5,657 matches
-
mai întrebi! Trăiesc clipe de groază. Mi s-a stricat aparatul electric de ras, de pe parbrizul mașinii mi-a furat cineva ștergătoarele, dar asta n-ar fi fost nimic, închipuie-ți, nu-mi pot scoate inelul de pe deget și culmea nenorocirii mi s-a ars siguranța la priză. Nu mai pot! Sunt disperat, nu găsesc baterii pentru radioul meu portabil, așa că vezi câte pătimesc...Este un an catastrofal...Dar tu, cum te lauzi?...Cum îți mai merge? Am pipăit zaharnița de pe
MULŢUMESC DE ÎNTREBARE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358872_a_360201]
-
a căror frumusețe mioritică nu a putut-o uita, nici până acum: Avrig, Tălmaciu, Racoviță. Cu toată fascinația plaiurilor natale, din amintirile lui Dumitru Sinu răzbate o umbră de tristețe, atunci când îmi spune: „La noi în sat au fost trei nenorociri ... ” „Ce-i omul ... ” Mai întâi, își amintește de un consătean care s-a stins din viață și a cărui poveste își lăsase amprenta asupra sa, nenea Dumitru a lui Mateiaș (Dumitru Stănilă). Tetea Dumitru îi fusese vecin, locuia peste drum
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]
-
le mai simți. Ce altceva ar putea să ți se întâmple mai rău de atât?” Apoi Dumitru Sinu își continuă șirul amintirilor care-l răvășiseră vizibil. „O frumoasă floare vine” Însă răul nu întreabă pe nimeni, atunci când vine ... A treia nenorocire, pe care n-o poate uita, s-a petrecut în casa lui tetea (badea) Ion Vulc, fostul primar. Acesta avea trei copii (Ana, Maria și Ion). Maria a trecut în lumea drepților tânără, pe când împlinise 21 de ani. A murit
NEA MITICĂ... de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358842_a_360171]
-
și scriitori, pe marele maestru, care spunea de fiecare dată când revenea „ Nu-mi pot închipui că aș fi putut să mă nasc în altă parte. E greu să-mi imaginez că s-ar fi putut întâmpla pentru mine această nenorocire. Nu pot smulge niciodată din inima România și locul din Câmpia Brăilei unde revin mereu pen- tru că nu se poate să nu văd Dunărea, seceta, iarba, durerea că vechimea se stinge și că lumea se petrece pe drumuri pe
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
alungat atunci pe Escu Fără să știm cum o să fie. Am mers la vot și ne-am ales cu Unul sărac și cumsecade, Ca un făcut și el tot Escu. (Bolnav după mineriade.) Sortiți să ne luptăm prea des cu Nenorocirea și blestemul, Am pus alt Escu-n loc de Escu, Dar p’ăsta la învins sistemul De mafioți, făcând exces, cu Nelegiuiri și alte cele... C-ai fi crezut că bietul Escu Era de paie, sau surcele. Și de nevoie am
POVEŞTI DE BUCUREŞTI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358903_a_360232]
-
care însoțea pe Decebal îl conduce pe Licinius în camera de alături.). Pe poarta cetății să atârne capul trufașului sol Și corpul lui Licinius să atârne sfâșiat pe ziduri, gol! Se cade cu arc de triumph înfingător 38 Și această nenorocire s-o vadă ochii mei!? Iubită Sarmisegetusă altădată ocrotită de zei!? Ooo! Nu este cu putință Să fie dată unui rege dac atâta umilință! Licinius, semeț sol, general roman să ști Că Decebal în ultima clipă mișel și laș nu
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
Și pe cine, mărite rege, ai iubit Pe munte înghețul la-npietrit! DECEBAL Ce vorbești bătrâne smintit!? OLACUL Alături a însoțito și celelalte preotese. Acum sunt a zeului mirese. DECEBAL Dochia! ... Dochia ... A mea iubire! Oooo! Nu este cu putință atâta nenorocire! 39 Zalmoxis prea mult m-ai pedepsit! ( După o pauiză). Dar... unde este nepotul meu iubit? OLACUL E la mine și cu dragoste l-am îngrijit. Îndată mă duc să ți-l trimit! Scena 3. ÎNGRIJITORUL TEMPLULUI ( Intră grăbit, în timp ce
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
vine... Am să-ți spun despre Dochia întrega poveste! A murit de frig pe munte rugându-se la zeu... A spart uricorul, a eliberat sclavii, încălcând cuvântul meu. Se spune că era și tată-l copilului printre ei... TEHOMIR Oooo...! Nenorocirile vin toate în anii grei. DECEBAL Una chiamă pe alta, Tehomire! Vezinas s-a sinucis. OLACUL ( Intrând cu copilul de mână ce ține în cealaltă mână aceeași floare ofilită, dăruită de Decebal și păstrată cu grije de copil și Olac
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
zi de zi, l-am îngrijit. El este copilul acestui pământ și nu este vinovat. Ca acest lăstar să crească sub un cer luminos Roagăte ca Tehomir să se întoarcă victorios. VEZINAS ( Cu mâinile în sus, implorând cerul. Alături.). Ce nenorociri ne-ai pregătit?! Doamne, nu ne pedepsi atât de cumplit! Va urma! Referință Bibliografică: Florile Sarmisegetusei, dramă istorică în versuri, Actul 2. / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 327, Anul I, 23 noiembrie 2011. Drepturi de Autor
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > AM CULTIVAT Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 609 din 31 august 2012 Toate Articolele Autorului Am cultivat Am cultivat plante exotice, imaginare. Veneam în fiecare noapte. Ridicolul nu este cea mai mare nenorocire. Cineva s-a aplecat prea mult peste balcon și a căzut în capul unui înalt funcționar. Putea să cadă în sine însuși. Se s criu miliarde de poezii, ca stelele, castelele. Așa cum Moise a scos apă din stâncă, de ce să
AM CULTIVAT de BORIS MEHR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359069_a_360398]
-
mii, și nu mă face să aștept... că dacă-mi ies din pepeni, jur că nu-ți va fi bine și nici cald. - Alerg, conașule, dar ziceam că pot să vă dau o povață: la băutură s-au întâmplat destule nenorociri și nu-i bine să aveți prea mulți bani în buzunar. - Nu tot timpul vin nenorocirile..., de multe ori vine și câștigul nesperat, sau vreți să pariați și dumneavoastră?... și, privindu-i pe rând cum se schimbaseră la față, a
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
-ți va fi bine și nici cald. - Alerg, conașule, dar ziceam că pot să vă dau o povață: la băutură s-au întâmplat destule nenorociri și nu-i bine să aveți prea mulți bani în buzunar. - Nu tot timpul vin nenorocirile..., de multe ori vine și câștigul nesperat, sau vreți să pariați și dumneavoastră?... și, privindu-i pe rând cum se schimbaseră la față, a adăugat: nu se știe niciodată câți bani trebuie și de ce trebuie să-i ai în buzunar
PARTEA A V-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359274_a_360603]
-
avem gărgăuni în stogul de fân!... tu mi-ai zis că mi s-a părut? Acum ce feci cu boierul? Punându-și mâinile în șolduri, i se adresă cu atâta gravitate... că Naie îngheță de-a binelea: numai tu aduci nenorocirea în casa noastră, omule!!!... Doamne-Dumnezeule, îndură-Te de noi că suntem nevoiași... se văicărea Didina, de parcă o ardea cineva cu tăciuni aprinși la tălpi, că nu-și putea găsi locul , nefiind în stare să mai gândească logic și să-l
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
popa să-l grijească, îi răspunse cu veselie în glas. - Mă bucur că veniși, mătușica Bușica. - Sfinte, mare și puternic!... numai Tu mă ținuși să nu plec de-acasă, că dacă nu mă găsea codana asta de Didina... cine știe ce mare nenorocire se putea întâmpla cu mătăluță. Conașule, conașule!... swe vede că Dumnezeu are grijă de matale, și scoase un oftat din rărunchi, de jurai că, așa cum zice cotoroanța, Pandelică nu ar apuca ziua de mâine, numai că „trubadurul” nostru zâmbea în
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
mii, și nu mă face să aștept... că dacă-mi ies din pepeni, jur că nu-ți va fi bine și nici cald. - Alerg, conașule, dar ziceam că pot să vă dau o povață: la băutură s-au întâmplat destule nenorociri și nu-i bine să aveți prea mulți bani în buzunar. - Nu tot timpul vin nenorocirile..., de multe ori vine și câștigul nesperat, sau vreți să pariați și dumneavoastră?... și, privindu-i pe rând cum se schimbaseră la față, a
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
-ți va fi bine și nici cald. - Alerg, conașule, dar ziceam că pot să vă dau o povață: la băutură s-au întâmplat destule nenorociri și nu-i bine să aveți prea mulți bani în buzunar. - Nu tot timpul vin nenorocirile..., de multe ori vine și câștigul nesperat, sau vreți să pariați și dumneavoastră?... și, privindu-i pe rând cum se schimbaseră la față, a adăugat: nu se știe niciodată câți bani trebuie și de ce trebuie să-i ai în buzunar
PARTEA A III-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359341_a_360670]
-
o anunțare simbolică a iminentei morți a Tatianei. Se sugerează incertitudinea, durerea, complicațiile ce vor urma. Din nou, printr-o singură propoziție - „vremea s-a schimbat” - Vavila Popovici prezintă o situație și prefigurează o întreagă dramă. Ea anticipează și prevestește nenorocirea ce stă să se întâmple, redând cu talent, concordanța dintre natură și starea sufletească a Oresiei. „În seara aceasta vântul bate cu putere, crengile copacilor îngenunchează, norii aleargă în forme fantastice întunecând cerul care devine din ce în ce mai plumburiu și astupă frumusețea
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
verzi, frumoși, plini de farmec feminin, ce dincolo de frumusețea lor reflectau pentru cel ce știa să discearnă în ei o durere adâncă, o înțelegere a faptului că viața trăită astfel nu înseamnă decât un drum ce duce spre pierzare și nenorocire. Ce îl uimea cel mai mult pe el era faptul că acea tânără era conștientă că pe zi ce trece ea se prăbușește și mai mult. ,, Oare de ce nu încearcă să se ridice, să lucreze ceva, să încerce să ducă
VIAȚA CA UN DAR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360374_a_361703]
-
vorbit frumos cu mine. Nu e toată lumea rea, Doamne! Am fost atât de umilită, de atâtea ori, încă de mică... L-am iertat pe nenorocitul ăla de și-a bătut joc de mine, chiar dacă de la el mi se trag toate nenorocirile. M-a umilit rău. Și el și nenorocitul ăla de țigan... Hm! Un român și un țigan, de aceeași teapă. Mi-au distrus copilăria și tinerețea. De ce au fost așa câinoși cu mine, Doamne? Eu îi iert, dar Tu judecă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
provocate de grozăviile războiului nu au putut fi scrise încă de nimeni mai bine, ca de însăși Regina, în jurnalele sale. Însemnările de pe frontul de răsărit, unele făcute, probabil chiar în timpul și locul incursiunilor sale în inima primejdiilor și marilor nenorociri, altele la Reședința Regală de la Iași, au în ele dramatismul trăirii pe viu a neînțelesului și nesfârșitului atac al omului la om. În România zguduită de bombe și scăldată în sânge, din anii Primului Război Mondial, Regina Maria s-a aflat de
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
ale durerii în splendida lumină a soarelui, îmi vine să întind brațele spre cer întrebând: De ce, de ce, de ce?! Altă priveliște impresionantă o formează nevestele și copiii care se adună cârduri pe drum când trec eu și vin să-mi spună nenorocirile lor”. Groaznici ani de cenușă și drame, ai războiului. Regina a simțit durerea, ura, moartea, până în tenebrele sufletești. Pe front, pe la casele românilor, prin localități, în Iașiul răvășit de război, la Bacău, Târgu Ocna, Comănești, Onești..., la hotarele cu Bucovina
REGINA MARIA. REGINA INIMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360434_a_361763]
-
întârziem, nu ne mai putem permite. Prea mulți copii orfani și prea multe războaie purtate fără a realiza că le distrugem viitorul, le ignorăm drepturile acum. Aceasta e imaginea care ne aruncă dincolo de Evul Mediu. E drept că prețul acestor nenorociri îl vom plăti toți, dar în special ei. Ne reducem la niște hibrizi fără suflete și fără dram de conștiință. Recitiți pasajul de mai sus până când sunteți siguri că ați înțeles Rolul pe care îl aveți acum, cei care înțeleg
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
în fața naturii atotstăpânitoare; înșiruirea acestor bogății rafinate o face fără prețiozitate, calm, chiar modest până te obișnuiești cu această stare. Luminița Cristina Petcu face parte din acea categorie de oameni care suportă cu stoicism, loviturile vieții, vicisitudinile întâmplătoare, generatoare de nenorociri care se abat asupra oricui strânge din dinți și pleacă mai departe. Indiferent de necazuri, ea nu plânge ci regretă tăcut într-un soi de revoltă... acel curaj creator ce poate aduce, fără doar și poate, fericire demiurgului. Cu toate că supărările
ALTE SFERE SAU DESPRE POEZIA SCRISĂ DE LUMINIŢA CRISTINA PETCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360617_a_361946]
-
sau „je suis jeune, îl est vrai, mais aux ames bien nees/ La valeur n attend point le nombre des annees...” Eu am dat examen la facultatea de filologie din București, în iulie l975, la secția romana franceză, dar din nenorocire, zic unii... că nu am stat în București, în marele și fertilul mediu literar de acolo, sau din fericire, zic alții... că am dat la drept și că am devenit avocat și nu profesor de limba română. În orice caz
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
libertatea. El n-are pe nimeni, eu la fel și, va trebui să ne sprijinim unul pe altul. Când vom scăpa din iadul acesta ne vom construi o casă și o să avem și copii. Numai de s-ar termina odată cu nenorocirile care ne pasc permanent. * După sfaturile primite de la Trifu, Marița a vopsit ouăle. Le-a pus la fiert în căldărușa de aramă amestecate cu foi de ceapă, iar pe altele cu rădăcini de roibă. Să aibă ouă de Paște în
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]