9,057 matches
-
trăit viața concubină a Sultanului? Sau a fost ea cumva implicată în otrăvirea eunucului sef și a fost aruncată în închisoare sau chiar executată? Fragment de autor: “Constantinopol, 1 septembrie 1599 La răsărit In aceeași dimineață - în timp ce John Carew spărgea nuci pe zidul ambasadei Angliei, iar aga Hassan cobora în spirala spre propria moarte - valide sultan Safyie privea răsăritul din apartamentele ei, cu vedere spre apele Cornului de Aur. Deși era împreuna cu cele patru slujnice personale, în cameră nu se
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
poeziile de critică socială sau a scăderilor omenești: Algoritmul succesului, Zâmbetul fals, În timp, Întrebări (celor ce muncesc în străinătate). Întâlnim și poezii care au împrumutat câte ceva din recuzita folclorică: Jelui-m-aș, cui să-i spui?/ Jelui-m-aș nucului.../ Nucul are frunza multă -/ Ca tristețea mea, profundă. (Jelui-m-aș) Poeta Tatiana Dabija nu a fost tributară modelor și curentelor poetice, a scris cum a simțit, păstrând nota personală distinctivă. Nici nu a fost preocupată ca pe primul plan
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
de critică socială sau a scăderilor omenești: Algoritmul succesului, Zâmbetul fals, În timp, Întrebări (celor ce muncesc în străinătate). Întâlnim și poezii care au împrumutat câte ceva din recuzita folclorică: Jelui-m-aș, cui să-i spui?/ Jelui-m-aș nucului.../ Nucul are frunza multă -/ Ca tristețea mea, profundă. (Jelui-m-aș) Poeta Tatiana Dabija nu a fost tributară modelor și curentelor poetice, a scris cum a simțit, păstrând nota personală distinctivă. Nici nu a fost preocupată ca pe primul plan poezia
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
fasolei, a cepei și a lintei. După cele trei luni de toamnă, numite Toot, Baba și Hatoor, a urmat iarna ploioasă, dar fără zăpadă. Oamenii se încălzeau în jurul focurilor, consumând băuturi calde, precum delicioasa sahlab, o băutură cu scorțișoară și nuci pisate, sau acoperindu-se cu fulare groase de lână”. Din îndepărtatul Egipt, Evelyne Stănescu-Elmasry aduce tot ce nouă ne-ar putea reține atenția și ne-ar stârni curiozitatea. Paginile de final, despre moartea lui Adham, nu întristează întrucât iubirea le-
Evelyne Stănescu – Elmasry: Lumea care ni se relevă. Cronică, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339453_a_340782]
-
vorbă bună” („O vorbă bună”). O altă valoare pe care se sprijină trăirea lirica o găsim în recunoștință, recunoștința față de mama, față de părinți: „În livadă cu meri, ceruite-n tăceri,/poame roșii, duceau dorul ierbii în ramuri,/odihnea sub un nuc umbră zilei de ieri,/chipul mamei sapă o icoană în geamuri./(...) Că un fulg de dorinți îi visăm pe părinți.” („Floare de recunoștință”, „În livadă cu meri”). Axa acestui univers o reprezintă tatăl: „Când a murit tata/A fost o
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
concurs de dans, i s-a oferit șansa unor burse la Winnipeg și la Washington. După ce i s-a terminat bursa, tânărul Tudor a început să lucreze la opera din Toronto, dansând în Alice în Wonderland și în Spărgătorul de nuci. Lucrează mult, ne spune, dar îi place. Tudor e recunoscător marii familii de români din Winnipeg și Toronto, care l-au „adoptat” și continuă să-l susțină... Pictorul a luat și el cuvântul, frumos, povestind de Nicăpetre. Deosebit de impresionante vorbele
1 Decembrie 2012 la Toronto () [Corola-blog/BlogPost/339646_a_340975]
-
Un fel de munci neistovite, / Pesemne-așa știa țăranul / Să coacă timpul, făcând pite - // De ce și banii în batiste, / Ce îi puneau, atât de greu / Îi mai scoteau, ca să existe, / Pesemne știe Dumnezeu -//De ce coceni, și pui, și vie / Și nuci, și vin, și apă, și / Pământ - strângeau ca bogăție / Și numai munca, zi de zi? // De ce nici nu știau ce-i banul / De rar ce îl vedeau, de ce / Nu învăța și el, țăranul, / Ca la oraș, un ABC? De ce și
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
un creștin cretin furios... OSW beneficiază în toate trei episoadele de prezența unui mare actor, Sir Alec Guinness (Ben Kenobi), de neuitat. Fawk omoară un alt mare actor, Max von Sydow, după câteva minute banale la începutul filmului - adică sparge nuci cu microscopul electronic. Și ce minune de personaj este micul Mare Maestru Yoda, un fel de E.T. la bătrânețe, cu vorba lui întortocheată, cârâită și înțeleaptă - vi-l puteți imagina pe undeva prin Fawk rostind: „Mărimea contează nu. Privește-mă
Forța Întunericită () [Corola-blog/BlogPost/339001_a_340330]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > 4 SONETE- (I) Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1550 din 30 martie 2015 Toate Articolele Autorului Sonet de cvartet Primăvara cântă Cucul, dintre frunze de salcie. Mierla-i ține companie, de când înfrunzește nucul. Apoi glas de Ciocârlie fluieră-n pădurea deasă, când Cocorii vin acasă și cântă de bucurie. Matinal, codrul răsună zi de vară până-n seară, pe soare și vreme bună. Iubirea renaște iară și perechi în ea adună, pentru iluzii de-
4 SONETE- (I) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1550 din 30 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341010_a_342339]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > LUMINI DE VERS Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Când crengile-mi vor strânge tăcerea-n flori de nuc, când mâinile-mi vor ninge o noapte-n cuib de cuc, atunci, și doar, atunci, voi face bici din somn! pe oasele-mi de humă nicicând un vers s-adorm. Când din corolă luna-mi va strânge-n piept, aripa
LUMINI DE VERS de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341056_a_342385]
-
mai întâi din doage, dintr-un poloboc stricat, Iar apoi de la Zvâncescu, Zakopane-am cumpărat! ,,Mulți copii, cu multe sânii”, zi de zi pe derdeluș, Tot căzând ,,băteau mâțanii”, nesătui de lunecuș. . . Mulți flămânzi, cu burtă goală, mâncau mere doar și nuci, Măi fugeau și de la scoala, să coboare pe păpuci. Ce să-ți spun, alarmă mare, cum ar fi la horă-n țoi, Multe s-au pierdut în zare, multe le-am luat cu noi! Iarnă tot mai tristă vine, unii
CIND SE PIERDE SANATATEA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341372_a_342701]
-
să-l acopere. Drumul urca pe firul unui pârâu a cărui apă murmura suav ca un cântec de fluier. L-a părăsit și s-a strecurat pe sub poala unei stânci golașe. După stâncă, o livadă de pruni, meri și doi nuci bătrâni. Iarba necosită, înaltă, ajungea până la ramurile pomilor în floare. Flori multicolore își scoteau capul din verdele crud al ierbii, vrând să prindă soarele. Albinele munceau de zor, zburând din floare în floare. Razele de soare pe care le urmărisem
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
nu-și putea lua privirea de la "baroneasă" care era îmbrăcată cu haină de velur cu blană de vulpe la gât, pălărie albu-unt cu boruri largi și trandafir auriu pris la calotă, puțin ridicat deasupra unei bentelii de culoarea frunzei de nuc atinsă de bruma toamnei. Birjar, dă-i bice! Amice, nu vrem să dormi pe drum, că suntem în întârziere... - Unde, mergem, boieri dumneavoastră? Sărut mâinile coniță!... - La Vălureni. Grăbește-te că n-am chef să mă apuce noaptea pe la Ulicioiu
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
cei trei păstori Iar mămuca, mereu cu un glas tremurat, Câte, câte colinzi ne cânta pe-nserat! Noi, smeriți și cuminți și cu sufletul bun, Toți eram fericiți în Ajun de Crăciun. Cu-o trăistuță sub braț, doar cu mere și nuci, Alergam pe-nserat, peste dealuri și lunci, Iar în zori număram mărunțiș, doi, trei lei Și strigam fericiți: Ăștia, sunt banii mei! Ah! Zăpezi ca în vis, ca în basme, decor, Amintiri ați deschis și aprins aprig dor!... Răbufnesc și mai
ÎN AJUN DE CRĂCIUN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341519_a_342848]
-
au apărat înainte, ridicarea lui de pe genunchi se datorează celor care au grijă de el azi! La Itești, au mai rămas ulițe scăpate de plugul tractoarelor, necontopite de țarini, au mai rămas case pitorești pitite, pe ici, pe colo, pe sub nuci și salcâmi, și încă nu s-au ivit prea multe monstruozități arhitecturale. La Itești se află mormintele străbunilor satului, iar printre tei și salcâmi picură întruna scânteile astrelor în care ochii lor veghează. Iteștiul este și va mai rămâne o
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
Acasa > Poeme > Antologie > 77 ( GÂND DE ZI 8 NOIEMBRIE) Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului pe masa din lemn de nuc a mamei s-a rătăcit o fotografie printre amintiri strigă la mine alină îmbrățișează rearanjează scenografia unei lumi prin care trec acum luminând camera copilăriei cu încă o pată plină de umbre vii se așterne toamna-iarna deasupra uitării reîncep să
77 ( GÂND DE ZI 8 NOIEMBRIE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342058_a_343387]
-
să îmbrace singurătatea masca visului ființelor inimii trecutului e ca o scenă de teatru în care toți actorii au aceeași culoare se trăiește intens într-un fond sepia fără scăpare cortina se lasă greu fotografia lunecă în sertarul mesei de nuc lacrima sferei în care viața a început o simt adâncindu-mi palmele blânde pe fruntea lăsată ca într-o rugă în fața celei care îmi aducea odată demult lingurița de fericire înainte de deschiderea pleoapelor de copil somnoros sărut căldura mâinilor și
77 ( GÂND DE ZI 8 NOIEMBRIE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342058_a_343387]
-
destinație înscrisă pe traiectul vieții lui Cornel Popa a fost SUA, unde s-a stabilit în statul Michigan. Exact ca și în cazul lui nea Mitică! În Michigan și-a cumpărat 400 de acri de teren pe care a plantat nuci pentru lemn de mobilă. Era pasionat de ceea ce făcea și muncea cu plăcere în livada lui de nuci. Mergea acolo destul de des și uda copăceii. La plantația de nuci se simțea în largul lui. Adesea, când venea vremea să plece
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
Exact ca și în cazul lui nea Mitică! În Michigan și-a cumpărat 400 de acri de teren pe care a plantat nuci pentru lemn de mobilă. Era pasionat de ceea ce făcea și muncea cu plăcere în livada lui de nuci. Mergea acolo destul de des și uda copăceii. La plantația de nuci se simțea în largul lui. Adesea, când venea vremea să plece acasă, mai zăbovea chiar și după lăsarea serii, în mijlocul naturii . Într-o zi, pe când se afla în această
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
a cumpărat 400 de acri de teren pe care a plantat nuci pentru lemn de mobilă. Era pasionat de ceea ce făcea și muncea cu plăcere în livada lui de nuci. Mergea acolo destul de des și uda copăceii. La plantația de nuci se simțea în largul lui. Adesea, când venea vremea să plece acasă, mai zăbovea chiar și după lăsarea serii, în mijlocul naturii . Într-o zi, pe când se afla în această plantație, și-a amânat plecarea cu încă o oră și apoi
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
război pe care nu le mai țin minte. Apăruseră primele radioreceptoare cu galenă și detectoare de cuarț, îmi luaseră și mie părinții o pereche de căști, Ionică al lui Boloată urcase o antenă lungă de tot de pe casă până în vârful nucului și ascultam ore întregi, deși durata de emisie nu acoperea ca acum tot timpul zilei, acaparându-i pe cei mai expuși dintre noi. Apoi au început să asfalteze drumurile principale, s-a introldus curentul electric, radioficarea, aproape fiecare casă avea
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
Dobrogei noastre, colinar, stâncos pe alocuri, acoperit de lanuri verzi de grâu, înviorate din loc în loc de strălucirea galbenă a florilor de rapiță cultivata pe suprafețe mici. Drumul este străjuit de copaci izolați sau adevărate liziere înverzite din care nelipsiți sunt nucii și liliacul înflorit, amintind de peisajul din partea de sud-vest a țării noastre. Cenușiul caselor, majoritatea modeste, acoperite cu țigla de culoare roșie, este înviorat de verdele naturii. Cu cât ne apropiem de Târnovo înălțimile cresc și cerul devine mai luminos
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
lui Țurea, Mărită fata cu un profesor!”. -,,Tu, bine zici! Ea e învățătoare, Ionel, de muult o urmărește. . . Nu e fudul, nici bani, nu are. . . Dar eu presimt, că o iubește!. De multă vreme o ducea spre casă, Stăteau sub nuc, eu îi vedeam vorbind, Mă bucur că o văd astăzi mireasă, Pe drumul vieții-n doi, astăzi pornind, Mă bucur și mă prind, mă ard fiorii, Zău, parcă ieri am fost și eu ca ei, Îmi așteptam iubitu-n fața
NOIEMBRIE, LUNĂ ALEASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341942_a_343271]
-
beci, o scăriță, Luca - motanul gălbui, Mina - nebuna căpriță, Moli - lătra-n cușca lui. Curtea - mereu măturată, Colo-n grădină-un veceu, Eu - cu o față-ntristată, Fiindcă le curăț, doar eu. Poarta - o mică portiță, Balta - cu multe răchiți, Nucul - cununa de viță, Râs de copii fericiți!. În scrânciob, făcut de TĂTUCA, O zi întreagă ne jucam. Aveam de furcă, cu MĂMUCA, La lucru când n-o ajutam!. Și trotinete ne-a făcut, Cu roți din lemn de fag Și
CASA COPILĂRIEI MELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341941_a_343270]
-
Mă-ncearcă adesea o dulce ispită Și-mi chem iarăși dragi amntiri!. . . Mai știi?De la școală veneai tu, iubito, Și clipa-ntâlnirii-așteptai. Acum, de la muncă la șase-ai tulit-o Cu drag, o guriță să-mi dai!. . . Mai știi? La un nuc sau la tine-n portiță, Oftând, noapte bună-ți spuneam, Acum ghioceii-ți albesc o șuviță Dar tu, ești precum te știam. Răzbat de departe imagini prea clare, De gât, cum țineai o păpușă Și primul sărut, ce seamăn nu
EU ŞTIU de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341949_a_343278]