KorAP: Find »[drukola/base=nimici & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...91 >

2,270 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941

pâlpâia mai puternic, cu tremurări grăbite, din ce în ce mai albă... Bologa vedea bine cum bulbii ochilor se umflau și se învinețeau, și totuși privirea își păstra strălucirea însuflețită, parcă nici moartea n-ar fi în stare s-o întunece sau s-o nimicească... Plutonierul mai spuse ceva caporalului care, disperat, se repezi și, cu amândouă mâinile, cuprinse picioarele spânzuratului, zguduite încă de spasmuri nătânge. ― Dă-i drumul! strigă pretorul speriat. La o parte!... Ce faci? Doctorul, lângă Apostol Bologa, stătea cu ceasornicul în

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
colonelului? reveni căpitanul cutremurîndu-se, parcă ar fi vrut să se scuture de o apăsare. Și observația cu reflectorul?... Vezi cum se leagă?... Observația e amenințătoare pentru mine: ori reflectorul, ori... Iar se cutremură și apoi continuă mai gîtuit: ― Trebuie să nimicim reflectorul, Bologa, frate de suferință! Altfel... ― ... murmură Apostol cu ochii scânteietori de o ură nouă, plămădită în sufletul lui pe nesimțite. Klapka, parcă povestind și-ar fi ușurat inima, vorbi pe urmă numai de reflectorul rușilor, prinse să arate pe

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
tunurile și auzi că lumina a dispărut, Bologa avu o tresărire de bucurie. Îi veni în minte că Klapka a vorbit despre o decorație pentru distrugerea reflectorului... " În orice caz, o citație pe divizie e asigurată fericitului care îl va nimici! își zise, întorcînd spatele telefonului. Oare cine va fi norocosul?" În suflet un glas îi răspunse că el trebuie să fie. Încercă să-l înăbușe, dar glasul deveni poruncitor. Atunci îi fulgeră prin minte: dacă ar avea el norocul să

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
sectorul cu atenție, comparând în gând punctele reperate pe hartă... Spre seară începu să-l roadă grija ca nu cumva, tocmai în noaptea aceasta, să lipsească iarăși reflectorul mântuitor. Totuși era gata să vegheze și o săptămână și să-l nimicească... Numai, între timp, să nu vie ordinul de schimbare! Dar nu, nu se poate! Trebuie să apară... Trebuie... Seara, la zece, dădu poruncile cuvenite și porni spre observatorul cel mai înaintat... Ploua rece, leneș, monoton. Săgețile de apă se încovoiau

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
dragă. Se strecură prin tranșeele în zigzag, pe la spatele santinelelor înțepenite lângă arme. Când să cotească spre șanțul de legătură, se ciocni cu căpitanul Cervenko. ― N-am putut închide ochii toată noaptea, murmură căpitanul abătut. Îmi pare rău c-ați nimicit reflectorul, nu știu de ce... Ați ucis lumina, Bologa! ― Aici e lumina! răspunse Apostol, triumfător, bătîndu-și inima cu palma. ― Da, da, ai dreptate! Aici e lumina și suferința... Aici e toată lumea! zise Cervenko cu o sclipire în ochi. Apostol Bologa trecu

Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912

cad, mântuitorul al patriei - și-n fine Cobor la râul stygic de glorie urmat. ANDROMACHE O n-o să mai aud eu a armelor vuire. Și fieru-ți în portale va zace-n lenevire, 15Marea lui Priam viță d-eroi s-o nimici. Vei merge unde ziua etern nu mai lumină, Cocytul unde-n lungul pustiilor suspină, Colo unde amoru-ți în Lethe va muri. ECTOR Orice dorință-n mine, în mine-orice gândire, 20Le-oiu cufunda în Lethe, în râul de-amuțire, Dar nu și-

Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
La sorți va pune iarăși prin lumile din ceriu "Durerea mea cumplită - un vecinic Ahasver - Ca cu același suflet din nou să reapară "Migrației eterne unealtă de ocară... "Puternice, bătrâne, gigante - un pitic, Căci tu nu ești în stare să nimicești nimic". (El cade obosit pe un trunchiu vechiu și-și acoperă ochii cu mâna. S-aude o muzică dulce). VISURILE (Sopran) Somn, Tu al nopților domn! Ne dă prin a gândului ceață Viață. Vezi, Noi suntem tot tineri și trezi

Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-ngheț, Astup cu a pustiei nisipuri mări cumplite Și-ngrop țări înflorite sub oceanul creț - Desmint secol de secol, sdrobesc eră de eră, Fac din a vieții fapte lucire efemeră. Știu că tu-nșirînd anii pe-a vieții lunge fire Tu nimicești trecutul în urmele lui chiar, Că tot ce e-n viață cade-n a ta domnire. Nimic ce e nu scapă de ochiul tău avar, Dovadă: -n lumi murite, pustii, fără rodire Cu toate se usucă la glasul tău amar

Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
crezi de tine-nvinse Acolo strecur toate și-ți scapă de sub mâni; {EminescuOpIV 473} Cele de ieri și astăzi de mîna-ți sunt atinse Dar oare e tot astfel și ziua cea de mîni? Trecute și presente le ai spre-a nimici Dar brațu-ți nu ajunge la cele ce vor fi. De-aceea nu am teamă de-a ta amenințare: Presentul e o clipă și viitoru-i lung, Căci brațu-ți nu ajunge la cele viitoare, La viața națiuni-mi aripele-ți n-ajung. Privesc

Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892

tine, ești slab! Acum, cînd ești atins tu, te tulburi! Nu este frica ta de Dumnezeu sprijinul tău? 6. Nădejdea ta, nu-i neprihănirea ta? 7. Adu-ți aminte, te rog: care nevinovat a pierit? Care oameni neprihăniți au fost nimiciți? 8. După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea și seamănă nelegiuirea îi seceră roadele! 9. Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciți de vîntul mîniei Lui. 10. Mugetul leilor încetează, dinții puilor de lei sunt zdrobiți! 11

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
7. Adu-ți aminte, te rog: care nevinovat a pierit? Care oameni neprihăniți au fost nimiciți? 8. După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea și seamănă nelegiuirea îi seceră roadele! 9. Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciți de vîntul mîniei Lui. 10. Mugetul leilor încetează, dinții puilor de lei sunt zdrobiți! 11. Leul bătrîn piere din lipsă de pradă, și puii leoaicei se risipesc. 12. Un cuvînt s-a furișat pînă la mine și urechea mea i-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
Dumnezeu i-aș spune necazul meu. 9. El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. 10. El varsă ploaia pe pămînt și trimite apă pe cîmpii. 11. El înalță pe cei smeriți, și izbăvește pe cei necăjiți. 12. El nimicește planurile oamenilor vicleni, și mîinile lor nu pot să le împlinească. 13. El prinde pe cei înțelepți în viclenia lor, și planurile oamenilor înșelători sunt răsturnate; 14. dau peste întuneric în mijlocul zilei, bîjbîie ziua în amiaza mare ca noaptea. 15

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
mea mă va osîndi și oricît de nevinovat aș fi, El mă va arăta ca vinovat. 21. Nevinovat! Sunt, dar nu țin la viață, îmi disprețuiesc viața. 22. Ce-mi pasă, la urma urmei? Căci, îndrăznesc s-o spun: El nimicește pe cel nevinovat ca și pe cel vinovat. 23. și dacă biciul ar pricinui măcar îndată moartea!... Dar El rîde de încercările celui nevinovat. 24. Pămîntul este dat pe mîinile celui nelegiuit. El acopere ochii judecătorilor; de nu El, apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
păcatul meu, 7. cînd știi bine că nu sunt vinovat și că nimeni nu mă poate scăpa din mîna Ta? 8. Mîinile Tale m-au făcut și m-au zidit, ele m-au întocmit în întregime... și Tu să mă nimicești! 9. Adu-Ți aminte că Tu m-ai lucrat ca lutul; și vrei din nou să mă prefaci în țărînă? 10. Nu m-ai muls ca laptele? Nu m-ai închegat ca brînză? 11. M-ai îmbrăcat cu piele și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
ia mintea celor bătrîni; 21. El varsă disprețul asupra celor mari. El dezleagă brîul celor tari. 22. El descoperă ce este ascuns în întuneric, El aduce la lumină umbra morții. 23. El face pe neamuri să crească, și El le nimicește; El le întinde pînă departe, și El le aduce înapoi în hotarele lor. 24. El ia mintea căpeteniilor poporului, El îi face să rătăcească în pustiuri fără drum, 25. unde bîjbîie prin întuneric, și nu văd deslușit; El îi face

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
lege sunt pecetluite într-un mănunchi, și născocești fărădelegi în sarcina mea. 18. Cum se prăbușește muntele și piere, cum piere stînca din locul ei, 19. cum este mîncată piatra de ape, și cum este luat pămîntul de rîu: așa nimicești Tu nădejdea omului. 20. Îl urmărești întruna, și se duce; îi schimonosești fața, și apoi îi dai drumul. 21. De ajung fiii lui la cinste, el nu știe nimic; de sunt înjosiți, habar n-are. 22. Numai pentru el simte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
2. "Se cade să dea înțeleptul ca răspuns înțelepciune deșartă? Sau să-și umfle pieptul cu vînt de răsărit? 3. Să se apere prin cuvinte care n-ajută la nimic și prin cuvîntări care nu slujesc la nimic? 4. Tu nimicești chiar și frica de Dumnezeu, nimicești orice simțire de evlavie față de Dumnezeu. 5. Nelegiuirea ta îți cîrmuiește gura, și împrumuți vorbirea oamenilor vicleni. 6. Nu eu, ci gura ta te osîndește, buzele tale mărturisesc împotriva ta. 7. Tu ești omul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
ca răspuns înțelepciune deșartă? Sau să-și umfle pieptul cu vînt de răsărit? 3. Să se apere prin cuvinte care n-ajută la nimic și prin cuvîntări care nu slujesc la nimic? 4. Tu nimicești chiar și frica de Dumnezeu, nimicești orice simțire de evlavie față de Dumnezeu. 5. Nelegiuirea ta îți cîrmuiește gura, și împrumuți vorbirea oamenilor vicleni. 6. Nu eu, ci gura ta te osîndește, buzele tale mărturisesc împotriva ta. 7. Tu ești omul care s-a născut întîi? Te-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
cu mîinile curate se întărește tot mai mult. 10. Dar voi toți, întoarceți-vă, veniți iarăși cu cuvîntările voastre, și vă voi arăta că între voi nici unul nu e înțelept. 11. Ce! mi s-au dus zilele, mi s-au nimicit planurile, planurile acelea făcute cu atîta iubire în inima mea... 12. Și ei mai spun că noaptea este zi, că se apropie lumina, cînd întunericul a și venit! 13. Cînd Locuința morților o aștept ca locuință, cînd în întuneric îmi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
24. aș vrea să fie săpate cu un priboi de fier și cu plumb în stîncă pe vecie... 25. Dar știu că Răscumpărătorul meu este viu și că se va ridica la urmă pe pămînt. 26. Chiar dacă mi se va nimici pielea, și chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuși pe Dumnezeu. 27. Îl voi vedea și-mi va fi binevoitor, ochii mei Îl vor vedea, și nu ai altuia. Sufletul meu tînjește de dorul acesta înlăuntrul meu. 28

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
și multe altele; 15. De aceea tremur înaintea Lui, și cînd mă gîndesc la lucrul acesta, mă tem de El. 16. Dumnezeu mi-a tăiat inima, Cel Atotputernic m-a umplut de groază. 17. Căci nu întunericul durerii mele mă nimicește, nici negura în care sunt înfășurat. $24 1. Pentru ce nu păzește Cel Atotputernic vremurile de judecată, și de ce nu văd cei ce-L cunosc, zilele Lui de pedeapsă? 2. Sunt unii care mută hotarele, fură turmele, și le pasc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
are privirile îndreptate spre căile lor. 24. S-au ridicat; și într-o clipă nu mai sunt, căci, mor ca toți oamenii, sunt tăiați ca spicele coapte. 25. Nu este așa? Cine mă va dovedi de minciună, cine-mi va nimici cuvintele mele?" $25 1. Bildad din Șuah a luat cuvîntul și a zis: 2. "Puterea și groaza sunt ale lui Dumnezeu. El face să împărățească pacea în ținuturile lui înalte. 3. Cine ar putea să-I numere oștile? Și peste

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
în față. 11. Nu se mai sfiesc și mă înjosesc, nu mai au nici un frîu înaintea mea. 12. Ticăloșii aceștia se scoală la dreapta mea, și îmi împing picioarele, și își croiesc cărări împotriva mea ca să mă piardă. 13. Îmi nimicesc cărarea și lucrează ca să mă prăpădească, ei, cărora nimeni nu le-ar veni în ajutor. 14. Ca printr-o largă spărtură străbat spre mine, se năpustesc sub pocnetul dărîmăturilor. 15. Mă apucă groaza. Slava îmi este spulberată ca de vînt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
și cenușa. 20. Strig către Tine, și nu-mi răspunzi, stau în picioare, și nu mă vezi. 21. Ești fără milă împotriva mea, lupți împotriva mea cu tăria mîinii Tale. 22. Mă ridici, îmi dai drumul pe vînt, și mă nimicești cu suflarea furtunii. 23. Căci știu că mă duci la moarte, în locul unde se întîlnesc toți cei vii. 24. Dar cel ce se prăbușește nu-și întinde mîinile? Cel în nenorocire nu cere ajutor? 25. Nu plîngeam eu pe cel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
două ori, și nu voi mai adăuga nimic." 6. Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, și a zis: 7. "Încinge-ți mijlocul ca un viteaz; ca Eu să te întreb, și tu să Mă înveți. 8. Vrei să nimicești pînă și dreptatea Mea? Și să Mă osîndești, ca să-ți scoți dreptatea? 9. Ai tu un braț ca al lui Dumnezeu și un glas de tunet ca al Lui? 10. Împodobește-te cu măreție și mărime, îmbracă-te cu strălucire

[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]