2,074 matches
-
programe de dezvoltare a abilităților manageriale pentru femei; 5. crearea de rețele între manageri, femei și bărbați. Bibliografie Abric, J.C., Psihologia comunicării, Iași, Ed. Polirom, 2001; Alvesson Mats, Understanding Organizational Culture, Sage Publications, Londra, 2002; Andersen, Peter, în Different Dimensions: Nonverbal Communication and Culture, în Intercultural Communication. A Reader, (coordonatori L. Samovar, R. Porter), Thomson Wadsworth, 2003; Baya, Adina, The Concentration of Media Ownership în Romania, Editura Institutul European, Iași, 2012; Badău Horea Mihai, Tehnici de comunicare în social media, Editura
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
practic pentru abordarea integratoare a egalității de gen, CPE, 2004 Bogathy Zoltan (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași, 2004; Boonstra J. Jaap (editor), Dynamics of Organizational Change and Learning, 2004; Borisoff, Deborah, Merril, Lisa, Gender and Nonverbal Communication, în Intercultural Communication. A Reader, Thomson Wasdworth, 2003 Borțun, Dumitru, Relațiile publice și noua societate, Editura Tritonic, 2012; Bühl, W. Kulturwandel. Für eine dynamische Kultursoziologie. Darmstadt: Wissenschafliche Buchgesellschaft, 1987; Cargile, Castelan, Aaron, Discriminating Attitudes Toward Speech, în Intercultural Communication
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Reader, Thomson Wadsworth, 2003; Caune, Jean, Cultură și comunicare, ed. Cartea Românească, București 2000, Casmir, Fred, Communication Year Book, University of Kansas, în Borțun, Dumitru, Comunicare și relații publice (Curs). Studii aprofundate, 1990; Chelcea, Septimiu, Ivan Loredana, Chelcea, Adina, Comunicarea nonverbală. Gesturile și postura, București, Comunicare.ro, 2005; Chiciudean, Ion, Tones Valeriu, Gestionarea crizelor de imagine Comunicare.ro, 2010; Cismaru, Diana, Maria, Social media si managementul reputației, Editura Tritonic, 2012; Codobanu Aurel, Comunicare și negociere în afaceri, Editura Risoprint, ClujNapoca,2007
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
popular sau pentru la voluntad del pueblo versus recursul la grupuri de interese specifice (șomeri, țărani etc) sau afirmații potrivit cărora "poporul" (mai degrabă decât majoritatea) trebuie să aprobe acțiunile politice. Identificarea candidatului cu "poporul" De exemplu, afirmarea, prin mijloace nonverbale (întrebuințarea veșmintelor populare, a idiomului specific etc) a faptului că "Sunt la fel ca tine" sau autodescrierea candidatului ca încarnare a mișcărilor de masă sau a voinței poporului. Afirmația că reprezintă un grup tăcut, "neauzit" în societate Descrierea atributelor candidatului
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
3 Scenă așteptării 3 Scenă răpirii 3 Scenă căsătoriei 3 Scenă rupturii 3 2.3. Tactici de reușită ale parizienei: palimpsest-ul exprimării 3 2.3.1. Jocul de roluri versus osmoza decadenta 3 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului 3 2.3.3. Modă că po(i)etică a creației 3 ADNOTARE 3 ANNOTATION 220 ABSTRACT 3 Concluzii 3 Bibliografie selectivă 3 I. Opere literare 3 ÎI. Texte de epocă 3 III. Studii de critică 3 INTRODUCERE Cercetarea de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
între lucruri și discursuri, idei, valori și semne care sunt in reprezentare. Pariziana circulă cu ușurință între diferite spații, jucând diferite roluri, modificându-și ocupațiile, manierele, temperamentul, vestimentația, adaptându-se sau devansând epoca să. 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului Limbajul este cartea de vizită a personajului, expresia lui etnică, socială, geografică, profesională, genurială. Ion Manoli [1979, p.69-101] subliniază că determinarea lingvisticului nu este suficientă pentru a explica modalitățile de funcționare a poeticului în cuvânt. Limbajul include socialul și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de vizită a personajului, expresia lui etnică, socială, geografică, profesională, genurială. Ion Manoli [1979, p.69-101] subliniază că determinarea lingvisticului nu este suficientă pentru a explica modalitățile de funcționare a poeticului în cuvânt. Limbajul include socialul și individualul, verbalul și nonverbalul. De aceea vom examina limbajul Parizienei prin includerea acestor două registre. Limbajul parizian din secolul al XVIII-lea diferă de cel de astăzi (dar din secolul al XIX-lea din ce in ce mai puțin), în funcție de clasă, iar evoluția să traduce antagonismele sociale 358
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a se prezenta, mii de gesturi, mai ales feminine, prin care se recunoaște imediat locuitorul capitalei, observă F.Hoffet [p.91]. Franța este o țară unde manierele contează, atenționează Mona Ozouf [1999a, p.73]. Aceasta nu înseamnă însă că limbajul nonverbal este secundar. Cu referință la Pariziana, în special, el poate fi primar. În orice împrejurare, femeile pariziene urmăresc să se pună în valoare: "On s'aperçoit dans toutes ces promenades, que leș femmes ont grand besoin de voir et d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un amestec de percepții diverse zgomote și lumini participa la crearea unui efect complex, mergând mai departe de pictural și prefigurând toate virtuozitățile filmului, sunetului și imaginii. Esență Parizienei se găsește în aparență. Servindu-se de mijloacele limbajului verbal și nonverbal, Pariziana oferă un autentic spectacol, reușind să stilizeze cotidianul. 2.3.3. Modă că po(i)etică a creației Interesul semnalat de scriitori față de reprezentarea fenomenului modei ține de importanță pe care ultima o are pe parcursul secolului al XIX-lea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
gândire și de acțiune. Pariziana este artist în tot ce o înconjoară, acest personaj se esențializează că mitopo(i)etică a aparentei, care își găsește manifestare în po(i)etică măștii, po(i)etică scenelor, po(i)etică verbalului și nonverbalului, po(i)etică modei. Imanenta Parizienei-spectacol proiectează o lectură de tip teatral a românului, care aduce la suprafață multiplele roluri ale acestui personaj în Comedia urbană. Prin fuzionarea diferitor dimensionări de analiză, lucrarea este un model de interpretare poetica și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
jocului de sensuri. Esențializându-se printr-o formulă de mitopo(i)etică a aparentei, Pariziana este artist în tot ce o înconjoară, de aici po(i)etică măștii, po(i)etică scenelor, po(i)etică modei, po(i)etică verbalului și nonverbalului. Fenomen social, spectacolul implică o strategie, o tactică, o punere în scenă. Pariziana se autoînchipuie, se autoimpune și, uneori, se autoeroizează în propriile scenarii. Ea este interesantă prin constituirea unor mecanisme, strategii, stratageme și tactici specifice. Analiza textelor de epocă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și aici”. În acest sens, din punct de vedere metodologic, se impune necesitatea unei formări psihologice minimale a medicilor pentru dezvoltarea capacităților de ascultare și de comunicare și utilizarea unor tehnici adecvate, cum ar fi: parafrazarea, clarificarea mesajelor, utilizarea limbajului nonverbal și a empatiei, cât și abilitatea de a focaliza comunicarea asupra nevoilor concrete ale pacientului. Pe scurt, atitudinile cele mai caracteristice pentru relația profesor/elev, care pot fi exprimate prin verbe-cheie, se impun a fi modificate prin alte verbe specifice
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
unui curs pe tema valențelor terapeutice ale teatrului, acesta fiind totodată și o mână de ajutor întinsă copiilor cu probleme de adaptare, cu diverse deficiențe ori cu probleme de comunicare. Johanna Peltonen, responsabil al Matkalaukku Teatteri, este specializată în teatrul nonverbal și păpușărie și a colaborat cu artizani și cu muzicieni laponi. Unul dintre proiecte este spectacolul Kurkvaak-Oh So Froggy care, amuzant de altfel, este mereu completat de un workshop "despre teatrul de umbre ori cum să realizezi singur o păpușă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
este cum se dezvoltă competențele de comunicare și cum devine conversația unul din mijloacele de dezvoltare a limbajului. La un nivel inferior al comunicării copilul își însușește convențiile sociale cu privire la regulile conversației. Copilul învață cum să urmarească cu privirea limbajul nonverbal al vorbitorului cum să-și exprime dezacordul, respingerea, tensiunea prin limbaj corporal, expresii afective standardizate; când și cum să-și formuleze întrebările când și la ce să răspundă cum să devină din interogat în interogator. La un alt nivel își
Strategii de orientare a interac?iunilor cu copilul deficient de auz ?n vederea declan??rii conversa?iei spontane ?i organizate by Narcisa Nistor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84349_a_85674]
-
dimensiunii istorice (a modului de utilizare și descifrare a limbajului gestual în diferite perioade de timp), este provocatoare și necesară pentru desprinderea principalelor repere sau contribuții de referință care au condus către apariția și dezvoltarea domeniului de cercetare a comunicării nonverbale. Comunicarea prin intermediul mimicii și gesticii (kinezica), prin intermediul privirii (oculezica), prin intermediul percepției și utilizării spațiului de către oameni (proxemica), prin intermediul atingerii umane (haptica), prin intermediul percepției și utilizării timpului (cronemica), prin intermediul vestimentației și accesoriilor etc. reprezintă domeniul vast de studiu al comunicării nonverbale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nonverbale. Comunicarea prin intermediul mimicii și gesticii (kinezica), prin intermediul privirii (oculezica), prin intermediul percepției și utilizării spațiului de către oameni (proxemica), prin intermediul atingerii umane (haptica), prin intermediul percepției și utilizării timpului (cronemica), prin intermediul vestimentației și accesoriilor etc. reprezintă domeniul vast de studiu al comunicării nonverbale. Pentru cei mai mulți oameni, termenul limbajul trupului sau limbajul corpului rămâne mult mai familiar și utilizat decât comunicarea nonverbală. Delimitarea semnificației Corp/Trup este clarificată de Constantin Enăchescu în analiza psihologică complexă a Persoanei obiective și (re-) construirea epistemologiei Trupului carnal
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin intermediul atingerii umane (haptica), prin intermediul percepției și utilizării timpului (cronemica), prin intermediul vestimentației și accesoriilor etc. reprezintă domeniul vast de studiu al comunicării nonverbale. Pentru cei mai mulți oameni, termenul limbajul trupului sau limbajul corpului rămâne mult mai familiar și utilizat decât comunicarea nonverbală. Delimitarea semnificației Corp/Trup este clarificată de Constantin Enăchescu în analiza psihologică complexă a Persoanei obiective și (re-) construirea epistemologiei Trupului carnal, dincolo de imaginea organizării sale structurale (Anatomie) și dincolo de funcțiile acestuia (Fiziologie). Din perspectiva autorului, Corpul fizic este partea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de altă parte, unele coduri gestuale s-au schimbat de-a lungul timpului ca rezultat al dezvoltării umane, modificării relațiilor sociale și migrației oamenilor dintr-o zonă geografică în alta. În analiza istoricului gesturilor și a constituirii științei despre comunicarea nonverbală (în a doua jumătate a secolului al XX-lea), putem delimita o bogată preistorie a rolului și descifrării limbajului corporal, din Antichitate până spre sfârșitul secolului al-XIX-lea, și o foarte scurtă istorie a acestei științe, în cadrul căreia amintim precursorii de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
E.T. Hall, R. Rosenthal) și cercetătorii de azi ai domeniului, în ultimele două, trei decenii (R. Akert, M. Argyle, J.K. Burgoon, D.B. Buller, J. Corraze, M. L. Knapp, J. Streeck, W.G. Woodall și mulți alții). Etapele dezvoltării domeniului comunicării nonverbale nu au granițe rigide, iar unii clasici ai domeniului sunt contemporanii noștri 3. Gestul poate ilustra conform definiției din Concise Oxford Dictionary atât ținuta generală, în sensul atitudinii corpului, cât și ,,o mișcare semnificativă a membrelor sau a corpului", ,,ca
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
oamenilor după constituția corporală, după configurația feței și a craniului, după expresiile faciale se înmulțesc 9. Analizând expresia emoțiilor la om și la animale, Charles R. Darwin (1872/1967) a adus numeroase contribuții în istoria propriu-zisă a cercetărilor proceselor comunicării nonverbale și a demonstrat următoarele caracteristici prin împletirea considerațiilor de natură biologică, fiziologică, antropologică, psihologică și sociologică: • caracterul universal (înnăscut, instinctiv) al expresiilor emoționale umane demostrat prin filiația omului cu animalele inferioare lui și prin legătura strânsă dintre structura corporală și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
natură biologică, fiziologică, antropologică, psihologică și sociologică: • caracterul universal (înnăscut, instinctiv) al expresiilor emoționale umane demostrat prin filiația omului cu animalele inferioare lui și prin legătura strânsă dintre structura corporală și dispoziția mintală a tuturor raselor; • funcția principală a comunicării nonverbale de a exprima emoțiile; • antrenarea simultană a mai multor semne în exprimarea emoțiilor: Buna dispoziție, râsul și surâsul, de exemplu, se exprimă prin obrajii și buza superioară mult ridicate, prin crețurile transversale fine de pe pielea punții nasului, prin dezvelirea dinților
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și a buzei superioare, cu ridicările astfel produse"10. Prin colectarea informațiilor despre comportamentul uman cu ajutorul observației, chestionarului și, pentru prima dată, fotografiei, Charles R. Darwin (1967/1872) a constituit un reper de mare valoare în aplicarea metodologiei cercetării comportamentului nonverbal și, implicit, în fundamentarea domeniului comunicării nonverbale. Este demn de reținut ceea ce Darwin numea obiceiul observării detaliilor, deoarece corectitudinea descifrării emoțiilor unei persoane depinde de sesizarea unui număr cât mai mare de semnale în pozițiile corpului și în expresiile faciale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
produse"10. Prin colectarea informațiilor despre comportamentul uman cu ajutorul observației, chestionarului și, pentru prima dată, fotografiei, Charles R. Darwin (1967/1872) a constituit un reper de mare valoare în aplicarea metodologiei cercetării comportamentului nonverbal și, implicit, în fundamentarea domeniului comunicării nonverbale. Este demn de reținut ceea ce Darwin numea obiceiul observării detaliilor, deoarece corectitudinea descifrării emoțiilor unei persoane depinde de sesizarea unui număr cât mai mare de semnale în pozițiile corpului și în expresiile faciale ale acesteia. Numai acordând atenție detaliilor și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
referă la acele reacții involuntare (de exemplu, tremuratul sau transpirația) ce nu depind nici de voința individului și nici de obișnuință sau de experiență 11. Alături de Charles R. Darwin, alți precursori au contribuit la conturarea ariei de studiu a comunicării nonverbale: • psihologul William H. Sheldon, prin diferențierea mișcărilor corpului la cele trei tipuri constituționale (endomorful / viscerotonic, mezomorful / somatotonic, ectomorful / cerebrotonic)12; • psihiatrul Ernst Kretschmer, prin demonstrarea legăturii dintre morfologia corporală și temperament: a) picnic scund și durduliu, cu membre scurte, față
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dese depărtări de corp ale membrelor, sugerând faptul că nu se simt niciodată amenințați în compania altora 14. Importanța și amprenta culturii asupra gestualității (aspect relevat de David Efron) este demonstrată și de Ray Birdwhistell pe parcursul cercetărilor sale. Observând comportamentul nonverbal al persoanelor care proveneau din clase sociale diferite ale societății americane, antropologul constată că apartenența la o clasă socială (superioară, medie, de jos) determină o gesticulație specifică, care ajută un observator avizat să deducă pe baza acesteia din care strat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]