10,710 matches
-
pentru literatură, 1968, p. 79. 6 Titanianul "alunecă în hiperbolic" și datorită naturii "cotropitoare". Semnificația tradițională a muntelui "nu se pierde, însă, ca un simplu accident în acel torent descriptiv, deoarece aici însăși viziunea stranie a naturii sugerează existența misteriosului nucleu cuprins într-însa prin prezența excepțională a "săhastrului mag", conf. Egdar Papu, Motive literare românești, Ed. Eminescu, 1983, p. 169. 7 Baudouin, V. Hugo, p. 47, 179, conf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. Univers Enciclopedic, Buc., 2000, trad
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
educațională pentru educatori și elevi. Structura este următoarea: 48 • Curriculum extins presupune parcurgerea și a elementelor neobligatorii din programă (marcate cu asterisc). Este recomandat elevilor cu aptitudini și interese cognitive superioare și se valorifică orele alocate în afara trunchiului comun; • Curriculum nucleu aprofundat „presupune parcurgerea segmentului obligatoriu din programa disciplinei, prin diversificarea activităților de învățare până la acoperirea numărului maxim de ore din plaja orară a disciplinei respective” (MEN, CNC, 1998, Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu. Cadru de referință, București, p. 13). Se
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
direcții de acțiune: • Decizia asupra modului de administrare și gestionare a Planului-cadru de învățământ la nivel de școală: stabilirea dimensiunii procentuale a curriculum-ului de bază și curriculum-ul opțional; • Opțiunea pentru recurgerea la „benzile de toleranță” ale curriculum-ului nucleu; • Construirea și conceperea efectivă de curriculum: propunerea temelor de opțional și luarea deciziei pentru opționalul „Medierea conflictelor”. Consiliul de administrație prezintă oferta curriculară - curriculum elaborat în școală - inspectorului de specialitate pentru a aviza corectitudinea științifică și adecvarea la vârsta școlară
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
poporul român rușilor". Și, fără să mai stea pe gînduri, solicită statului francez cetățenia. Pe care o și obține. Ei, bine, fondul acela imens de capodopere, întregit cu alte piese celebre, aflate acum în lumea largă, a constituit, nu demult, nucleul celor două grandioase expoziții, la Paris și la Philadelphia. Ce să mai spui... Recul tîrziu la Ștefan Dimitrescu. Ieri, aducîndu-mi aminte de uitatul mormînt al marelui pictor, la Eternitatea, simt nevoia, compensator, să-i văd imediat o pînză. Intru în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
piață omagiind, onorabil în intenție, unirea noastră statală. Impresie de total disconfort aperceptiv, cauzat de amplificarea dezordinii compoziționale a întregului, melanjul amatoristic de repere. E, în ultimă instanță, o stigmatizare a locului predestinat a fi stat, ideal, la temelia unui nucleu dăinuitor. Remedii? Aproape nule. Cu edificiul impecabil compozițional al Teatrului s-a petrecut un tratament oarecum asemănător celui de la "Medicină". Trebuind să suporte în anii găunoasei culturalizări generalizate condiția de gazdă generoasă, clădirea concepută de arhitecții vienezi Fellner și Helmer
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prevedea în mod sigur rezultatele lui școlare. Astfel, o parte considerabilă a varianței rezultatelor școlare nu poate fi explicată prin nivelul de inteligență, ci prin factori non- intelectuali de personalitate; „factorul X” preconizat de W.P. Alexander și situat în nucleul aptitudinii școlare descrise de P.E. Vernon exprimă această importanță a factorilor non-intelectuali - motivație, atitudine, perseverență, interes etc. - în determinarea succesului/insuccesului școlar. Aceeași idee o regăsim și la J.P. Guilford care își critică modelul structurii intelectului, precizând că lacuna cea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ale personalită ții, determină reușita școlară a elevului. Structura aptitudinii școlare a fost descrisă de P.E. Vernon (1950ă, teoria factorială a aptitudinii școlare propusă de acesta fiind, la un moment dat, obiectul unui consens în această privință. Conform acestei scheme, nucleul aptitudinii școlare este format de inteligența generală („g”ă, de factorul verbal educațional („v:ed”ă și de motivație, atitudine, perseverență, interes. Dacă acești factori se prezintă la un nivel ridicat de dezvoltare la un anumit elev, este foarte probabil
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Alți factori care intră în structura aptitudinii școlare, dar cu o pondere net inferioară, sunt: spațial mecanic, verbal, numeric, aptitudinile tehnice, psihomotorii au și ele importanța lor în condiționarea reușitei școlare, dar incomparabil mai mică decât cea a factorilor din nucleul aptitudinii. Un alt aspect care trebuie subliniat este acela că acești din urmă factori sunt mult mai ușor de compensat; astfel, insuficienta dezvoltare a lor poate fi suplinită de nucleu, astfel încât performanța școlară să nu aibă prea mult de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
școlare, dar incomparabil mai mică decât cea a factorilor din nucleul aptitudinii. Un alt aspect care trebuie subliniat este acela că acești din urmă factori sunt mult mai ușor de compensat; astfel, insuficienta dezvoltare a lor poate fi suplinită de nucleu, astfel încât performanța școlară să nu aibă prea mult de suferit. Copilul este înzestrat încă din momentul nașterii cu potențialități caracteristice omului. Dar aceste potențialități se realizează numai în condiții adecvate de mediu, sarcinile pe care individul le îndeplinește în
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
didactice: - motive profesionale: elevii învață pentru a se pregăti în vederea viitoarei profesiuni; - motive cognitive: rezultate din caracterul procesual al învățării și din nevoia de a i se asigura un continuu de stimulare cognitivă; - motive social-morale: caracterizate prin elemente atitudinale cu nucleu social relativ conturat; - motive individuale: stimulente sau valori a căror sferă de semnificație este legată de propria personalitate; - motive materiale: confirmă filtrajul subiectiv realizat de complexul motivațional asupra valorilor de ordin material cu funcții de întărire a comportamentului; - motive relaționale
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
până la identitate. De aceea în definirea lor constatăm anumite „echivalențe enunțiale” (P. Iluță, fapt care ilustrează apropierea dintre atitudini și valori, în ceea ce privește conținutul și structura lor. Atitudinile și valorile (interiorizateă alcătuiesc împreună un sistem valoare-atitudine (Linton, 1968ă care ține de nucleul personalității determinând constituirea unor structuri axiologice cu rol orientativ direcțional și motivațional-acțional. Linton arată că o valoare este „orice element comun unei serii de situații, care este capabil să provoace un răspuns implicit al individului”, iar o atitudine este „răspunsul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
se transcriu în norme și atitudini, iar atitudinile se exprimă în opinii. De remarcat că acest model are un corespondent la nivel socio- cultural: în fiecare societate și cultură -cu deosebire în societățile moderne și complexe - funcționează un ethos, un nucleu axiologic fundamental (valori de bazăă, o mentalitate (un sistem de norme, crezuri, atitudiniă clădită pe acest nucleu, și o opinie publică (reacții mai mult sau mai puțin consensuale la diferite evenimente, situațiiă. Orientarea atitudinal-valorică dă sens existenței și devenirii umane
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
are un corespondent la nivel socio- cultural: în fiecare societate și cultură -cu deosebire în societățile moderne și complexe - funcționează un ethos, un nucleu axiologic fundamental (valori de bazăă, o mentalitate (un sistem de norme, crezuri, atitudiniă clădită pe acest nucleu, și o opinie publică (reacții mai mult sau mai puțin consensuale la diferite evenimente, situațiiă. Orientarea atitudinal-valorică dă sens existenței și devenirii umane. Obiectele „cu sens” pentru om devin valori pentru acesta. Ierarhia valorilor exprimă structura atitudinilor ( a preferințelor evaluative
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cea indicată de proiectant, fapt ce ducea la o lucrare necorespunzătoare. S-au luat măsuri de încetarea continuării lucrării folosind soluția indicată de unele persoane din șantier și respectarea soluției tehnologice indicate de proiectant. Acest aspect se referă la executarea nucleului de argilă al barajului. -la data de 21 septembrie a.c. s-a informat în legătură cu execuția podului peste canalul de deviere a râului Jiu, și anume despre deficiențele constate în construcția lui, ca: eșafodajul nu a suportat greutatea betonului turnat, iar
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
rolului partidului comunist în societate trebuie să avem în vedere și faptul că toate organismele și instituțiile economice și sociale ale statului se află sub conducerea sa politică și acționează în mod unitar în direcția edificării orânduirii socialiste... Partidul reprezintă nucleul în jurul căruia gravitează întreaga societate și de la care radiază energia și lumina ce pun în mișcare și asigură funcționarea întregului angrenaj al orânduirii socialiste”. Înfăptuirea politicii partidului în domeniul apărării securității statului impune necesitatea unei conduceri și îndrumări nemijlocite, permanente
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în cazul în care unul dintre acestea ar fi fost victima unei agresiuni neprovocate venită din partea unui stat european. Protocolul tratatului francosovietic preciza că statele contractante se angajau să depună eforturi pentru semnarea unui pact regional care trebuia să constituie nucleul securității în Europa. În acest sens, Titulescu arăta că tratatul “oferea Franței securitate sporită, căci URSS nu-și mai păstrează libertatea de acțiune în privința Germaniei“. Afirmația ministrului de externe român era valabilă atât timp cât Uniunea Sovietică nu avea de gând să
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
BALANȚA și LUNA. ¶Barthes 1975; Bremond 1973 [1981], 1980, 1982; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Propp 1968 [1970]; Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și METONIMIE, MIȘCARE. funcție cardinală [cardinal function]. Un MIEZ; un NUCLEU; un MOTIV CONEX. Prin opoziție cu CATALIZATORII, funcțiile cardinale sînt logic esențiale într-o acțiune narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. funcție conativă [conative function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care se realizează MACROSTRUCTURA (sau STRUCTURA PROFUNDĂ) a unui text. Microstructura e legată de macrostructură printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. miez [kernel]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU (noyau). În opoziție cu SATELIȚII, miezurile sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și nu pot fi eliminați fără a se distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. mijloc [middle]. Setul de întîmplări dintr-o INTRIGĂ sau ACȚIUNE, între ÎNCEPUT
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Orice secvență de FUNCȚII, dezvoltîndu-se de la Prejudiciere sau Lipsă la un DEZNODĂMÎNT. După Propp, fiecare basm (skázka) constă dintr-una sau mai multe mișcări. ¶Mișcările se pot combina prin INSERȚIE, ALTERNANȚĂ și CUPLAJ sau JUXTAPUNERE. 2. O FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU; un NAREM. În GRAMATICA NARATIVĂ a lui Pavel, o Mișcare e o acțiune cerută de o Problemă (de ex., "Viața lui Ion era amenințată"), reprezentînd un efort direcționat către Soluție (de ex., "Ion a plecat din țară") și ducînd la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
față de fonem (o clasă determinată de sunete), sau morful față de morfem, sau ACȚIUNEA față de FUNCȚIE. ¶Bremond 1982; Daemmrich & Daemmrich 1986; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Dundes 1964; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și ALOMOTIV. motiv conex [bound motif]. O FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU, UN MIEZ. Pentru Tomașevski și formaliștii ruși, motivele conexe (în opoziție cu MOTIVELE LIBERE) sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența sa cauzal-cronologică. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și MOTIV. motiv liber [free
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
înconjurător. În Manon Lescaut, narațiunea domnului de Renoncourt este o narațiune-cadru. ¶Vezi și NARAȚIUNE INSERATĂ, INSERARE, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. narațiune-metadiegetică constrînsă [reduced metadiegetic narrative]. Vezi NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980. narem [narreme]. În terminologia lui Dorfman, o FUNCȚIE CARDINALĂ, un MIEZ, un NUCLEU. ¶Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni o leagă de un model deja cunoscut al realității și, astfel, îi diminuează stranietatea. Dacă MOTIVAȚIA e centrată pe autor, naturalizarea e centrată pe cititor sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
trăiesc o durere la fel de profundă ca și a mamei, o să vedem în cursul acestei narațiuni"; Vom mai vedea că, dimpotrivă, Ducesa de Guermantes s-a aliat cu Odette și Gilberte după moartea lui Swann". ¶Genette 1980. Vezi și PREAVIZARE, ANACRONIE. nucleu [nucleus]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NOD (noyau). În opoziție cu CATALIZATORII, nucleele sînt esențiale acțiunii narative din punct de vedere logic și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. O obiect
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vom mai vedea că, dimpotrivă, Ducesa de Guermantes s-a aliat cu Odette și Gilberte după moartea lui Swann". ¶Genette 1980. Vezi și PREAVIZARE, ANACRONIE. nucleu [nucleus]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NOD (noyau). În opoziție cu CATALIZATORII, nucleele sînt esențiale acțiunii narative din punct de vedere logic și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. O obiect [object]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în modelul greimasian. Obiectul (analog
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
majoritatea covârșitoare a întreprinderilor industriale o formau morile (și dintre acestea cele mai numeroase erau acționate prin forța motrice a animalelor sau prin forța motrice naturală) este o dovadă grăitoare a înapoierii economice a Moldovei. Acele fabrici n-au format nucleul unor mari centre industriale, ci doar premise firave pentru dezvoltarea și întărirea industriei mecanice care-și făcea loc în economia țării în luptă cu numeroasele piedici și greutăți interne și externe. În raport direct proporțional cu înzestrarea și echipamentul tehnic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ei au ajuns la această concluzie pornind de la factorul hotărâtor al procesului de apariție și dezvoltare a orașului: adâncirea diviziunii sociale a muncii, care a dus la desprinderea meșteșugarilor de economia sătească, la întemeierea de către aceștia din urmă a unui nucleu care a stat la baza constituirii orașului în care ei au jucat un rol important. Abordată în istoriografia veche românească numai sub aspect juridic sau politic, edilitar sau urbanistic, istoria orașului de pe teritoriul patriei noastre a fost înfățișată într-un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]