2,252 matches
-
știam de ce anume, cum nici acum nu știu. Dispăruse-și din peisajul aglomerat, după un debut frumos în 1968, în Luceafărul și Astra, colaborând apoi în revista noastră. Cărțile tale de versuri, cu niște titluri impresionante pentru anii aceia, Desueta noblețe (1975), Cavalerul din dreptul soarelui (1979), Leoaica adormită (1984). Citez din succintul text despre tine, din DGLR al Academiei Române: "Volumul de debut [...] celebrează ieșirea din adolescență și relativa instalare în maturitate. Somnul, zăpezile figurează domeniul unei revolute purități. Primele drame
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7835_a_9160]
-
Mai întâi, în 1991, la New York, apoi, în 1997, la Cambridge, la Downing College. Am evocat cu mult drag ambele întâlniri, în care vorbeam despre ceea ce mă impresionase la această femeie extraordinară: nu doar imensul talent literar, ci și o noblețe născută dintr-un amestec de duritate interioară și îngăduință nutrită de generozitate. N-aveai cum să nu fii cucerit de ființa solară în care sălășluia una din marile personalități ale lumii literare. De cele mai multe ori, părea un sfinx. Dar nu
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
salvare a evreimii române de urgia anilor de prigoană? "Eu te iert pentru necazurile fizice și sufletești pe care le-ai pricinuit. Totul ți se iartă, ți se iartă, ți se iartă!" Elevația gîndirii doctorului Șafran, tactul, finețea psihologică și noblețea sa sufletească întemeiate și pe aprofundata cunoaștere a textelor esențiale ale iudaismului (analizate pe larg în cărțile sale, mai ales în cele despre etica iudaică) s-au vădit din anii tinereții, pe cînd era Șef Rabin în România. Este de
Între dragoste și ură by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9599_a_10924]
-
și susținute de Radu Micu, Pavel Bîrsan, Sorin Sandu, Andreea Samson. Și, revelația mea la această Gală: Bogdan Cotleț (Percinet). O apariție extrem de interesantă și, într-un fel, atipică. Delicatețe și, totodată, forță, gesturi elaborate, aristocratice, expresivitate, un soi de noblețe pe care o întîlnesc tot mai rar pe scene, de puritate în joc. Rîsul la Vassa O temă pe care n-am sesizat-o atît de acut niciodată, dincolo, desigur, de rîsul-plînsul și clovneriile lui Prohor. Mi se pare extrem de
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
Șușară, ci faptul că domnia-sa îmi răspunde prin intermediul publicației dumneavoastră la o scrisoare pe care eu i-am trimis-o personal. Reacția mea de mârlan, cum îi place finului analist să mă numească, este făcută, dintr-un exces de noblețe, publică, deși eu i-am trimis scrisoarea în mod pur personal, pe cel mai firesc traseu și (în umila mea ipostază de “simplă persoană cu identitate civilă”) de la o adresă concretă și precizată. Sunt nevoit, în consecință, să-i răspund
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
Horia Mihail au interpretat Sonata „Trilul diavolului” de Giuseppe Tartini, capodoperă a genului, considerată de-a lungul timpului, grație inovațiilor aduse în tehnica instrumentului, o probă de încercare pentru violoniști. De la primele sunete, publicul a fost fascinat de frumusețea și noblețea sonorității violonistului, care a reușit să confere expresivitate și sens fiecărui detaliu în parte și să creeze imagini muzicale pline de culoare și fantezie. Dincolo de pasajele dificile, realizate cu o impresionantă abilitate, artistul și-a concentrat atenția asupra laturii expresive
Vioara lui Enescu by Carmen MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84301_a_85626]
-
Blaga, inclusiv în anii de restriște ai totalitarismului, se leagă neîndoios de aerul grav al stilului său speculativ, de „oficierea” lirică. Însemnarea lui Alexandru Husar e riguros la obiect: „Starea de spirit a unei statui, atitudinea sa de o princiară noblețe, care-l impunea printre oameni statuar, chiar «măreț», cum s-ar spune în Ardeal”. Dar nici „jocul” nu lipsește din panoplia de mijloace blagiene. Departe de-a se închista într-o poză rigid-autoritară, autorul Spațiului mioritic se dovedea capabil de
Blaga în evocări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5245_a_6570]
-
însemna, într-un fel să alegi moartea - nu neapărat fizică, ci moartea socială, excluderea din câmpul de acțiune... cealaltă soluție, să strângi din dinți, să aștepți, să speri împotriva oricărei logici. Să crezi că viața, chiar dezonorantă " e preferabilă morții, noblețea suferinței orgoliului onoarei... Exilul era, uneori, un mod de a refuza această alegere - R, 77). Considerând că toate ideologiile sunt la fel de nocive libertății de creație, o dată ce un regim politic, oricare, nu este decât înfățișarea tranzitorie, istorică, a unui monstru profund
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
ani. Părinții ei dintr-o aristocrație modestă îi spuneau în familie Figchen, nume obișnuit nemțoaicelor răsfățate. „Figchen" nu se deosebea prin nimic, la anii ei de fetișcană. Nici prin frumusețe, nici prin cine știe ce calitate a spiritului. Titlul ei de mică noblețe o făcea una din cele două sute și ceva de principese numai bune de măritat, în fecunda Germanie... Nici prin gând nu-i trecea fetei ce viitor o așteaptă... Frederic al Prusiei ar fi vrut să-l însoare pe strănepotul bunicului
Ecaterina a doua cea Mare a Rusiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6781_a_8106]
-
încurcă și-i bagă în pușcării cu zăbrele sau în pușcăriile albe ale disprețului public" sînt cei ce contează. Găsim la Pandrea un amestec de generozitate și de aristocratism, de deschidere și de elitism, care poate surprinde. Factorul detașării prin noblețe individuală credem că s-ar putea explica prin dorința autorului de-a depăși "ramura obscură" a obîrșiei sale din țărănia valahă, de-a o salva printr-o înnobilare sui generis. Evocîndu-și frecvent înaintașii țărani și mediul natal, Pandrea își extrapolează
Avocat și martor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8911_a_10236]
-
unor profeți ai pierzaniei, prezicînd tocmai colapsul pe care Spengler l-a intuit acum un secol, dovedesc nu doar lipsă de tact, dar chiar o gravă inadecvare la exigențele momentului. Dar cum într-o epocă un intelectual nu-și capătă noblețea decît așezîndu- se într-o flagrantă inadecvare față de ea, Roger Scruton e un vizionar sumbru și încăpățînat, din a cărui ținută nobilă a ieșit o carte izbutită: Cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți, o descriere a patogeniei care a dus
Între Spengler și van Gennep by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5317_a_6642]
-
Și răzbunarea nu se oprește aici. Înainte de a muri, răpusă de o boală cumplită, își comandă o liturghie solemnă după ce avusese grijă să i se scrie pe sicriu și pe piatra de pe mormânt, cu litere foarte mari, toate titlurile de noblețe dar și ultima meserie. Acestea sunt "diabolicele" lui Barbey d'Aurevilly, imagini ale femeii din perspectiva dandy. Într-un secol în care romanticul Victor Hugo deplângea soarta prostituatei, considerată o victimă a societății, în care Alexandre Dumas-fils compătimea femeia întreținută
Bicentenar - Barbey d‘Aurevilly, un dandy? by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/7693_a_9018]
-
ar putea fi reflecția lui Cioran. Foarte interesant. Înainte de a-l vedea, personal, la Paris cu mult timp în urmă, mă uitam deseori la o fotografie de-a lui mai din tinerețe care îmi plăcea fiindcă arată frumos, avea o noblețe de bărbat cuceritor mai mult prin gravitatea să, în genul celor ce țin la distanță femeile, ca pe niște tentații care te fac să-ți pierzi și timpul și energia. Totuși, emană o forță bărbăteasca atît de puternică, încît nici un
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
Rusiei din război îi furnizează numeroase ocazii în care poate compara mica Românie și marele vecin de la Răsărit, comparație întotdeauna defavorabilă acestuia din urmă. Generalul are cuvinte extrem de dure despre comportamentul nobililor, militarilor și soldaților ruși, în comparație cu care salută disciplina, noblețea și spiritul de sacrificiu al românilor. Cărora le face chiar supremul elogiu pe care îl putea face un naționalist francez. Citând prizonieri germani, Berthelot consemnează cu satisfacție stupefacția acestora, care atacaseră ceea ce credeau a fi niște ruși, dar dăduseră peste
Generalul Berthelot pe frontul românesc by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4037_a_5362]
-
pe Chateabriand, Stendhal, Ingres, Delacroix, Sainte-Beuve, Nietzsche, Flaubert, Manet, Degas, Rimbaud, Lautréamont, Mallarmé, Laforgue, Proust și alții, atinși sau înecați de acest val”. Se poate susține că eseistul italian a transformat porecla poetului în renume. Nebunia devine un titlu de noblețe. André Malraux, astăzi „L’Express” de la finele lui noiembrie își amintește că au trecut 35 de ani de la moartea lui André Malraux (1901-1976) și îi consacră două pagini, datorate unui normalian și fost ministru, Robert Poujade, care l-a cunoscut
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4977_a_6302]
-
pop de ieri și de totdeauna sunt inserate în economia acestui nou tip de happening cu acea măsură ce-l absolvă deopotrivă de defectivități și surplusuri, dar și cu acea bunătate care vine, cred, dintr-un sentiment de cinste și noblețe sufletească. Cum, cu multă cinste (astfel spus, cu un înalt grad de conștiință profesională) și consistentă noblețe (privilegiu ce-și trage seva din virtute, ca și din virtuozitate), Bertrand Peigne a bricolat aranjamentele sonore, astfel încât maleabilitatea și productivitatea fiecărui membru
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
măsură ce-l absolvă deopotrivă de defectivități și surplusuri, dar și cu acea bunătate care vine, cred, dintr-un sentiment de cinste și noblețe sufletească. Cum, cu multă cinste (astfel spus, cu un înalt grad de conștiință profesională) și consistentă noblețe (privilegiu ce-și trage seva din virtute, ca și din virtuozitate), Bertrand Peigne a bricolat aranjamentele sonore, astfel încât maleabilitatea și productivitatea fiecărui membru al familiei celor patru saxofoane să facă obiectul unor tranzacții întrutotul profitabile între (re)surse și interese
Soliști,dirijori, orchestre by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10356_a_11681]
-
fond) constituie, în egală măsură, o urgență a expresiei poetice proprii Angelei Furtună. Dacă stâlpul rigorii, Boaz, ar simboliza stringența, dar și stridența sloganurilor intelectualiste și sociale din poezia ei, stâlpul îndurării ar putea fi întruchipat de aerul de idealitate, noblețe și puritate al acesteia, ca și de poeticitatea ce topește fibrele raționalismului în plasmă lirică. Gesticulația moralizatoare în exces, ca și profunziunea culturală ar fi putut ucide poezia Angelei Furtună, care își trăiește însă firesc rostirea cu toate împovărările ei
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]
-
vocației de cercetător atent întâlnindu-se fericit cu un spirit călinescian, fie că i se asociază o postură demnă de Robert de Niro, din toate aceste note marginale aflăm de fapt esențialul despre recenzenți. Citiți și îmi veți da dreptate. Noblețea obligă cât obligă, însă Dan C. o face și mai abitir. Ceea ce ia contact cu cărțile lui se preschimbă imediat în critică literară. La persoana întâi, înainte de orice. Și, abia în subsidiar, la a doua & a treia. Nu cunosc un
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]
-
soție, care îl iubește mai presus de aura lui, de calități și de defecte, i-a invitat la praznicul de șapte ani pe colegii și prietenii lui Cozorici. I-am privit, i-am ascultat. Fiecare îl poartă altfel pe Ghiță. Noblețea și discreția lui, forța extraordinară de pe scenă sînt lucruri trăite de cei de față. Mulți au traversat cu el o viață. Cu bune și rele, cu dureri. Prezența lui Cozorici a lăsat o amprentă, artistică și umană, pe destinul lor
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
Nu cred decît în personalitatea mea": iată răspunsul pe care îl dă "omul de hîrtie" atacurilor dure ale "omului social", ale celui cu "puroi în suflet". Omului în conflict nu-i sînt însă proprii resemnarea, retragerea în zona securizantă, oricîtă noblețe și superioritate ar putea vedea aici "lumea" pe care artistul de altădată o "culpabiliza" prin simplul gest de a-și arăta "rănile"; mentalitatea scriitorului se schimbă, democrația burgheză a secolului XX făcînd posibilă iluzia succesului pe scena socială, a cîștigului
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
în care respirăm muzical împreună cu celelalte personaje pe tot parcursul operei. Interpretarea soliștilor a redat toate aspectele de mare sensibilitate și ne-a înălțat totodată deasupra lor. Pentru că fiecare voce a întregit dezvoltarea personajului central, dar cu originalitate și noblețe a abordării relației muzicale și teatrale, toți cei prezenți depășind conceptul de operă prin comunicare, mimică, gesturi.
Faust ? din nou la Opera Na?ional? by Adina POPESCU [Corola-journal/Journalistic/83858_a_85183]
-
însă prin piruete despotice. Sufletele meschine agrează pornirile arbitrare și preferențiale așa cum sufletele generoase sunt predispuse la fapte concrete și nepărtinitoare. Sîcîielile perfide, pretențiile nesăbuite, bănuielile intrigante, clevetirile fățarnice împovărează retoric viața compozitorilor, o viață din care au dispărut, misterios, noblețea, altruismul și culanța și în care s-au instaurat din ce în ce mai țanțoș lăcomia, intransigența și grandilocvența. Mulți compozitori "descurcăreți" își pun nevolnicia la adăpost grație obrăzniciei. Dacă îi iei din scurt ori îi repezi puțin vor păți ceva asemănător cu ceea ce
Tot mai marginalizați... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11983_a_13308]
-
ea. Interpretarea soliștilor în cea de-a treia seară Wagner pe scena Sălii Palatului a redat toate aceste aspecte și ne-a înălțat totodată deasupra lor. Pentru că fiecare voce a întregit dezvoltarea treptată a personajului central, dar cu originalitate și noblețe a abordării relației muzicale și teatrale, toți cei prezenți depășind conceptul de operă în concert prin comunicare, mimică, gestică. Astfel, Arnold Bezuyen a jucat un Mime contorsionat între simțul datoriei și dorința de răzbunare, cântul său, impecabil frazat, fiind depășit
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
dirijând pe Marek Janowski. O conducere muzicală de o profundă umanitate, blândețe, fermitate și precizie. Un dirijor ce induce siguranță ansamblului său și soliștilor, care dăruiește audienței cele mai subtile aspecte ale muzicii pe care o interpretează, care trece cu noblețe peste orice mic incident, vizând cu înțelepciune linia mare a partiturii. Și care, cu suverană voință, ca însuși Wagner, s-a abandonat conștient pe sine în „Procesiunea funerara a lui Siegfried” și în finalul operei, în care leitmotivul principal este
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]