2,225 matches
-
profetului. — Dovezi, dovezi, de parcă nu s-ar ști că ghiaurul făcea ce vroia în țara sa, pentru că plătea cu aur? De ce nu aduni domnia ta dovezile? Și Damad Ali Pașa se întoarse spre marele agă al ienicerilor, care izbucni: — Noi suntem neliniștiți de arestarea lui Altîn Bei și de torturarea lui fără folos. De mai bine de două luni averea lui este scoasă la mezat pe piețele Istanbulului, tot de atunci există rapoarte asupra aurului confiscat la mazilire, și tot de atunci
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
credința ca pe un mijloc de reconciliere, nu ca pe o sursă de conflict. Pentru activiștii politici, și nu doar pentru cei democrați, influența dreptei religioase asupra Casei Albe și a Congresului reprezintă un motiv de îngrijorare; acest aspect îi neliniștește și pe diplomații străini. Propriile mele reacții își au originea într-o identitate multiplă: cea de fiică a Cehoslovaciei, cea de cetățean american mândru de țara sa adoptivă și cea de fost secretar de stat. Eroul meu din copilărie a
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
continuare în teamă, iar tensiunea omniprezentă dintre musulmani, evrei și creștini va exacerba o confruntare care se extinde dincolo de Orientul Mijlociu și care amenință cu adevărat să clatine lumea. Capitolul X "Marele jihad" Alungați de secetă, locuitorii Israelului s-au adunat neliniștiți pe versanții Muntelui Carmel pentru a asista la o competiție. De o parte erau cei 450 de preoți ai lui Baal, zeul canaanit al fertilității. De cealaltă parte era Ilie, profetul lui Iahve, Dumnezeul lui Avraam, Moise și David. Printre
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
într-un sacru sanctuar, la fel ca celelalte. Aici slujeau tot douăzeci de preoți, dar erau îmbrăcați diferit. Nouăsprezece erau îmbrăcați în haine aurii, numai unul singur avea hainele purpurii. Levitau milioane de luminițe palide, haotic, dând impresia că sunt neliniștite, dezordonate și dezorientate. -Cei nouăsprezece sunt Mai marii luminii restauratori ai vieții. Cel cu haine purpurii este Mai marele marilor luminii, ajutorul Domnului. Preoții își văzură de treabă, fără să ne dea atenție. Trecurăm de ușă, dând de două săli
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Plecasem cu căruța spre gară și tata lăsase caii la pas foarte încet... Nu înțelegeam nici de ce plecasem așa devreme... - Domnule, începu el, te duci la București... Și tăcu vreme îndelungată. Nu eram atent la el, dar nu eram nici neliniștit. Nu credeam în adevărul evenimentelor care se petreceau, așa cum nu credeam în lucrurile nefirești. Acest sentiment de neîncredere care mi se năștea în conștiință în acea toamnă era adânc și cu anii a devenit foarte stabil și m-a eliberat
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Îl scrisesem, era un eșec, la întoarcere, în septembrie, nu-mi mai plăcuse deloc. Acum părăsisem Bucureștiul, și ce era și mai grav, și serviciul, și mă retrăsesem în munți, s-o iau de la cap... Eșecul din vară nu mă neliniștea, fiindcă trăiam încă sub euforia debutului în volum, care oricum, în ciuda injuriilor, fusese un succes. Starea mea de spirit se echilibra. Aveam douăzeci și șase de ani, trecusem printr-un război în care nu murisem, debutasem în literatură chiar în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
spirit, cu râsul acela care nu înceta (cît mă gândeam și contemplam în minte ridicola știre, cât izbucneam în hohote) s-ar putea să-l jignească pe omul din fața mea... Dimpotrivă, Swift nu m-a turburat și nu m-a neliniștit deloc postura în care punea el animalul numit Yahoo. Recunoșteam omul în prada pornirilor lui obscure, inferior, evident, purității unui cal. Cunoșteam caii. Eram trimis cu ei să-i pasc și ne confundam în intenții: "Voi pașteți, eu citesc. Nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
stai!" Și îi răsuceam pe loc și îi băteam cu palma pe ceafă. Nici n-aveam în mâna un bici. Ridicau capetele, panica îi părăsea și rămâneau cuminți în amurgul misterios și tăcut al câmpiei care se pare că îi neliniștise. "Acasă!" șopteam și le îndreptam gâturile lor frumoase înapoi, spre satul care, poate, le zburase o clipă din minte. Trăgeau singuri la fântână, intrau singuri în grajd îndată ce descălecam în curte. Da, erau puri, fiindcă erau castrați. Armăsarul alerga prin
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mai târziu de ce Gulliver, în țara piticilor, se poartă atât de blând cu acei omuleți cât un deget, când ar fi fost atât de ușor să-i distrugă pe toți... în loc de asta s-a lăsat dat în judecată, s-a neliniștit de intrigile de la curte ale unor vietăți pe care, ca să poată vorbi cu ele, le lua în palmă și le ținea aproape de gură. Simțeam vag superioritatea lui în spirit, era un om care nu vroia să abuzeze de puterea lui
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ca să ne auzi vorbind de-ale noastre și să vedem cum îi facem... Tatăl tău a fost găzar și mai degrabă el decât tine o fi avut nostalgia paradisului despre care ai scris o ilizibilă carte. De ce bei? Ce te neliniștește? Dacă zici că te hrănești din rodul credinței tale, atunci de ce..." Dar interogațiile mele se rupseră brusc. Nu trebuia, mi-am zis, să mă duc la unul așa mare. Oricum, e ministru, chiar că n-o fi având nici un chef
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ceva de ani), scoase din buzunar niște hârtii și ne spuse: - Să vă citesc acum ceva, o schiță... Se numește Pîrlitu, iar autorul, a... ha, ha... se înăbuși el scurt, nu vi-l spun. Ascultați... Și începu să citească. Eram neliniștit... Dacă această schiță avea în paginile ei ceva asemănător cu ceea ce făcuse Tib, în alt sens, desigur... desigur în sens literar, și o citea aici ca să mă ia și pe mine la rost ca pe acela, pentru... cine poate să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
o eternă mască, și puțin interesează denumirea ei. Obsesia sa de a distruge valori care numai în aparență erau legate de morala vampirică (creștinismul fiind după el o doctrină care suge sângele vieții, al trupului) extinsă la orice morală, mă neliniști. Știam de mic că omul nu e încătușat atât de tare de opreliștile moralei, cât de puterea condițiilor, a nașterii sale sub semnul eredității și a societății în care trebuie să trăiască și să-și caute fericirea. În secolul XX
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
în clipele când am s-o fac, o să mă gândesc la dumneavoastră." "Fiți liniștit, zise ea, n-ai nimic la ochi!" Și spuse această frază apăsând pe cuvintele la ochi cu o intensă ironie afectuoasă, adică altceva putea să mă neliniștească și trebuia să mă neliniștesc din partea aceea, nu a ochilor. Intuiam totuși că aceste cuvinte mă avertizau. Răspunsese la sărutul meu, dar dacă nu eram liniștit, adică stăpân pe mine ca un bărbat (și dacă puteam fi bărbat!) atunci nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
o fac, o să mă gândesc la dumneavoastră." "Fiți liniștit, zise ea, n-ai nimic la ochi!" Și spuse această frază apăsând pe cuvintele la ochi cu o intensă ironie afectuoasă, adică altceva putea să mă neliniștească și trebuia să mă neliniștesc din partea aceea, nu a ochilor. Intuiam totuși că aceste cuvinte mă avertizau. Răspunsese la sărutul meu, dar dacă nu eram liniștit, adică stăpân pe mine ca un bărbat (și dacă puteam fi bărbat!) atunci nu trebuia s-o mai văd
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Și atunci, în tren, mi-am auzit gândul șoptindu-mi: "scrie și caută să afli ce s-a întîmplat. Scriind și spunând tot despre el și despre acea amintire, o să găsești răspunsul. Și dacă n-o să-l găsești, nu te neliniști. O să lași istoria cu o enigmă." Nu m-am lăsat însă ispitit de acest gând, deși îl purtasem în conștiința mea, ca o nebuloasă, atâția ani. Mi-am continuat drumul spre București chemat de iluziile și dramele propriei mele vieți
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
că îi rămăseseră de făcut treburile cele mai importante, se întoarse în apartament. Constatând cu surprindere că încă nu fusese chemat la conferință, începu să aștepte nerăbdător. Cu cât se gândea mai mult la ceea ce se întâmplase, cu atât se neliniștea mai tare. Tânărul vorbise despre "ceva ce mi-a intrat în cap și a preluat comanda". Dacă afirmația era adevărată, atunci evenimentul devenea extrem de important. În mod sigur cineva îl pregătise dinainte, instalând în capul lui Burnley un circuit care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
SĂ DEFORMEZE CHIAR FUNDAMENTELE LEGII DE GRUP, DATORITĂ NEVOILOR INTERNE PENTRU UN TATĂ PE CARE NU L-AU AVUT NICIODATĂ. VA FI, ÎNTR-ADEVĂR, AȘA? DACĂ DA, ATUNCI VIITORUL LUMII SE PREVESTEA ÎNTUNECAT. AȘTEPTÂND ORA DE PLECARE, CONSTATĂ CĂ ERA NELINIȘTIT ȘI NERVOS. ȘI ASTA DATORITĂ FAPTULUI CĂ NU ȘTIA CE SE ÎNTÂMPLASE ÎN TIMPUL LIPSEI LUI. CU SIGURANȚĂ CĂ ÎN MOMENTUL ÎN CARE AU DESCOPERIT LEGĂTURA DINTRE TRASK ȘI GRUPUL 814 AU ACTIVAT CIRCUITUL FATAL, AL CĂRUI CÂMP DE ACȚIUNE SE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
SĂ ÎȘI DEA SEAMA CĂ SE DROGASE. AVIONUL TRECUSE DEJA ÎNĂLȚIMEA MAXIMĂ A ZBORULUI CÂND SIMȚI BRUSC ÎN UMERI O ÎNȚEPĂTURĂ. ÎNCEPU SĂ SE LUPTE ÎN TĂCERE CU DUREREA CARE ÎL TORTURA, ÎNȚELEGÂND CĂ VENISE MOMENTUL CRITIC. 31 RĂSUCINDU-SE NELINIȘTIT PE SCAUN, MARIN NU REUȘEA SĂ SE GÂNDEASCĂ LA ALTCEVA DECÂT LA SUFERINȚA CARE ÎL CHINUIA. ECRANUL TV DIN FAȚA LUI ÎI ARĂTĂ CĂ AVIONUL SE ÎNDREPTA OBLIC ÎN JOS, SPRE SUPRAFAȚA TERESTRĂ; DECELERAREA ÎI DĂDU SENZAȚIA UNUI GOL ÎN STOMAC
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
august, contesa Fanny Gyulay se adresa din Cluj unui cunoscut în termenii: "Dragă prietene! Am primit cu mare groază vestea că a izbucnit holera în Rapolt și Turdaș [...] Spune-i și lui Stánczi; cred că și ea e intimidată și neliniștită [...] Mă aflu într-o teamă extraordinară din cauza voastră, de aceea gîndiți-vă că e mai bine pentru noi să fim împreună [...] Eu era chiar să plec la voi în zilele acestea..., însă acum rămân aici [la Cluj]; îmi procur proviziile necesare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
s-a combătut epidemia: "Sunt fericit să afirm, după raportul medicului meu de aici, că starea sănătății în oraș, în general, este favorabilă; au izbucnit puține cazuri de holeră, dintre care cea mai mare parte au fost vindecate. Dar sunt neliniștit totodată, deoarece a început anotimpul fructelor, așa că pepenii și prunele ar putea contribui la creșterea epidemiei. Trebuie să menționez aici că remediul universal constă din luarea de sânge, îndată ce poate fi asigurat pacientului un anumit grad de căldură; la acest
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fiecare învârtitură a roților, i se părea că a mai îmbătrânit puțin. Își simțea sufletul tot mai greu când se gândea la atelier, la tovarășii de muncă, la patron, cu care în curând va trebui să dea ochii. Fernande se neliniștise: - Ce-o să-i spuneți? - Nimic. Yvars încălecase pe bicicletă, dând din cap. Strângea din dinți; pe fața lui mică, negricioasă și zbârcită, cu trăsături fine, nu puteai desluși ce gândește. - O să muncim. Nu-i deajuns? Acum mergea pe bicicletă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
din părinți divorțați, se întrecură care mai de care să-l răsfețe în fel și chip, spre a curma răul din rădăcină. Cu cât erau mai puțin vizibile efectele șocului suferit, după părerea lor, de conștiința copilului, cu atât se nelinișteau ei mai mult: ravagiile ascunse sunt fără îndoială și cele mai adânci. Era de ajuns, de pildă, ca Jonas să se declare mulțumit de el sau de ceea ce făcuse în ziua aceea, pentru ca neliniștea obișnuită a părinților lui să atingă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
încerce să câștige timpul pierdut în ajun. Și în acele ore se mulțumea să viseze la o nouă organizare, care să împace plăcerile prieteniei cu virtuțile plictiselii. Îi vorbi despre toate acestea Louisei, care, la rândul ei, începuse să se neliniștească în legătură cu cei doi copii mai mari, care creșteau văzând cu ochii și cu strâmtimea camerei lor. Se gândea că n-ar fi rău să-i culce în încăperea cea mare, îndărătul unui paravan, iar pe sugar să-l ducă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
-l roage să-i arate cartea cu animale închipuite de dânsul și pierdută demult, frumusețea nefirească a ființelor între care ar fi vrut să trăiască. Desenate, se spune, în peniță, cu o migală greu de atribuit unui temperament atât de neliniștit ca Piero. Omul-iepuraș i-ar aminti, din nou, hora monștrilor care reapar, provocați de măiestrie ca și de demență, de-atâtea ori inseparabile... Dar nu i-ar permite, cu siguranță, să pătrundă în atelierul său ! Străina s-ar depărta, ar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
noi, care ne-am apropiat sufletele prin suferințe comune, și noi trebuie să ne împărtășim zbuciumările într-o limbă străină! Atunci cum să nu-i invidiem pe cei morți, Bologa? Locotenentul nu-l mai asculta. Liniștea lui Klapka însă îl neliniștea mai rău. Întrebă deodată cu un fir de nădejde în privire: ― Și crezi d-ta că-i sigur?... Căpitanul după o șovăire scurtă răspunse hotărât, parcă ar fi căutat să-i dea un leac amar: ― Din nenorocire, nu încape nici o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]