1,996 matches
-
prin expresiile descriptive ale limbajului. Wittgenstein crede că este important să nu pierdem din vedere că experiențele subiective sunt proprii anumitor ființe cum sunt ființele omenești. Existența experiențelor subiective, caracteristice ființelor omenești, este inseparabilă de existența unor manifestări verbale și nonverbale ale acestor experiențe. „«Dar ceea ce spui tu nu revine la faptul că nu există, de exemplu, durere fără comportarea caracteristică durerii?» - Înseamnă asta: se poate spune doar despre omul viu și despre ceea ce-i seamănă (se poartă asemănător) că are
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sau un fel de a râde exprimă indiferența, frica, resemnarea sau amuzamentul. În contrast cu enunțurile descriptive, Wittgenstein caracterizează expresiile despre stări subiective ca Ässerungen (exprimări, manifestări) a ceea ce simțim. În calitate de „manifestări“ ale stărilor subiective, ele sunt pe același plan cu manifestările nonverbale ale acestor stări. În anumite împrejurări, expresia „acum sunt fericit“ nu exprimă altceva decât atitudinea corpului, expresia feței și a ochilor. Când începe să vorbească, copilul este învățat să folosească cuvinte pentru a exprima ceea ce exprimă și manifestările nonverbale ale
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
manifestările nonverbale ale acestor stări. În anumite împrejurări, expresia „acum sunt fericit“ nu exprimă altceva decât atitudinea corpului, expresia feței și a ochilor. Când începe să vorbească, copilul este învățat să folosească cuvinte pentru a exprima ceea ce exprimă și manifestările nonverbale ale stărilor subiective. Bunăoară să folosească expresia „mă doare“ pentru a exprima ceea ce exprimă și țipetele de durere sau gemetele. Referindu-se la modul cum învață o ființă omenească folosirea cuvântului „durere“, Wittgenstein scrie: „Iată o posibilitate: cuvintele vor fi
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ceea ce simțim sau transmite impresia că simțim ceea ce nu simțim nu schimbă lucrurile. O reușită totală și statornică în minciună și prefăcătorie nu este, de fapt, posibilă. Ceea ce simte o ființă omenească se exprimă în ansamblul comportării sale verbale și nonverbale. Iar fiecare dintre noi a învățat să identifice senzații, sentimente sau gânduri în comportarea semenilor. Impresia familiară că „știu“ foarte bine ceea ce simt eu și nu pot „ști“ ce simte altul induce în eroare. De fapt, lucrurile stau tocmai invers
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
psihice. Însuși termenul psihologie o spune. Ceea ce pune în discuție Wittgenstein este ideea că problema cercetătorului ar fi „să pătrundă“ dincolo de ceea ce este controlabil prin observație, să ne dezvăluie o lume ascunsă în spatele comportării subiecților. Uneori observarea comportării verbale și nonverbale poate să conducă într adevăr la concluzii greșite cu privire la ceea ce simt și gândesc oamenii. De multe ori senzațiile și sentimentele sunt însă „scrise“ în comportare. Jocurile de limbaj care arată că relația dintre comportare și experiența subiectivă este o relație
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și constatarea că reflecția asupra exprimărilor noastre curente poate genera confuzii conceptuale nu există o tensiune, o contradicție. Învățăm cu toții să dăm semnificație exprimărilor semenilor noștri cu privire la ceea ce simt ei, tot așa cum învățăm să dăm semnificație varietății manifestărilor lor comportamentale nonverbale. Atunci când „reflectăm“, când „filozofăm“, vom fi însă tentați să caracterizăm exprimările despre ceea ce simțim drept „descrieri“ ale experiențelor subiective. Falsa analogie care ne face să acceptăm această caracterizare este favorizată de trecerea cu vederea a unor corelații, de incapacitatea noastră
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dimensiunii istorice (a modului de utilizare și descifrare a limbajului gestual în diferite perioade de timp), este provocatoare și necesară pentru desprinderea principalelor repere sau contribuții de referință care au condus către apariția și dezvoltarea domeniului de cercetare a comunicării nonverbale. Comunicarea prin intermediul mimicii și gesticii (kinezica), prin intermediul privirii (oculezica), prin intermediul percepției și utilizării spațiului de către oameni (proxemica), prin intermediul atingerii umane (haptica), prin intermediul percepției și utilizării timpului (cronemica), prin intermediul vestimentației și accesoriilor etc. reprezintă domeniul vast de studiu al comunicării nonverbale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nonverbale. Comunicarea prin intermediul mimicii și gesticii (kinezica), prin intermediul privirii (oculezica), prin intermediul percepției și utilizării spațiului de către oameni (proxemica), prin intermediul atingerii umane (haptica), prin intermediul percepției și utilizării timpului (cronemica), prin intermediul vestimentației și accesoriilor etc. reprezintă domeniul vast de studiu al comunicării nonverbale. Pentru cei mai mulți oameni, termenul limbajul trupului sau limbajul corpului rămâne mult mai familiar și utilizat decât comunicarea nonverbală. Delimitarea semnificației Corp/Trup este clarificată de Constantin Enăchescu în analiza psihologică complexă a Persoanei obiective și (re-) construirea epistemologiei Trupului carnal
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
prin intermediul atingerii umane (haptica), prin intermediul percepției și utilizării timpului (cronemica), prin intermediul vestimentației și accesoriilor etc. reprezintă domeniul vast de studiu al comunicării nonverbale. Pentru cei mai mulți oameni, termenul limbajul trupului sau limbajul corpului rămâne mult mai familiar și utilizat decât comunicarea nonverbală. Delimitarea semnificației Corp/Trup este clarificată de Constantin Enăchescu în analiza psihologică complexă a Persoanei obiective și (re-) construirea epistemologiei Trupului carnal, dincolo de imaginea organizării sale structurale (Anatomie) și dincolo de funcțiile acestuia (Fiziologie). Din perspectiva autorului, Corpul fizic este partea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de altă parte, unele coduri gestuale s-au schimbat de-a lungul timpului ca rezultat al dezvoltării umane, modificării relațiilor sociale și migrației oamenilor dintr-o zonă geografică în alta. În analiza istoricului gesturilor și a constituirii științei despre comunicarea nonverbală (în a doua jumătate a secolului al XX-lea), putem delimita o bogată preistorie a rolului și descifrării limbajului corporal, din Antichitate până spre sfârșitul secolului al-XIX-lea, și o foarte scurtă istorie a acestei științe, în cadrul căreia amintim precursorii de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
E.T. Hall, R. Rosenthal) și cercetătorii de azi ai domeniului, în ultimele două, trei decenii (R. Akert, M. Argyle, J.K. Burgoon, D.B. Buller, J. Corraze, M. L. Knapp, J. Streeck, W.G. Woodall și mulți alții). Etapele dezvoltării domeniului comunicării nonverbale nu au granițe rigide, iar unii clasici ai domeniului sunt contemporanii noștri 3. Gestul poate ilustra conform definiției din Concise Oxford Dictionary atât ținuta generală, în sensul atitudinii corpului, cât și ,,o mișcare semnificativă a membrelor sau a corpului", ,,ca
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
oamenilor după constituția corporală, după configurația feței și a craniului, după expresiile faciale se înmulțesc 9. Analizând expresia emoțiilor la om și la animale, Charles R. Darwin (1872/1967) a adus numeroase contribuții în istoria propriu-zisă a cercetărilor proceselor comunicării nonverbale și a demonstrat următoarele caracteristici prin împletirea considerațiilor de natură biologică, fiziologică, antropologică, psihologică și sociologică: • caracterul universal (înnăscut, instinctiv) al expresiilor emoționale umane demostrat prin filiația omului cu animalele inferioare lui și prin legătura strânsă dintre structura corporală și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
natură biologică, fiziologică, antropologică, psihologică și sociologică: • caracterul universal (înnăscut, instinctiv) al expresiilor emoționale umane demostrat prin filiația omului cu animalele inferioare lui și prin legătura strânsă dintre structura corporală și dispoziția mintală a tuturor raselor; • funcția principală a comunicării nonverbale de a exprima emoțiile; • antrenarea simultană a mai multor semne în exprimarea emoțiilor: Buna dispoziție, râsul și surâsul, de exemplu, se exprimă prin obrajii și buza superioară mult ridicate, prin crețurile transversale fine de pe pielea punții nasului, prin dezvelirea dinților
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și a buzei superioare, cu ridicările astfel produse"10. Prin colectarea informațiilor despre comportamentul uman cu ajutorul observației, chestionarului și, pentru prima dată, fotografiei, Charles R. Darwin (1967/1872) a constituit un reper de mare valoare în aplicarea metodologiei cercetării comportamentului nonverbal și, implicit, în fundamentarea domeniului comunicării nonverbale. Este demn de reținut ceea ce Darwin numea obiceiul observării detaliilor, deoarece corectitudinea descifrării emoțiilor unei persoane depinde de sesizarea unui număr cât mai mare de semnale în pozițiile corpului și în expresiile faciale
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
produse"10. Prin colectarea informațiilor despre comportamentul uman cu ajutorul observației, chestionarului și, pentru prima dată, fotografiei, Charles R. Darwin (1967/1872) a constituit un reper de mare valoare în aplicarea metodologiei cercetării comportamentului nonverbal și, implicit, în fundamentarea domeniului comunicării nonverbale. Este demn de reținut ceea ce Darwin numea obiceiul observării detaliilor, deoarece corectitudinea descifrării emoțiilor unei persoane depinde de sesizarea unui număr cât mai mare de semnale în pozițiile corpului și în expresiile faciale ale acesteia. Numai acordând atenție detaliilor și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
referă la acele reacții involuntare (de exemplu, tremuratul sau transpirația) ce nu depind nici de voința individului și nici de obișnuință sau de experiență 11. Alături de Charles R. Darwin, alți precursori au contribuit la conturarea ariei de studiu a comunicării nonverbale: • psihologul William H. Sheldon, prin diferențierea mișcărilor corpului la cele trei tipuri constituționale (endomorful / viscerotonic, mezomorful / somatotonic, ectomorful / cerebrotonic)12; • psihiatrul Ernst Kretschmer, prin demonstrarea legăturii dintre morfologia corporală și temperament: a) picnic scund și durduliu, cu membre scurte, față
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dese depărtări de corp ale membrelor, sugerând faptul că nu se simt niciodată amenințați în compania altora 14. Importanța și amprenta culturii asupra gestualității (aspect relevat de David Efron) este demonstrată și de Ray Birdwhistell pe parcursul cercetărilor sale. Observând comportamentul nonverbal al persoanelor care proveneau din clase sociale diferite ale societății americane, antropologul constată că apartenența la o clasă socială (superioară, medie, de jos) determină o gesticulație specifică, care ajută un observator avizat să deducă pe baza acesteia din care strat
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu decurge din gestul în sine, ci din situația de comunicare)16. În anii '60 ai secolului trecut s-a înregistrat ceea ce Mark L. Knapp și Judith A. Hall (2002) numesc o ,,explozie nucleară" în aria de cercetare a comunicării nonverbale. Joel R. Davitz publică rezultatele investigațiilor privind expresia vocală a emoțiilor în The Communication of Emotional Meaning (1964), Robert Rosenthal face cunoscut modul în care profesorii influențează rezultatele școlare ale elevilor prin comportamentul lor nonverbal (Pygmalion in the Classroom, 1968
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aria de cercetare a comunicării nonverbale. Joel R. Davitz publică rezultatele investigațiilor privind expresia vocală a emoțiilor în The Communication of Emotional Meaning (1964), Robert Rosenthal face cunoscut modul în care profesorii influențează rezultatele școlare ale elevilor prin comportamentul lor nonverbal (Pygmalion in the Classroom, 1968). ,,Probabil că articolul lui Paul Ekman și Wallace V. Friesen despre originile, utilizarea și codificarea comportamentului nonverbal (The repertoire of nonverbal behavior: Categories, origins, usage, and coding, 1969) este lucrarea teoretică clasică a anilor 1960
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Meaning (1964), Robert Rosenthal face cunoscut modul în care profesorii influențează rezultatele școlare ale elevilor prin comportamentul lor nonverbal (Pygmalion in the Classroom, 1968). ,,Probabil că articolul lui Paul Ekman și Wallace V. Friesen despre originile, utilizarea și codificarea comportamentului nonverbal (The repertoire of nonverbal behavior: Categories, origins, usage, and coding, 1969) este lucrarea teoretică clasică a anilor 1960" consideră Mark L. Knapp și Judith A. Hall17. Contrar determinării biologice a expresiilor faciale și pozițiilor corpului la Darwin, sociologul George H.
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
face cunoscut modul în care profesorii influențează rezultatele școlare ale elevilor prin comportamentul lor nonverbal (Pygmalion in the Classroom, 1968). ,,Probabil că articolul lui Paul Ekman și Wallace V. Friesen despre originile, utilizarea și codificarea comportamentului nonverbal (The repertoire of nonverbal behavior: Categories, origins, usage, and coding, 1969) este lucrarea teoretică clasică a anilor 1960" consideră Mark L. Knapp și Judith A. Hall17. Contrar determinării biologice a expresiilor faciale și pozițiilor corpului la Darwin, sociologul George H. Mead18 insistă asupra rolului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tipar, oricât de admirat și ideal ar părea, și, dacă s-ar putea, să se manifeste în toate expresiile (mers, ținuta corpului, mimică și gestică, vestimentație, inflexiuni ale vocii etc.) cu rafinament. O sinteză a principalelor teme din domeniul comunicării nonverbale o realizează DePaulo și Friedman (1998)20 pentru a ilustra influența rezultatelor cercetărilor asupra dezvoltării psihologiei contemporane: • perceperea persoanei și judecarea personalității acesteia pe baza parametrilor nonverbali; • aspecte nonverbale în prezentarea de sine; • studiul înșelătoriei și detectării minciunii; • influența socială
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ale vocii etc.) cu rafinament. O sinteză a principalelor teme din domeniul comunicării nonverbale o realizează DePaulo și Friedman (1998)20 pentru a ilustra influența rezultatelor cercetărilor asupra dezvoltării psihologiei contemporane: • perceperea persoanei și judecarea personalității acesteia pe baza parametrilor nonverbali; • aspecte nonverbale în prezentarea de sine; • studiul înșelătoriei și detectării minciunii; • influența socială și manipularea cu ajutorul comunicării nonverbale; • aspecte nonverbale implicate în interacțiunile interpersonale; • elemente nonverbale în atracția interpersonală; • rolul nonverbalului în comunicarea expectanțelor (de către judecători, doctori și profesori); • studii
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
etc.) cu rafinament. O sinteză a principalelor teme din domeniul comunicării nonverbale o realizează DePaulo și Friedman (1998)20 pentru a ilustra influența rezultatelor cercetărilor asupra dezvoltării psihologiei contemporane: • perceperea persoanei și judecarea personalității acesteia pe baza parametrilor nonverbali; • aspecte nonverbale în prezentarea de sine; • studiul înșelătoriei și detectării minciunii; • influența socială și manipularea cu ajutorul comunicării nonverbale; • aspecte nonverbale implicate în interacțiunile interpersonale; • elemente nonverbale în atracția interpersonală; • rolul nonverbalului în comunicarea expectanțelor (de către judecători, doctori și profesori); • studii și cercetări
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Friedman (1998)20 pentru a ilustra influența rezultatelor cercetărilor asupra dezvoltării psihologiei contemporane: • perceperea persoanei și judecarea personalității acesteia pe baza parametrilor nonverbali; • aspecte nonverbale în prezentarea de sine; • studiul înșelătoriei și detectării minciunii; • influența socială și manipularea cu ajutorul comunicării nonverbale; • aspecte nonverbale implicate în interacțiunile interpersonale; • elemente nonverbale în atracția interpersonală; • rolul nonverbalului în comunicarea expectanțelor (de către judecători, doctori și profesori); • studii și cercetări ale influenței media și profesorului prin intermediul comportamentului nonverbal. Grație cercetărilor realizate până în prezent și lucrărilor de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]