2,065 matches
-
fost ștearsă de pe fața pământului într-un atac cu macete. Nici eu nu arătam mai bine. Tensiunea era îngrozitoare. Vino în sufragerie, i-am spus preluând controlul. Altfel am fi putut să rămânem în hol toată ziua, albi la față, nenorociți și paralizați de nervi. N-o să fim deranjați și avem și masa în caz că trebuie să desfășurăm documente sau alte chestii de genul ăsta. El a dat din cap cu o expresie serioasă și a luat-o pe hol, în fața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ezitare. —Păi, ăăă... ai grijă de tine, am spus simțindu-mă ca o proastă. Îmi doream să spun așa de multe. Dar nu reușeam să spun altceva decât platitudini. —O să am, a zis el. — Îmi pare rău, am spus eu nenorocită. —Nu atât de tare pe cât îmi pare mie, a spus el. Și a închis. O vreme, am rămas în picioare, lângă telefon. Simțeam cum mi se frânge inima. Și-mi era îngrozitor de frică. Oare făcusem o greșeală teribilă? Oare eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
George n-a răspuns la „Da?“-ul meu. Și, cu siguranță, nu părea deloc ofensat. Pentru că, foarte bine dispus, a continuat: Nu sunt un expert în relații, dar sunt așa de fericit că voi doi v-ați rezolvat problema asta nenorocită. Tot ce pot să-ți spus e jos pălăria în fața ta pentru faptul că l-ai iertat. Trebuie să fi fost îngrozitor pentru tine. Dar presupun că atunci când ai văzut în ce hal era - cam ca un zombi, nu? -, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Dar un lucru știam cu certitudine. Ceva se întâmpla. Capitolul treizeci și treitc "Capitolul treizeci și trei" Doar ca să mă asigur, am sunat-o pe Judy. —Claire! a răspuns ea părând încântată. Te-ai întors? — Nu, Judy, încă nu, am spus eu nenorocită. Înainte ca ea să mai apuce să spună ceva, am început eu să vorbesc. —Uite ce e, Judy, m-am căznit să încep, trebuie să discut ceva cu tine. —Dă-i drumu’, a spus ea. Ești bine? Pari nițel cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să cred că eram un om rău. Deși nu voiam să cred că eram un om rău, dar... oricum, înțelegeți ce vreau să spun. Avusesem eu sentimentul că James mă mințise sau că măcar exagerase grosolan atunci când îmi spusese ce nenorocită, îngrozitoare, infantilă, egoistă și insensibilă fusesem pe parcursul căsniciei noastre. Dar nu îmi dădusem seama ce motiv ar fi avut să mă mintă în legătură cu chestia asta. Și avusesem sentimentul că încercase să-mi demonstreze că era mai deștept ca mine - ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
puteam să hotărăsc în locul ei și nu voiam s-o presez să păstreze copilul. Știam că era speriată. N-avea decât douăzeci și doi de ani. —Of, Doamne, am spus. Ce trist! — Da, așa a fost, mi-a răspuns el nenorocit. A fost îngrozitor. —Și după asta ce s-a întâmplat? l-am întrebat. — Părinții ei s-au implicat în problemă. Și când au aflat că discutaserăm despre varianta avortului, au luat-o razna. Ceea ce presupun că era normal. Au luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Kate și am încercat s-o liniștesc. Era un copil minunat, dar, pe cuvântul meu, uneori își alegea foarte prost momentul. O auzeam pe Helen râzând în continuare în timp ce cobora scările. După o vreme, s-a întors în cameră. —Scârbă nenorocită, mi-a zis ea veselă, așezându-se pe pat, lângă mine. Ne-ai dus pe toți de nas. Te-ai prefăcut distrusă din cauza lui James și când colo ție ți se aprinseseră câlcâiele după Adam. Nu, Helen... am protestat eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pildă, Floarea părăsită-n episodul 984, cînd ea plînge, plînge și el, deoarece ei i-a crescut barbă și părinții n-o lasă s-o radă sau nu se-nțelege ce, și-i un bocet continuu pînă-n episodul 1492, anul nenorocit al descoperirii Americii latine și mai ales 1512, cînd și-a Încheiat campania Hernn Cortes fără de care aztecii n-ar fi făcut În vecii vecilor asemenea filme, apare la fel de continuu și-un individ rușinea metisajului cu mustață care-nfige un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Însă derapează repede și În cameră apare ceva straniu, periculos, șoferu-l Înjură și-l trimite la culcare, artist pe dracu’, nu poate cînta nici cel mai simplu lucru, un cazacioc, În bucătărie, după ce i-am dat atîta de mîncare, bețiv nenorocit, și mușcă nervos din castravecior. Antologică scena cu Sașa În baie, i se terminaseră proviziile, nu mai găsea nici o sticlă, strop, peliculă de alcool și atunci bea apă de colonie, se dezbracă, intră În cadă și Începe să cînte, gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Panică, discuție animată cu Mariana-n șoaptă, ce se-ntîmplă, nimeni nu mi-a spus nimic de așa ceva, plecăm și noi prima oară-n Occident și n-o să ajungem nici măcar pînă-n CÎmpia Panoniei, ce facem, de unde să iau acum aprobarea aia nenorocită, Între timp auzeam convorbirile de pe coridor cu ceilalți pasageri, vagonul era destul de gol și aproape toți cei care treceau granița se deghizaseră În țigani cu alură sportivă, cărau niște boccele uriașe și lăzi suspecte ca de armată, pe la Oradea unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Împușcăturile Încetară. Meeks Își piti pistoalele sub piept și se Întinse la podea, făcînd pe mortul. Clipele se scurgeau chinuitor de Încet. Intrară patru bărbați cu puștile În mînă. Șoapte. „E mort de-a binelea.“ „Să fim foaaaarte atenți.“ „Țărănoi nenorocit!“ O privire rapidă prin cadrul ușii - Mal Lunceford nu se număra printre ei -, apoi pași. Șuturi În coaste, gîfÎieli, pufnituri disprețuitoare. Un vîrf de pantof vîrÎt sub el. O voce rosti: — Grăsan labagiu. Smuci piciorul individului, care se Împiedică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Împiedice. Bătrînu’ venise acasă. Probabil că luase În seamă avertismentul rostit de fiul său: dacă te mai atingi de mama, te omor. Adormit, i-a pus cătușe la mîini și la glezne. CÎnd s-a trezit, l-a văzut pe nenorocit omorînd-o pe maică-sa În bătaie cu un levier. A urlat pînă n-a mai putut scoate nici un sunet. A stat În cătușe, Împreună cu cadavrul, o săptămînă Întreagă, delirînd. Maică-sa a putrezit sub ochii lui. L-a găsit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Îmbătat. Loew Își mîngîia cravata. Karen pipăia cu degetul o scrumieră. — Abstinenții se dau Întotdeauna atît de superiori! Ai Început să vii la petrecerea respectivă după ce te-a lăsat prima nevastă, nu-i așa, domnule sergent? Karen Înhăță scrumiera: — Japiță nenorocită... Joan rîse. — Dacă vrei un polițist erou, cunosc un tip pe nume Exley, care măcar și-a riscat viața pentru țara lui. Recunosc, Jack arată ca lumea, dar chiar nu-ți dai seama ce fel de om e? Karen aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Acum vreau să mă ocup de Jones. Vreți să-mi faceți un serviciu? — Orice. — Pregătiți-l pe Fontaine. Scoateți-i cătușele și dați-i să citească ziarul de dimineață. Green arătă spre oglinda camerei 3. — Ăstălalt o să cedeze curînd. Mucos nenorocit! Tyrone Jones plîngea, iar sub scaunul lui se formase o băltoacă de urină. Ed Își mută privirea. Domnule, rugați-l pe locotenentul Smith să citească ziarul În difuzor calm și rar. În special rîndurile despre mașina zărită la Nite Owl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Cathcart. — Zi mai departe. Asta e tot ce am auzit, exact așa cum am auzit. — Cum arată tipul? — Nu știu. Cine ți-a vorbit de el? — Nici măcar asta nu știu. Erau niște fete care pălăvrăgeau la masa Învecinată În barul ăla nenorocit! — Bun, liniștește-te. Noua afacere a lui Duke. Dă-i bătaie. — Dom’le, era doar unul din visurile prostești ale lui Dukey. — De ce nu mi-ai spus mai Înainte? Nu știi vorba aia, „despre morți numai de bine“? — Mda. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
inaugurare. Danny Duck solicită apariția lui Ed Exley Sugepix pentru Încă un nenorocit de dans. — Dick, exagerezi rău de tot! — Ba pe mă-ta! Încă un dans și Danny Duck o să-i spargă ochelarii și o să-i mestece beregata aia nenorocită. — Dick, dă-o În paștele mă-sii de treabă! Ba să ți-o trag! Am citit ziarele și am văzut cine se ocupă de afacerea Nite Owl. Tu, Dudley S., Exley și restul măciucarilor lui Dudley. Ești partener cu lăbaru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
că doar n-o să pun bețe În roatele unei anchete oficiale! — Ai un admirabil simț al datoriei. Acum hai să vorbim despre Hudgens. Ce-i plăceau? Fetele sau băieții? Jack Își aprinse o țigară. — Îi plăceau mizeriile. Era un degenerat nenorocit. Cred că-și scria porcăriile după ce-și studia propria hîrtie de cur folosită. Habar n-am. Intră Don Kleckner cu un exemplar din Hush-Hush larg deschis: „Mogul TV, mare amator de tras cu ochiul - și nu numai! Preferatele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
devii nesuferit așa ușor... — CÎte alte minciuni mai sînt, Inez? CÎte altele, În afară de el? — Exley, hai să nu mai continuăm. Nu, fă-mi un rezumat. Nici un răspuns. — CÎți alți bărbați? CÎte alte minciuni? Nici un răspuns. — Spune-mi. Nici un răspuns. — TÎrfă nenorocită! După cîte am făcut pentru tine... Spune-mi! Nici un răspuns. — Te-am lăsat să te Împrietenești cu tatăl meu. Preston Exley este prietenul tău mulțumită mie! Cu cîți alți bărbați te-ai futut pe la spatele meu? CÎte alte minciuni au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mulțumită mie! Cu cîți alți bărbați te-ai futut pe la spatele meu? CÎte alte minciuni au mai fost, după tot ce am făcut pentru tine? Inez, cu o voce pierdută: — Nu ți-ar plăcea să știi. — Ba da, vreau, tîrfă nenorocită! Inez Împinse ușa. — O să-ți spun singura minciună care contează. Și am spus-o numai pentru tine. Nici măcar drăguțul meu Bud nu știe, așa că sper că o să te simți ales. Ed se ridică În picioare. — Minciunile nu mă sperie. Inez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Amîndoi au păstorit-o pe fata aia, Kathy Janeway. A fost omorîtă și nu-mi place. Ai vreo informație despre ei, flăcău? Ochi În ochi - ochii lui Hinton holbați. Fără bîlbîieli, ca să nu-l scoată din sărite pe animalul ăla nenorocit. — Domnule, n-am fost decît șofer la domnul Patchett, eu și tipul ăla, Chester Yorkin. N-am făcut decît să transportăm acele... acele chestii ilegale... iar de Cathcart n-am auzit În viața mea. Am auzit că Gilette e popo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
e-n toată lumea! Ți-a mai rămas suficientă minte ca să discuți chestia asta? Nici o luminiță nu clipi În ochii lui Goldman. Haide, Davey. Spune-mi și n-o să te mai simți așa de trist! Vorbește cu unchiul Jack! — Olandezu’! Olandez nenorocit! Mickey ar trebui să știe ca să-mi facă rău. Dar nu știe. Hub rachmones, Meyer, hub-rachmones, Meyer Harris Cohen, te absolvo de păcatele mele. Gura vorbea, dar restul omului părea a fi mort. Jack cugetă: Van Gelder, Olandezul, din idiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
mereu alți tipi, deci cum poți să...? Dublu e managerul meu de turnee Încă din patruș’nouă! Călătorește mereu cu mine. Dom’le, tre’ să mă crezi! — Unde este? Nu știu! — Prietene, amici, alți perverși. Dă pe goarnă!. — Jigodia aia nenorocită n-are prieteni pe care să-i știu eu. Doar pe macaronarul ăla jegos, Johnny Stompanato. Dom’le, tre’ să mă... — Te cred. Dar tu mă crezi c-o să te omor dacă mi-l sperii și spală putina? — Lăudat fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Cu fostul ei soț mai avea încă probleme, nu voia să-i plătească pensia alimentară. Vrea să-și construiască o casă ca lumea, abia atunci își va aduce copilul cu ea, deocamdată abia a găsit o garsonieră în blocul acela nenorocit care a fost într-o vreme cămin de nefamiliști al nu știu cărei uzine. Glasul îi era și acum moale, părul la fel de strălucitor, privirile ușor pierdute, deși se străduia să râdă tot timpul. Hașuri fine se aglomerau în jurul ochilor cu cearcăne cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de George își lasă în continuare găinile să ciugulească pe afară ca și cum ar fi niște animale de companie. Ca să nu mai pomenim de vițeii lui, care sunt lăsați să doarmă pe paie și fac mai multă mișcare decât câinii lui nenorociți, probabil. Și se mai miră că nu scoate din ei carne albă gustoasă! — Ce să spun? îi răspunde Mortimer. Poate că are alte priorități. — Ce priorități? — Păi... poate confortul animalelor. Atmosfera fermei. — Ce atmosferă? — Uneori în viață există lucruri mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
undeva câteva săptămâni dacă vreau să încep cartea asta. Oriunde - poate iarăși în Bali sau într-una din insulele din marea barieră de corali - de fapt, orice mizerie de genul ăsta. Nu pot să fac absolut nimic cu plodul ăsta nenorocit. Zău, chiar nu pot. Simon îi puse înțelegător mâna pe braț. La cafea, spuse: — După ce îți vei face mâna cu romanul ăsta, ce-ar fi să scrii o carte despre ce înseamnă să fii mamă? E un gen foarte căutat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]