drastică a ratei generale de natalitate, respectiv de la 13,6 născuți vii la 1.000 de locuitori în anul 1990 - când deja se diminuase față de anul 1989 (16,0‰) - la 9,9‰ în 2010. Pentru întreaga perioadă 1990-2010, scăderea numărului de născuți vii este de 102
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
care contextul economic și sanitar se va schimba în bine - efectele îmbătrânirii demografice vor compensa o astfel de evoluție posibilă, iar rata brută a mortalității nu va cunoaște o evoluție descendentă importantă. Evoluția nefavorabilă a celor două componente ale populației - natalitatea în scădere și mortalitatea la un nivel ridicat - au avut drept rezultat creșterea ratei variației naturale negative (figura 2.4). În încheierea aprecierilor privitoare la mortalitate am dori să evidențiem un alt aspect important, și anume nivelul destul de ridicat al
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
destul de ridicat al ratei mortalității infantile. Chiar dacă acest indicator a înregistrat în perioada 1990-2010 o evoluție favorabilă (a scăzut de la 26,9‰ în 1990 la 9,8‰ în 2010), totuși, comparativ cu media europeană (4,2‰) este destul de mare. Alături de natalitate și mortalitate, migrația a avut un rol semnificativ în scăderea numerică a populației României. Liberalizarea migrației interne și externe începând cu 1990, prin abrogarea legislației restrictive privitoare la deplasarea spațială a populației, a determinat o explozie a migrației, mai ales
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
mai depășit 10.000 de persoane, ceea ce înseamnă că în prezent numărul populației este influențat într-o măsură mult mai mare de mișcarea naturală a populației. În afară de consecința cea mai vizibilă a evoluției nefavorabile a celor trei componente ale populației - natalitatea, mortalitatea și migrația - respectiv reducerea numărului populației cu aproape 1,8 milioane de persoane în 21 de ani, dorim să evidențiem o altă consecință cu implicații deosebite, demografice, economice și sociale, și anume accentuarea procesului de îmbătrânire demografică și creșterea
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
vârstă a populației României nu este foarte rea, în sensul că, în ciuda celor două aspecte menționate anterior - scăderea procentuală a populației tinere și creșterea celei vârstnice - totuși, populația în vârstă de muncă își menține proporția. Acest lucru se explică prin natalitatea ridicată înainte de anul 1990 și implicit o proporție mai mare a populației tinere în total. Concluzii Din analiza evoluției populației României în perioada 1990-2010, se pot desprinde două concluzii mai importante. În primul rând este vorba despre tendința de reducere
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
află țara. Ținând cont de faptul că în perspectivă migrația nu va influența semnificativ numărul populației și scăderi mai serioase ale nivelului mortalității nu se întrevăd, apreciem că soluția redresării demografice a României se află într-o evoluție pozitivă a natalității. O astfel de evoluție nu poate fi decât rezultatul unui ansamblu coerent de măsuri economice, sociale și de altă natură, care să stimuleze natalitatea. Capitolul 3 Avuția națională: consecință și premisă a dezvoltării economice 3.1. Conceptul de avuție națională
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
se întrevăd, apreciem că soluția redresării demografice a României se află într-o evoluție pozitivă a natalității. O astfel de evoluție nu poate fi decât rezultatul unui ansamblu coerent de măsuri economice, sociale și de altă natură, care să stimuleze natalitatea. Capitolul 3 Avuția națională: consecință și premisă a dezvoltării economice 3.1. Conceptul de avuție națională și cuantificarea acesteia Caracterizarea stării și evoluției economiei unei țări presupune utilizarea a două categorii de indicatori (agregate): a) indicatori de flux, care măsoară
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
progreselor semnificative înregistrate în ultimii ani, copiii abandonați au reprezentat o problemă constantă de-a lungul tranziției, iar formele de suport au fost puțin eficiente. După 1989 numărul mare de copii abandonați și instituționalizați a fost cauzat de menținerea unei natalități ridicate la familiile aflate în sărăcie extremă, în ciuda scăderii generale a numărului de nou-născuți. Tabelul 20. Situația copiilor aflați în afara familiei de origine, în plasament sau încredințare 30.11.2003 31.12.2001 Număr de copii aflați în familii substitutive
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
precum cele de reabilitare a căminelor culturale în mediul rural și de construire a unor săli de sport în mediul urban reprezintă un început promițător în această direcție. Procesele demografice și incluziunea socială. România se confruntă cu o prăbușire a natalității după 1989, cu efecte negative asupra dezvoltării atât prezente, cât mai ales pe termen lung. Două aspecte majore trebuie luate însă în considerare : a) deși fertilitatea a scăzut, din cauza unui sistem slab dezvoltat de suport pentru copii și familiile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
este doar în scădere, ci și îmbătrânită. Populația de 65 de ani și peste reprezintă 35,5% din totalul populației comunei, iar 69,4% din totalul gospodăriilor din comună sunt alcătuite din una sau două persoane. În 1999, rata de natalitate a comunei Ludoș era de 5,4, cea de mortalitate era de 29,5, astfel că sporul natural al populației era negativ, de -24,1 (Anuarul Statistic al Județului Sibiu, 2000). De altfel, cercetarea realizată de noi în sat a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca urmare a aderării la organisme europene * Apariția unor noi categorii ocupaționale în rural * Apariția unor noi surse de venituri Schimbarea demografică * Îmbătrânirea populației din rural (o parte a acestuia) * Migrația circulatorie temporară sau permanentă * Schimbări în indicatori demografici ca natalitatea, mortalitatea generală și infantilă, fertilitatea, sporul natural al populației, speranța de viață. * Fenomenul reîntoarcerii în rural * Navetismul Schimbarea infrastructurii * Dezvoltarea infrastructurii unor sate concomitent cu deteriorarea acesteia în alte sate * Dotarea cu utilități moderne a gospodăriei * Deteriorarea sau dispariția unor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fost motivele pentru care populația rurală a optat în număr mare pentru migrația spre oraș. * Vârsta medie în rural a crescut de la 32,6 ani în 1973, la 38,2 ani în 1992. * Scăderi semnificative s-au înregistrat în ce privește rata natalității, de la 26,2‰ în 1948 la 22,6‰ în 1970 și la 12,9‰ în 1992. Există o creștere semnificativă între 1966-1967 când practic rata natalității s-a dublat, datorită politicii pronataliste a statului. După 1992, rata natalității s-a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1973, la 38,2 ani în 1992. * Scăderi semnificative s-au înregistrat în ce privește rata natalității, de la 26,2‰ în 1948 la 22,6‰ în 1970 și la 12,9‰ în 1992. Există o creștere semnificativă între 1966-1967 când practic rata natalității s-a dublat, datorită politicii pronataliste a statului. După 1992, rata natalității s-a menținut cam la același nivel. * Efectul acestei politici pronataliste a fost de asemenea și creșterea mortalității materne, care în 2000 continuă să fie una destul de ridicată
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în ce privește rata natalității, de la 26,2‰ în 1948 la 22,6‰ în 1970 și la 12,9‰ în 1992. Există o creștere semnificativă între 1966-1967 când practic rata natalității s-a dublat, datorită politicii pronataliste a statului. După 1992, rata natalității s-a menținut cam la același nivel. * Efectul acestei politici pronataliste a fost de asemenea și creșterea mortalității materne, care în 2000 continuă să fie una destul de ridicată. * Sporul natural al populației a înregistrat fluctuații foarte mari: deși a înregistrat
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a rămas pozitiv, iar din 1989 acesta a devenit negativ (desigur cu variații între județe; Sibiul avea în 1992 un spor natural pozitiv, de 1,1‰). Acest spor natural negativ se datorează mai degrabă mortalității generale și mai puțin scăderii natalității, pentru că în rural, rata de fertilitate a femeilor a rămas tot timpul superioară celei din urban. * Rata mortalității populației a înregistrat valori ridicate în perioada 1948-1970, cea mai îngrijorătoare fiind rata mortalității infantile, care în 1948 era de 148‰ și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
internațională în ce privește cunoștințele elevilor din domeniile cele mai importante și capacitatea de a opera cu ele (Voicu, 2005: 85-89). Cauzele acestui declin al învățământului românesc sunt, conform primului autor menționat în acest paragraf (Mihăilescu, 2005): * Declinul demografic, în special declinul natalității, care a făcut ca numărul copiilor de vârstă școlară să scadă dramatic; * Sărăcia, manifestată prin resurse puține la bugetul local al comunităților și prin dificultatea familiilor de a face față costurilor școlarizării; * Scăderea motivației pentru învățarea proces prezent în majoritatea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la: * îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor (aducerea unui medic în sat, apariția unor noi modalități de transport) 11,6%; * Schimbarea primarului sau o mai bună prestație a acestuia 7,7%; * Stoparea depopulării satului (prin măsuri care să împiedice plecarea tinerilor, creșterea natalității) 7,7%; * Înființarea unei asociații agricole sau o nouă colectivizare 7,7%; * Îmbunătățirea infrastructurii satului (apă, gaz, drumuri, telefon) 6,4%; * Apariția unor noi locuri de muncă (înființarea unor puncte industriale în sat) 5,8%; * Oamenii să muncească mai mult
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de centru-stânga, conduse de politicieni precum Lionel Jospin, Tony Blair, Gerhard Schröder și Joschka Fischer, care au venit la putere în Europa și în alte state dezvoltate în timpul anilor 1990 erau alcătuite în mare parte din memebrii generației în care natalitatea a crescut brusc și care, în calitate de tineri și tinere, fuseseră cel puțin prezenți, chiar dacă nu erau activi mereu, la revoltele studențești din anii '60. 22 S. George, op. cit., își adresează următoarea întrebare caustică: "Cum a putut neo-li-beralismul să ia naștere
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
vii, au decedat până la un an între 19 și 22109. Parcurgând lista județelor se poate observa faptul că cea mai mare mortalitate infantilă era în Moldova, iar cea mai mică, în general, în județele din zona subcarpatică. Dincolo de indicatorii de natalitate și mortalitate, între cauzele ce au generat această contraperformanță demografică se numără și curentul migrațiunilor interioare - din nordul țării spre sud și sud-vest -, ce a dislocat o bună parte din forța de muncă a orașelor Moldovei spre Muntenia și Oltenia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
expozeu palpitant al succesiunii monarhilor, cu tradiționala trenă de războaie, intrigi, asasinate, ci, predominant, imaginea complexă a evoluției societății pe teritoriul vechii Galii, de la origini pînă la sfîrșitul mileniului 2, cu notele specifice ale vieții cotidiene: familie, locuință, parohie, comună, natalitate, mortalitate, boli, epidemii catastrofale, meșteșuguri, arte, construcții civile, relațiile dintre centru și provincie, cu drepturi încălcate de putere și datorii impuse adesea abuziv. Faptele sînt ilustrate cu desene, tabele, hărți și numeroase "documente": acte diplomatice, relatări istorice oficiale, jurnale personale
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]