1,618 matches
-
mulți oameni vor veni să se împace cu tine”. Rugăciunea lui Marcu Monahul întru tot puternică și de viață făcătoare și începătoare de lumină Preasfântă Treime, Care, pentru bunătate, toată făptura lumii și pe cea mai presus de lume dintru neființă ai adus-o și cu purtarea de grijă o și stăpânești; Care, după alte nespuse faceri de bine ale Tale față de neamul omenesc, pentru neputința trupească, ne-ai dăruit nouă pocăință până în clipa morții; nu ne lăsa pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în pace și cu bucurie pururea să grăiesc către Tine unele ca acestea: „Iartă-ne nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”. Amin. Dumnezeule veșnic și făcătorule al tuturor lucrurilor, care în neajunsa Ta bunătate, m-ai chemat din neființă la această viață, care mi-ai dăruit harul botezului și al noii nașteri de sus, Care ai pus pecetea Sfântului Duh pe mădularele trupului meu în taina mirungerii, și Care mi-ai dat dorința de a te căuta, Tu, Singurul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
un raport”, ca pe o „întoarcere către sine însuși”. O sinteză care are două aspecte: refuzul de a fi tu însuți și disperarea de a rămâne tu însuți. În al doilea rând, păcatul este pozitiv. El reprezintă afirmarea ființei în raport cu neființa. Este momentul intervenției conștiinței. Conștiința care „judecă”, conștiința morală, este „raportul dintre om și Dumnezeu”. Ea se revelează prin păcat. Păcatul este transcendent întrucât este o ruptură a imanenței reprezentând prin aceasta o nouă calitate. Această ruptură strică, tulbură starea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
finit. De cîte ori se întîmplă acest lucru se naște o lume. O lume are un început, o anumită durată de viață, un sfîrșit, și acest lucru e valabil pentru tot ce există pe lume. Orice ființă a ieșit din neființă (cîtă vreme nu era încă, nici măcar potențial) și se întoarce în neființă (...). Lumea de aici, care s-a născut, va pieri. Dar nu e singura: există, au mai existat și vor mai exista și altele o infinitate. În loc să explicăm caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
O lume are un început, o anumită durată de viață, un sfîrșit, și acest lucru e valabil pentru tot ce există pe lume. Orice ființă a ieșit din neființă (cîtă vreme nu era încă, nici măcar potențial) și se întoarce în neființă (...). Lumea de aici, care s-a născut, va pieri. Dar nu e singura: există, au mai existat și vor mai exista și altele o infinitate. În loc să explicăm caracterul particular al acestei Lumi, făcînd presupuneri asupra structurii, a ordinii sale (cum
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Domnului, el este dus prin deosebite locașuri ale Sfinților, Pentru a privi frumusețile Raiului. Această vizitare a locuințelor cerești ține șase zile. Sufletul admiră și slăvește atunci pe Dumnezeu care din nemăsurată Sa bunătate și dragoste, l-a adus din neființă în ființă, învrednicindu-l a se bucura de mulțimea negrăitelor bunătăți, pe care în viața aceasta el nu putea să și le închipuiască (1 Cor. 2 9). În această contemplație el uită cu totul scîrbele ce-a avut cînd era
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Șeherezadei, a unei sentințe nemiloase. Atât Pavese, cât și Sylvia Plath (ca să luăm doar două exemple sugestive) trăiesc cu blestemul morții la modul cât se poate de direct: așa cum Își poartă și cum Își acceptă celelalte caracteristici fizice. Moartea, vidul, neființa Îi dau târcoale, mereu prezente, mereu la pândă - trinitate amenințătoare și zeități necontrolabile. Între gândire și act Dorința de a dispărea, irepresibilă, impetuoasă, incandescentă și incontrolabilă ca o șarjă, nu funcționează, Însă, În gol. Ea este mereu contrabalansată de Încercarea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o alunecare pe contururile altei existențe, descrisă cu voluptatea plăcerii interzise. Și Virginia Woolf, și Pavese, și chiar un sinucigaș ratat precum Kafka văd În moarte o izbăvire, punctul final al unei suite de Încercări insuportabile. Moartea ca relaxare existențială, neființa ca stare ideală a materiei, triumful calculului obscur asupra unei luminozități doar aparent benefice ordonează cele două tendințe, simultane și contrarii, ale jurnalului intim: autodezvăluirea și auto-camuflarea23. Nimeni și nimic exterior nu-l Împinge pe scriitor să-și dezvăluie intențiile
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
politici și istoria politică este desăvârșit. Pe aceasta din urmă, Constantin Noica pur și simplu scuipă. O disprețuiește total. O desconsideră. Nu-i recunoaște realitatea. Nu poate deci citi cartea lui Orwell, 1984, care nu-l interesează, deoarece este despre... neființă, despre ce nu este 13. Nu se discută, într-adevăr, acolo, despre esențe, idei, realități ultime, absolute, singurele realități luate în considerare de filozof. Ca și cum existența, respectiv sistemul totalitar, ar fi numai obiect de cunoaștere absolută. Cecitate de-a dreptul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
MIHĂILESCU-BÂRLIBA, DOCTOR ÎN NUMISMATICĂ IMAGINILE MEDALISTICE INSERATE ÎN CASETE: pag 35, plachetă unifață Mihai Eminescu realizată de artistul medalier leton Janis Strupulis după opera pictorului basaraben Aurel David; pagina 36, medalie unifață Mihai Eminescu realizată în 1889, la trecerea în neființă a marelui Eminescu. Nu sunt cunoscuți nici gravorul și nici editorul. Se știe cu certitudine că este realizată din inițiativă ieșeană. Reproduce neîndoielnic imaginea cutremurătoare din fotografia făcută în anul 1887, la Botoșani, de Jean Bieling; pagina 44, medalie realizată
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în lingvistica românească. Tot în 1967, numele lui Hasdeu apare pe medalia centenarul Liceului „B. P. Hasdeu” din Buzău. Menționăm că anul apariției celor două medalii este de altfel și anul comemorării a 60 de ani de la trecerea savantului în neființă. O altă medalie este prilejuită de A II-A SESIUNE NAȚIONALĂ DE MEMORIALISTICĂ, CÂMPINA, 10-12 OCT. 1966, cum citim pe inscripția circulară a aversului (fig. 93av), plasată pe bandă mărginită de cercuri liniare, inscripție continuată în partea de jos între
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
partea de jos numere din NEAMUL ROMÂNESC, așezate pe ramuri de stejar. Modelatoarea acestei realizări medalistice deosebite este Maria Grigorescu, un nume ce apare, din păcate, foarte rar pe medalii românești. În anul 1990, la semicentenarul brutalei sale treceri în neființă, sunt realizate două medalii și o plachetă. Una dintre medalii, realizată din inițiativa S.N.R., are pe avers (fig. 90av) chipul savantului cu barbă și pălărie, orientat jumătate stânga, ramuri de lauri și inscripție cu numele și anii existenței sale lumești
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cele lucioase. Din păcate, alături de realizările remarcabile pomenite mai sus, se practică și obiceiul copierii aversului sau reversului de la alte medalii, cum este cazul celor realizate la Centenarul Clinicii I Chirurgie, la comemorarea a 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului Vadimir Buțureanu sau la centenarul nașterii vestitului anatomist profesorul Ion Iancu. Este posibil ca numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte ca Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
partea de jos, tot circular, MARE JURIST ȘI DIPLOMAT ROMÂN. Pe revers este casa memorială din Titulești-Olt. O altă medalie, din anul 1991, este inițiată de Asociația „Nicolae Titulescu”, Muzeul de Istorie și SNR secțiunea Brașov, la semicentenarul trecerii în neființă a marelui diplomat. Aceasta prezintă pe avers chipul cu bust în costum de diplomat al lui Nicolae Titulescu (fig. 137av), iar pe revers biserica Sf. Nicolae, din Șcheii Brașovului, unde sunt reînhumate rămășițele pământene și citat cu dorința în sensul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Alte guri, aceeași gamă, Amăgit atât de-adese Nu spera și nu ai teamă. Satira lui Eminescu e swiftiană: în locul invectivei, mitul ermetic. Metoda mitologică e folosită și în așa-zisa "filozofie", unde în locul obișnuitelor divinități apar unități enigmatice: Ființa, Neființa, Nepătrunsul, Muma, Tatăl. Procedeul, și al lui Goethe, nu se deosebește profund de al anticilor, care dădeau zeilor valoarea unor noțiuni cosmice. Dumnezeu-Tatăl care se împreună cu Chaosul-Mumă spre a da naștere lumii sunt eroi de basm. Neantul se ridică pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sub destinul cunoscut Peste sufletu-n urcare este greu ca să mai poată Să apese-amărăciunea din prezent sau din trecut - Clar azur și soare de-aur este inima mea toată. Apropierea morții îi dă extaze, cu sentimentul confuziei între viață și neființă: Sub a soarelui lumină Șoapte umblă prin grădină, Fluturi zboară sub cais, Bătrânețea e un vis. Ca Horațiu, Macedonski își face testamentul, atribuind poeziilor lui trăinicia nestematelor: Sfidând a dușmăniei pornire omenească, Și stând într-o lumină mereu mai strălucită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
MIHĂILESCU-BÂRLIBA, DOCTOR ÎN NUMISMATICA IMAGINILE MEDALISTICE ÎNSERATE ÎN CASETE: - pag 35, placheta unifață Mihai Eminescu realizată de artistul medalier leton Janis Strupulis după opera pictorului basaraben Aurel David; - pagina 36, medalie unifață Mihai Eminescu realizată în 1889, la trecerea în neființă a marelui Eminescu. Nu sunt cunoscuți nici gravorul și nici editorul. Se știe cu certitudine că este realizată din inițiativa ieșeana. Reproduce neîndoielnic imaginea cutremurătoare din fotografia făcută în anul 1887, la Botoșani, de Jean Bieling; - pagina 44, medalie realizată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în lingvistică românească. Tot în 1967, numele lui Hașdeu apare pe medalia centenarul Liceului „B. P. Hașdeu” din Buzău. Menționam că anul apariției celor două medalii este de altfel și anul comemorării a 60 de ani de la trecerea savantului în neființă. O altă medalie este prilejuita de A II-A SESIUNE NAȚIONALĂ DE MEMORIALISTICA, CÂMPINA, 10-12 OCT. 1966, cum citim pe inscripția circulară a aversului (fig. 93av), plasată pe banda mărginita de cercuri liniare, inscripție continuată în partea de jos între
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
partea de jos numere din NEAMUL ROMÂNESC, așezate pe ramuri de stejar. Modelatoarea acestei realizări medalistice deosebite este Maria Grigorescu, un nume ce apare, din păcate, foarte rar pe medalii românești. În anul 1990, la semicentenarul brutalei sale treceri în neființă, sunt realizate două medalii și o placheta. Una dintre medalii, realizată din inițiativa S.N.R., are pe avers (fig. 90av) chipul savantului cu barbă și pălărie, orientat jumătate stânga, ramuri de lauri și inscripție cu numele și anii existenței sale lumești
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cîte 111}. Din păcate, alături de realizările remarcabile pomenite mai sus, se practică și obiceiul copierii aversului sau reversului de la alte medalii, cum este cazul celor realizate la Centenarul Clinicii I Chirurgie, la comemorarea a 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului Vadimir Buțureanu sau la centenarul nașterii vestitului anatomist profesorul Ion Iancu. Este posibil că numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte că Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
în partea de jos, tot circular, MARE JURIST ȘI DIPLOMAT ROMÂN. Pe revers este casa memoriala din Titulesti-Olt. O altă medalie, din anul 1991, este inițiată de Asociația „Nicolae Titulescu”, Muzeul de Istorie și SNR-secțiunea Brașov, la semicentenarul trecerii în neființă a marelui diplomat. Aceasta prezintă pe avers chipul cu bust în costum de diplomat al lui Nicolae Titulescu (fig. 137av), iar pe revers biserică Sf. Nicolae, din Scheii Brașovului, unde sunt reînhumate rămășițele pământene și citat cu dorința în sensul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
transcenderii, fără ca o asemenea reducție să diminueze întrucâtva importanța scrisului: „scriu ca să mă aflu în treabă, dar treaba mea este mare și pute a moarte din prima zi de viață” (Fuga postmodernă XXIV). Scrisul nu generează ființa, dar întârzie înaintarea neființei, e cea mai eficace stratagemă care se poate interpune înaintării abisului. Retorica resimte și ea efectele acestei stări, refuzul artei venind ca o consecință firească a gravității existenței. Instrumentele poeziei încetează a mai fi metafora sau simbolul; tropii sunt niște
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
de a oferi unei culturi prin excelență lăutărești, cum este a noastră, măcar unele din partiturile necesare oricăror ulterioare interpretări. Aurel CODOBAN Prolegomene Opera lui Mihai Eminescu continuă să suscite polemici și astăzi, la peste un secol de la trecerea în neființă a poetului. Unul dintre interpreții creației eminesciene aprecia că nu oricine ar trebui îngăduit să se exprime despre Eminescu, ci numai persoanele cu adevărat competente. Motivul, spune autorul, este acela că, vorbind toată ziua despre opera eminesciană, aceasta se demonetizează
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
redactor șef și responsabil cu partea politică la publicația conservatorilor, Eminescu desfășoară o intensă activitate editorială făcând dovada unei concepții social-politice bine închegate și a refuzului oricăror constrângeri ideologice 510. În noiembrie 1888, cu doar un an înainte de trecerea în neființă, poetul revine pe tărâmul jurnalistic, prin colaborarea la România liberă și Fântâna Blanduziei. Articolele editate acum configurează epilogul carierei jurnalistice eminesciene, înscriindu-se pe aceeași linie tematică și de expresie cultivată la Timpul. Cercetarea limbajului politic eminescian nu putea face
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a salvării, a rugăciunii și devoțiunii / umilinței ( Aproape tac, aproape plâng, aproape sunt, 1995), a „melanholiei deșertăciunilor” (amplul poem din 1996), a presiunii realității care „țâșnește ca apa din sifon” și a transformării ei, a graniței subtile dintre ființă și neființă - totul, acum, sub dominanta aspirației spre transcendență și mântuire: „mă desprind de mine însumi cu o ușurință necunoscută / și vreau plăcerea de a trăi a păsărilor puternice. Și încep să plâng de bucurie [...] Dumnezeu îmi binecuvântează plăcerea de a muri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]