6,250 matches
-
m-am întors la Bateria de tragere pe același drum, după care am revenit la Divizie și am dat Raportul de cele constatate. Peste vreo două săptămâni, după niște lupte intense, unitatea și-a schimbat poziția, ca urmare a retragerii nemților. Am fost din nou trimis de la Divizie la OBSERVATOR să văd situația reală. Totul s-a repetat ca în timpul vizitei dinainte. Singurul care lipsea era subofițerul cu sacul. M-am interesat de soarta acestuia și am aflat că în timpul unui
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
lui copil. Rămăsese orfan de la vârsta de trei anișori, când taică-său Nicolae Apostol, fratele mai mic al lui Mitru, căzuse la datorie în apropierea Mărășeștilor. Niciunul din cei care au fost alături de Nicolae, când se dădeau ultimile lupte cu nemții în 1918, nu și-au adus aminte în ce loc și alături de cine a fost îngropat. Anica i-a făcut toate rânduielile creștinești. În mormântul, unde trebuia să se odihnească Nicolae, a îngropat un cosciug de scândură de stejar, în
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
exemplu guvernul Greciei, care, umflînd necalculat lefurile aparatului de stat, la fel de numeros ca și cel românesc, a trimis țara în faliment. Grecia este prima țară din zona euro care are nevoie de oxigen pe datorie. Nu același lucru au făcut nemții. Mai chibzuiți, mai precauți, n-au mărit salariile, n-au umblat la taxe pe timpul crizei. La acest moment ei sînt liniștiți, noi sîntem datori vînduți. Cunoaștem în istoria umanității exemplul multor țări aflate în pragul falimentului, dar care au reușit
OXIGEN PE DATORIE de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350464_a_351793]
-
până frontul s-a mutat spre vest. Apoi m-am târât în spatele rușilor până la Odessa, unde am stat ascuns și am transmis mesaje în țară. Iar mai târziu, când rușii au intrat în România și regele a întors armele împotriva nemților, am mers alături de ei până în munții Tatra, în Cehoslovacia și mai departe, până-n Germania. Dar acolo rușii au vrut să fie ei cuceritorii și ne-au lăsat pe noi în spatele lor, așa că ne-am întors spre țară. Iar eu am
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
Olărescu se zice că ar fi fost un negustoraș de peste munți din partea ungurimei și umbla prin satele din Vechiul Regat cu te miri ce, să facă și el un ban. Cică l-ar fi chemat Schneider și ar fi fost neamț, și în Gura Nișcov a întâlnit-o pe Sultana Olaru, fată de măritat cu avere frumoasă. Neamțu’ era chipeș și îi mergea mintea brici, a pus ochii pe fată și fata s-a îndrăgostit lulea de venetic. Ce mai atâta
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
ochii pe fată și fata s-a îndrăgostit lulea de venetic. Ce mai atâta vorbă, nu a fost chip până nu a măritat-o cu „neamțu”. Neamțu’ șmecher, a luat numele fetei ca să nu se mai știe că a fost neamț, din Olaru a făcut Olărescu și fiindcă avea avere, vota la „Colegiul Întâi”. Atunci se vota după avere, nu tot mârlanu’ era la cot cu boierul de viță. Sultana i-a făcut lui Vasile 8 copii, Aneta, cea mai mare
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
și a socotelilor ținute în florini și creițari ne poartă prin mozaicul urban al Sucevei. Aflăm că „țiganii orășeni muzicanți depun pentru libertatea de a cânta duminica în cârciumi” suma totală de 19 florini și 55 de creițari, că „brutarul neamț, Johann Dorfler, plătește pentru un transport de piatră” un florin, că „cei doi evrei arendași, Solomon Mayer din Sadova și Israel Berl din Vama plătesc ca amendă” 8 florini și 40 de creițari „pentru raportarea neadevărului la ordinul Administrației Bucovinei
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
ușor. Sigur, sunt multe cazuri, și sper că sunt majoritare a celor care vorbesc, cu copii în limba română, acasă. Noi insistăm foarte mult pe această identitate care nu numai că este atât de bogată pentru că este vorba de Ortodoxie. Nemții, occidentalii în general, catolici și evanghelici când se apropie de valorile Ortodoxiei realizează bogăția extraordinară și faptul că acesta este creștinismul autentic, creștinismul care are vână mistică, spirituală, duhovnicească, cum nu au celelalte confesiuni care înseamnă de fapt, salvarea omului
TRĂIND CU ADEVĂRAT CREDINŢA ORTODOXĂ, EA NE DUCE LA ÎMPLINIREA FIRII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349063_a_350392]
-
murit ca urmare directă a tratamentului. Prin urmare, succes pe toată linia! Poporul, în marea lui majoritate, este mândru de această victorie a medicinii autohtone asupra unei cumplite boli care, iată, vedem tot la televizor, face ravagii până și la nemți. Și, mai ales că habar n-are, ce e acela un pemfigus sau o hemiplegie, se pregătește serios, prin antrenamente susținute, de sărbătoarea celor patruzeci de mucenici. Aia mișto cu multe pahare! Este, prin urmare, momentul unui mic triumf, de
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]
-
respectiv: ia, ia! - Bă, Veronele, bă, asta-i cam toantă ea da’ uiti-te că, ușor-ușor, o făcui să priceapă și să știi că-ncepu să-mi prinză graiul! Numai că, Veronel era ocupat cu jocul de table și deși neamțul juca drept ca o cizmă se lăsă bătut și, râzând, dădu fuga la chioșcul de tablă din apropiere de unde aduse patru halbe de bere cu care-i cinsti pe toți, fără să se observe că își mușca mâinile. - Hai, noroc
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
ăia prosit, prosit, un alt cuvânt din limba lor, au băut, unii s-au strâmbat, Timona s-a șters cu dosul palmei la guriță să nu-i rămână spumă și să creadă lumea alte alea, Veronel a râgâit destul de sonor, neamțul și el, dă-i cu râs, dă-i cu vorbe, ce mai încolo sau încoace, prietenie mare, nu glumă! În zilele următoare, la fel, cearșaf lângă cearșaf, Monki în sus, Monchi în jos, mai hai, fă, Hilduțo, să-ți mai
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
sus, Monchi în jos, mai hai, fă, Hilduțo, să-ți mai spui una bună dă la noi, dă la birou, tablele zornăiau de mama focului, Veronel făcuse cărare de acum la bere, că numai el pierdea, veselie mare, pupături, da’ nemții ai dreacu’ nu se simțeau cu nimic, ba mai mult când Veronel propusese, așa la șmecherie, să facă schimb de țigări, neamțul începu să strige nain, nain, de parcă vroia cineva să-l împuște în ureche! - Bă, al dracu’ neam dă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
de mama focului, Veronel făcuse cărare de acum la bere, că numai el pierdea, veselie mare, pupături, da’ nemții ai dreacu’ nu se simțeau cu nimic, ba mai mult când Veronel propusese, așa la șmecherie, să facă schimb de țigări, neamțul începu să strige nain, nain, de parcă vroia cineva să-l împuște în ureche! - Bă, al dracu’ neam dă catâri și nemții ăștia, da’ las că vă venim noi dă hac, doar suntem olteni, ori cu noi nu te pui tăticu
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
nu se simțeau cu nimic, ba mai mult când Veronel propusese, așa la șmecherie, să facă schimb de țigări, neamțul începu să strige nain, nain, de parcă vroia cineva să-l împuște în ureche! - Bă, al dracu’ neam dă catâri și nemții ăștia, da’ las că vă venim noi dă hac, doar suntem olteni, ori cu noi nu te pui tăticu’, gândiră la unison soții autohtoni! Dar... ca la mare... Zilele zburau una după alta și într-una din ele nemții se
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
și nemții ăștia, da’ las că vă venim noi dă hac, doar suntem olteni, ori cu noi nu te pui tăticu’, gândiră la unison soții autohtoni! Dar... ca la mare... Zilele zburau una după alta și într-una din ele nemții se făcură cu greu înțeleși că lor li s-a termi- nat concediul și că, a doua zi, pleacă prin țară să mai vadă și alte locuri, că auziseră ei că sunt și mânăstiri pe aici, mânăstiri prin care umblă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
casa părintească de la Fâlfani, unde au fost întâmpinați cu acea ospitalitate, vestită de acum, a oltenilor de la sat. Mama Timonei se opri din smuls părul abia după ce acesta îi explică despre ce este vorba și că, dacă se descurcă bine, nemții le lasă lor mașina, iar ei o vând pe a lor și banii îi dau pentru reparația grajdului și a acoperișului de stuf al casei. Ihaaa, abia acum veniră oltenii de acasă, mai ales că și tatăl prinsese gustul afacerii
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
îi dau pentru reparația grajdului și a acoperișului de stuf al casei. Ihaaa, abia acum veniră oltenii de acasă, mai ales că și tatăl prinsese gustul afacerii și era convins că o să facă și el rost de ceva haine de la nemți pe care să le vândă la cârciumă, să nu-l mai boscorodească muieri-sa că bea banii obținuți din comercializarea miilor de ouă de la cele cinci găini pe care le aveau. Dar, așa cum bine știm, la sat nu există noțiunea
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
miilor de ouă de la cele cinci găini pe care le aveau. Dar, așa cum bine știm, la sat nu există noțiunea de secret, prin urmare, în scurt timp ograda se umplu de neamuri mobilizate în vederea câștigurilor viitoare că doar veniseră niște nemți, iar după cum știe orice prost, ăștia-s milionari și cu banii ce să facă? Îi dau oamenilor de omenie! Iar dacă nu-s oltenii oameni de omenie, atunci chiar nu mai e nimeni pe lumea asta demn de un asemenea
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
ulcele de lut cu frumoase înflorituri tradiționale plus mici ciobituri moderne. Da’ când a venit lăutarul Pardailan din capul satului cu frate-său și cu un ginere de-au început să tragă de burduful acor- deonului furat de bunicu-său de la nemți, când cu retragerea, iar pe strunele scripcii parcă curgea foc și se porniră toți să joace și să cânte, bineînțeles: „M-a făcut mama oltean” sau „Mă dusăi să trec la Olt”! Eee, dar ceva mai târzior când Timona a
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
când inimitabila interpretă făcea referiri explicite la diferitele locuri unde trebuia pupată pentru satisfacții maxime... Ce mai talentul, talent, nu glumă! Pe scurt, nebunie mare, urmată de unele mici leșinuri, așa... mai mult artistice, desigur spre dimineața când, înainte de culcare, nemții i-au asigurat că se simt așa de bine că vor mai rămâne o săptămână! Timona interveni cu pumnii pentru a potoli entuziasmul primitoarelor gazde, dar și a rudelor implicate, iar lucrurile intrară în făgașul normalității. Se poate vorbi desigur
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
hazul despre fosfați, iar Timona era o neîntrecută maestră a demonstrațiilor referitoare la muratul verzei, la coptul vinetelor pentru zacuscă, sau a fiertului leșiei pentru săpun de casă, secrete pe care, generoasă, le destăinuia bunei sale prietene, Hilduța. Foarte receptivi, nemții asudau înfulecând și spuneau tot timpul ia, ia, ia, semn că pricepeau la fix tot ce auzeau și erau deosebit de interesați să ducă cu ei, acolo-n Germania, aceste cunoștințe de adevărați inițiați... Pe scurt, după exact o săptămână (aici
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
acum când le luase Dumnezeu mințile, să-i lovească buba neagră, durerile la lingurică, vătămătura și alte boli specific rurale. Foarte puțin învinețită la un ochi și numai cu părul de pe o parte smuls, Timona reveni zâmbitoare în ogradă unde nemții tocmai își făceau siesta și își reglau digestia eliminând gazele intestinale pe căile naturale binecu- noscute și celor din mirificul Fâlfani. Au urmat apoi îmbrățișările, strângerile de mână, bărbătești, dar foarte profunde ca semnificație, câteva lacrimi cu: „să-mi scrii
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
adevărat educat! Când mașina a dispărut în praful din capul satului, familia s-a năpustit să vadă ce daruri le lăsaseră prietenii în cutia cea mare, aia special făcută din carton ca să nu bată la ochi! Hai că-s deștepți nemții, nu cum credem noi! Începură să scoată darurile! Ce nu era acolo?! Flacoane de șampon frumos mirositoare, aproape goale, spraiuri deodorante, cumva inutile în context, însă minunat colorate, alte spraiuri pentru gândaci, țânțari, molii (ceva mai pline), câteva cutii de
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
mare, din delegație, ca șef chiar, făcea parte și liderul sindical Călcâi, una din condiții fiind că știa foarte bine germana. Timona s-a ocupat de pregătirea psihologică, dar și de atențiile absolut necesare pentru a-i determina pe prietenii nemți să le trimită mașina despre care povestise la toată lumea deși unii începuseră să râdă ca niște netoți ce erau. Așadar, un kil de urdă, două de țuică, un caș, niște ouă de țară, puțin mălai pentru o mămăligă, plus un
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
a întrebat moldoveanul pe prietenul meu. Ce nume mai e ăsta, Klesch? - E un nume nemțesc, i-a răspuns cel întrebat. Ce, nu-ți place? Ai ceva contra?... Lui Klesch, suspicios din fire, îi sărea lesne țandăra. - Și tu ești neamț? Ca Tentebrau?... își continuase netulburat Culiță investigația. Izbucniserăm în râs. Tante Braun, nemțoaică într-adevăr, era bucătăreasa cantinei școlii. O femeie de toată isprava, iubită de interniști fiindcă le dădea, de câte ori îi era la îndemână, suplimentul cerut de ei. Internatul
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]