2,656 matches
-
și, de aceea, atât de puțin credibilă. Avem impresia că se roagă în zadar, reprezintă doar o piesă în jocul acesta cavaleresc al dragostei, așa după cum și Diana trebuie să se supună dorințelor celorlalți zei. Însăși iubirea pe care o nutresc cei doi tineri pentru cumnata lui Tezeu este lipsită de un fundament real: „Rezultatul este o poveste de dragoste lipsită de dragoste. În numele acestei iubiri frăția de sânge între 745 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 50. (trad. n.) 202 Palamon
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cit., pp. 18-32. 219 niciodată tărâmul ironiei, reușind să pună totul sub semnul unei demitizări realiste.814 Povestirile religioase se aseamănă cu cele de dragoste, deoarece pun accent pe reliefarea sentimentelor, care sunt diferite de data aceasta, și Chaucer a nutrit pentru ele o afinitate deosebită. Această specie se distinge prin faptul că acordă personajului feminin o poziție centrală, de asemeni se focalizează pe virtuțile specifice feminității: credința, dragostea, răbdarea în suferință.815 O altă donna angelicata este Dorigena 816 , eroina
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
obediența în fața principiului masculin este desăvârșită. La început respinsese orice încercare de cedare în fața lui Aurel. Decide chiar să aleagă sinuciderea, decât să-i capituleze celui care manifesta pentru ea o pasiune atât de intensă. Este clar că femeia nu nutrește nicio dorință pătimașă, nu are gânduri ascunse, dorințe disimulate într-un refuz aparent. Ceea ce se remarcă este jena cu care se supune acestei întâlniri concupiscente la care este împinsă de soț. 837 833 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, pp. 430-431
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
agency and responsibility in The Miller's Tale and The Merchant's Tale, în „Philological Quarterly”, spring 2001, vol. 80, nr. 2, p.133. (trad. n.) 901 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 248. 242 gusturile rafinate ale femeii, care nutrea însă o admirație pentru banii deținuți de acesta. Prin trădare și ipocrizie personajul feminin se înscrie în tipologia donnei demonicata, dar se salvează de la o condamnare certă prin inteligență. Monna Tessa, din prima nuvelă a zilei a șaptea, „o frumusețe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
viclene și hotărâte, uneori însă devin capabile de o putere de sacrificiu care merge până la moarte: Ghismonda, din prima povestire a zilei a patra, își apără iubirea în fața unui tată autoritar, care ținea cont doar de normele sociale ale timpului, nutrește sentimente puternice pentru bărbatul ales, pledează pentru împlinirea prin iubire, arătând că instinctul uman nu trebuia negat: „poftesc și eu trupește” 917 , dragostea convertindu-se, după spusele femeii, într-un „prea firesc păcat”918. Sinuciderea ei are un aspect dramatic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la povestea nefericită a celor doi tineri, pe de altă parte să perceapă evenimentele în lumina unei viziuni <<filosofice>> care concepe dezamăgirea și trădarea ca inevitabile într o iubire romantică. Cei doi protagoniști, pe care îi descrie cu detașare, dar nutrind față de ei și o oarecare simpatie, diferă de cei întâlniți în opera lui Boccaccio, deoarece sunt mult mai tineri, neexperimentați și nesiguri, pe când portretul intermediarului Pandar, care joacă un rol relativ minor în narațiunea italiană, este impregnat de note umoristice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
poate decât să se lanseze în acțiune și, indirect, să se elibereze de responsabilitatea asupra tuturor celor întâmplate.” 973 Bărbatul merge în rai, ajungând până la a opta sferă, fără a merita cert acest lucru, poate doar dragostea pe care a nutrit-o a fost menită să-l înnobileze. Personajul masculin din deznodământ nu mai are 968 Ibidem, p. 34. 969 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 62. 970 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, ed. cit., p. 98. 971 Ibidem, p. 99. 972
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ocolișuri și a unei exprimări neclare. Căci, pe Zeus! adevărul este că nu oameni oarecare coborau să consulte Oracolul, și nu cu privire la cumpărarea unui sclav sau despre cine știe ce treburi. Ci la Delfi apelau Cetăți, foarte puternice, regi, tirani 1 care nutreau ambiții nemăsurate și care se adresau Oracolului În chestiuni de importanță majoră. A-i supăra, prin răspunsuri potrivnice celor la care se așteptau, nu era de glumă, putea avea repercusiuni asupra slujitorilor Oracolului. Zeul, Într-adevăr, nu ținea seama de
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
persoana vizată poate refuza sarcina tutelei (art. 118 C. fam.). Se va lua în considerare, după caz, existența sau inexistența unor sentimente de afecțiune față de minor ale persoanei care ar urma să fie numit tutore, precum și sentimentele pe care le nutrește minorul față de această persoană. O atenție deosebită se va acorda culegerii de informații și date cu privire la comportarea anterioară a persoanei care urmează a fi numit tutore. În această privință. în literatura de specialitate s-a apreciat, în mod just, că
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
citați, de la celebrul precursor Dante Alighieri, pe care atât Boccaccio, cât și Chaucer l-au avut drept model de necontestat, deși prototipuri pot fi regăsite mult mai devreme în literatura universală. Beatrice fusese o donna angelicata pentru care poetul a nutrit o admirație apropiată de venerare, pentru că principiul feminin a fost acela care i-a făcut accesibilă înălțarea către transcendență. Demonicul ține mai mult de o percepție misogină a epocii medievale, care vedea în femeie doar un factor malefic, înzestrat cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
colecția sa de nuvele femeilor, percepute drept spirite nobile, ce au totuși nevoie de ghidare, de compasiune și de sprijin într-o societate masculină misogină. și alte creații boccaccești vor fi închinate unor femei pentru care naratorul operei mărturisește că nutrește o dragoste profundă. În Povestirile din Canterbury, dar și în Decameronul identificăm o abordare complexă a personajului feminin: pe de o parte întâlnim femeia trădătoare, concupiscentă, malefică, însă independentă, locvace, voluntară, pe de altă parte nu lipsește nici imaginea romantică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o savoare indiscutabilă, pe cel care atentează la bunul renume al fiicelor lor, cum este cazul mamei Sismondei, din povestirea zilei a șaptea 225. Dragostea devine virtutea care guvernează Decameronul, iar condiția femeii este strâns legată de capacitatea de a nutri sentimente alese, în numele cărora pare a i se ierta orice: „o femeie se cuvine să fie în primul rând cinstită și să-și păzească cinstea ca pe ochii ei din cap, ferindu-și-o cu strășnicie de orice întinare [...] Domnul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
el se dorește un spirit justițiar și propune o revanșă împotriva decăderii clerului, înfățișându-le ascultătorilor săi, ceata veselă și certăreață în același timp a pelerinilor, pedeapsa veșnică, de pe cealaltă lume, de care se vor învrednici călugării cerșetori, față de care nutrea o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o vede ca pe o sfântă („ea a fost sfințită/ și ziua ei de-a pururi sărbătorită”699), este capabilă de sacrificiu și pură din punct de vedere moral, dar rămâne în întregime îngrădită de legea societății în care trăiește. Nutrește o fidelitate mai ales față de principiile statului roman, nu doar una conjugală. Naratorul încheie povestirea făcând trimitere la „tirania” masculină, și nu se referă la actul violului comis abuziv asupra unei femei cinstite, ci la ipocrizia generală, ca cea afișată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și, de aceea, atât de puțin credibilă. Avem impresia că se roagă în zadar, reprezintă doar o piesă în jocul acesta cavaleresc al dragostei, așa după cum și Diana trebuie să se supună dorințelor celorlalți zei. Însăși iubirea pe care o nutresc cei doi tineri pentru cumnata lui Tezeu este lipsită de un fundament real: „Rezultatul este o poveste de dragoste lipsită de dragoste. În numele acestei iubiri frăția de sânge între 745 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 50. (trad. n.) 202 Palamon
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cit., pp. 18-32. 219 niciodată tărâmul ironiei, reușind să pună totul sub semnul unei demitizări realiste.814 Povestirile religioase se aseamănă cu cele de dragoste, deoarece pun accent pe reliefarea sentimentelor, care sunt diferite de data aceasta, și Chaucer a nutrit pentru ele o afinitate deosebită. Această specie se distinge prin faptul că acordă personajului feminin o poziție centrală, de asemeni se focalizează pe virtuțile specifice feminității: credința, dragostea, răbdarea în suferință.815 O altă donna angelicata este Dorigena 816 , eroina
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
obediența în fața principiului masculin este desăvârșită. La început respinsese orice încercare de cedare în fața lui Aurel. Decide chiar să aleagă sinuciderea, decât să-i capituleze celui care manifesta pentru ea o pasiune atât de intensă. Este clar că femeia nu nutrește nicio dorință pătimașă, nu are gânduri ascunse, dorințe disimulate într-un refuz aparent. Ceea ce se remarcă este jena cu care se supune acestei întâlniri concupiscente la care este împinsă de soț. 837 833 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, pp. 430-431
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
agency and responsibility in The Miller's Tale and The Merchant's Tale, în „Philological Quarterly”, spring 2001, vol. 80, nr. 2, p.133. (trad. n.) 901 G. Boccaccio, Decameronul, vol. I, p. 248. 242 gusturile rafinate ale femeii, care nutrea însă o admirație pentru banii deținuți de acesta. Prin trădare și ipocrizie personajul feminin se înscrie în tipologia donnei demonicata, dar se salvează de la o condamnare certă prin inteligență. Monna Tessa, din prima nuvelă a zilei a șaptea, „o frumusețe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
viclene și hotărâte, uneori însă devin capabile de o putere de sacrificiu care merge până la moarte: Ghismonda, din prima povestire a zilei a patra, își apără iubirea în fața unui tată autoritar, care ținea cont doar de normele sociale ale timpului, nutrește sentimente puternice pentru bărbatul ales, pledează pentru împlinirea prin iubire, arătând că instinctul uman nu trebuia negat: „poftesc și eu trupește” 917 , dragostea convertindu-se, după spusele femeii, într-un „prea firesc păcat”918. Sinuciderea ei are un aspect dramatic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la povestea nefericită a celor doi tineri, pe de altă parte să perceapă evenimentele în lumina unei viziuni <<filosofice>> care concepe dezamăgirea și trădarea ca inevitabile într o iubire romantică. Cei doi protagoniști, pe care îi descrie cu detașare, dar nutrind față de ei și o oarecare simpatie, diferă de cei întâlniți în opera lui Boccaccio, deoarece sunt mult mai tineri, neexperimentați și nesiguri, pe când portretul intermediarului Pandar, care joacă un rol relativ minor în narațiunea italiană, este impregnat de note umoristice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poate decât să se lanseze în acțiune și, indirect, să se elibereze de responsabilitatea asupra tuturor celor întâmplate.” 973 Bărbatul merge în rai, ajungând până la a opta sferă, fără a merita cert acest lucru, poate doar dragostea pe care a nutrit-o a fost menită să-l înnobileze. Personajul masculin din deznodământ nu mai are 968 Ibidem, p. 34. 969 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 62. 970 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, ed. cit., p. 98. 971 Ibidem, p. 99. 972
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Uranus la Mercur Conjuncție Dispoziție: Iată un tranzit excelent, care combină energia intelectuală, creativitatea și curiozitatea. Cufundat În Îndoieli, Întrebări sau confuzie, individul are impresia că o mână magică apasă pe Întrerupător și face să izbucnească lumina. Are tendința să nutrească interese noi, să fie deschis către progres sub toate formele. Evenimente: În general, Îl determină pe individ - sau chiar Îl obligă - să-și schimbe concepțiile. De asemenea, este vorba de o evoluție intelectuală În care tehnicile sau ideile noi ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
legate de condițiile materiale, neplăceri domestice de ordin juridic sau financiar. Exemplu: Guillaume (vezi tema de la p.) Noiembrie 1995: Jupiter, În careu celest cu Saturn, trece peste Fundul Cerului. „În toamnă, mi s-a Împlinit o dorință pe care o nutream de multă vreme: am cumpărat o casă la țară. Dar nu a mers prea ușor: am Întâmpinat greutăți În obținerea Împrumutului de la bancă.” Tranzitele lui Saturn Saturn - Ascendent Conjuncție armonioasă: Perioadă de analiză, de meditație, de bilanț, care conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
de soțul meu, care era plecat În străinătate. Casa pe care o cumpăraserăm Împreună Înainte ca el să plece era mare, plăcută. Deodată, lovitură de teatru: soțul meu revine... Hotărâm să divorțăm, lucru care implică vânzarea casei, În timp ce eu nu nutream nici dorința și nici intenția de a mă muta! Cu toate acestea, s-a Întâmplat În octombrie (Marte, În bucla retrogradării, era conjunct cu Uranus). După aceea, am găsit o casă, mai mică, dar confortabilă, și m-am adaptat acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Rondelul amintirii" foarte apreciate de localnici dar și în literatură: „Au înflorit salcâmii la Bârlad, Orașul e-o legendă de ninsoare, Voi tineri, prindeți clipa să nu zboare , Cât florile pe caldarâm nu cad. Am fost și eu ca voi, nutrind răsad Să pot rodi în vremea călătoare, Au înflorit salcâmii la Bârlad Orașul e-o legendă de ninsoare. Ci astăzi, în amurg, ce desfătare Să mă cufund, cum flăcările-mi scad, În amintiri, ca-ntr-un dulce vad, Suava ei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]