4,111 matches
-
de copil nu-l va accepta. Orice i-ar spune el, va părea o încercare de a scăpa de ea și de copil! Era genială! Se ridică din pat zâmbind satisfăcută ca o pisică ce tocmai terminase de lins o oală de smântână. Se îndreptă spre oglindă cu mersul felin așezându-și rochia. Retușă machiajul își îndreptă coafura și satisfacută de rezultat se privi lung în oglindă. Era frumoasă. Știa! Putea concura cu orice fotomodel și l-ar fi luat detașat
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379590_a_380919]
-
40 de bătrâni români și maghiari, sărbătoream “gulașul” și cântam cam așa (parodie după Maria Ranteș, muzica Ciprian Porumbescu): UNU MAI GULĂȘERESC (Aurel Lucian Chira, 1 mai 2009) Râde iarăși primăvara, Râde de bătrâni ca noi. C-am urcat cu oale-n spate, Am urcat cu pași vioi. Moși și babe au pornit, În poiană s-au oprit, Și ei azi sărbătoresc, Unu Mai gulășeresc. Tralala......... Ce gulaș noi vom mânca ! Florile ne înconjoară, Cu parfumul minunat. Frunzele ne dau răcoare
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
40 de bătrâni români și maghiari, sărbătoream “gulașul” și cântam cam așa (parodie după Maria Ranteș, muzica Ciprian Porumbescu):UNU MAI GULĂȘERESC(Aurel Lucian Chira, 1 mai 2009)Râde iarăși primăvara,Râde de bătrâni ca noi.C-am urcat cu oale-n spate,Am urcat cu pași vioi.Moși și babe au pornit,În poiană s-au oprit,Și ei azi sărbătoresc,Unu Mai gulășeresc.Tralala......... Ce gulaș noi vom mânca ! Florile ne înconjoară, Cu parfumul minunat.Frunzele ne dau răcoare
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
când vâjâia printre lemnele umede cum au stat sub streașina casei. Se făcuse liniște, o liniște fără margini ne țintuii privirea pe chipul bărbatului de lângă geam care se afunda tot mai mult în necunoscut. În ciuda frigului din casă, deși din oala de lut de pe sobă ieșeau anemic câțiva aburi, simțeam cu prin vene îmi curgea toată căldura din lume.Și parcă mă temeam de liniște. Poate din cauza fricii sau poate a remușcărilor. Eram doar un adolescent naiv și nici nu știu
DE CE, TATĂ? de TEODOR DUME în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381179_a_382508]
-
pe el nu-l trage ața la oraș, la trai mai ușor, să se facă și el domn, că știu că-i plăcea cartea, interveni un bărbat mai bătrân, cu plete ce-i ieșeau de sub căciulă și mustață sură, „pe oală”, că „așa se purta când eram eu tânăr” -Nuu, moș Grigore, pe băiat îl țiu lângă mine. Cui să-i rămâie casa, oile și oleacă de pădure ce-o avem. El e ascultător, nu iese din vorba mea și, că
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
Treci la treabă, Mutule! Din acea zi, pentru mezina împăratului Mustață-Sură începu o viață chinuitoare în slujba Vrăjitorului Întunericului. În câteva zile, pielea îi era arsă de cărbunii încinși pe care îi mâncau balaurii, unghiile îi erau rupte de frecatul oalelor de fier și spatele i se încovoiase de căratul sticlelor cu licori pe care le prepara stăpânul său. În acest timp, în palatul lui Mustață-Sură, prințesa cea mare aștepta vești de la sora ei. Cu fiecare zi care trecea, fata devenea
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
botul lui și nu se clinti din loc. Florea deschise poarta fără să îl mai oprească nimeni. Căută prin toate încăperile, dar nu reuși să dea de frumoasa prințesă care îl salvase de Mustață-Sură. Într-o încăpere în care câteva oale uriașe bolboroseau la foc, văzu o arătare cocoșată, cu mâinile arse și fără unghii, care începu să plângă de îndată ce îl văzu. Pe când se gândea că i se păreau cunoscuți ochii aceia ca albăstrelele și părul ca mătasea porumbului, în odaie
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
noi în pământul nisipos al malului de pământ unde aveam o plită improvizată dintr-una de fontă spartă și astfel recuperată iar deasupra un burlan de asemeni recuperat tot de noi. Pe deasupra mai aveam tot din recuperări, un ceaun, o oală de vreo doi litri și o cratiță așa că, atunci când se ridica soarele sus și astfel știam că se apropie prânzul, băieții plecau că completeze cămara iar fetele se apucau ca să pregătească masa. Ca urmare, dădeam mai întâi o raită prin
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
că m-a purtat și pe mine printre sacii plini cu cereale. Era întuneric când a plecat din sat și eu m-am ascuns printre marfa comerciantului. Trebuia să duc porumbeii la loc sigur. La sat puteau să ajungă în oala de supă. La oraș am înțeles că sunt protejați. Am văzut în centrul orașului mulți porumbei. Oamenii le aruncau firmituri și ei se plimbau fără teamă ciugulind. Eu nu am lăsat porumbeii mei acolo. Ar putea să devină leneși și
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
și-au ales un loc mai accesibil pentru coborât la nivelul apei, în vederea instalării pirostriilor[ Pirostrie = ustensilă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc.( DEX)] pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
cade să ne băgăm în minte: deranjăm doar pentru că suntem prezenți. Și să nu ne oprim aici: mai trebuie să recunoaștem că și ei ne deranjează pe noi? Gând înfiorător: Căci nu suntem mai buni ca ceilalți, tot în aceeași oală ne aflăm și fierbem înăbușit. (4) Introducerea răului în lume, ca principiu activ, este un act de creație, analog actului divin. Satana îl ispitea pe Adam șoptindu-i: “Veți fi ca Dumnezeu”. Grăind astfel satana nu a mințit pe de-
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
artificial și l-ar astupa pe al ei, apoi ar transplanta-o la o maimuță! Mie mi-e și greu să urmăresc ce și cât din textele mele s-au mutat, adaptate prostiei, în textele altora, încropind ceva ca o oală spartă, reasablată din cioburi. Cum să fac? Mi-e teamă ca mâine, copiii mei, găsind cârpiturile din cărțile altora cu texte de la mine, să nu creadă că eu le-am luat de la ei și le-am peticit la mine. Aceasta
DEZAMĂGIRI RICOŞATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373567_a_374896]
-
ieșit copiii, Din zăpadă să facă un om. Ei au adunat bulgării mii, De pe sub poartă, de pe sub pom. Iată că omul cel dolofan, Încet, încet se conturează. Și apare mândru pe maidan, Iar copiii îl decorează. Pe al său cap o oală i-au pus, Ce au luat-o în mare grabă, De pe acea laviță de sus, Ce o avea în curte-o babă. Cu toții apoi i-au potrivit Pe față un nas mic de morcov Și ca podoabă ei l-au
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371632_a_372961]
-
citez câteva rânduri din mai multe poezii: „Nepoțica”: Ce isteață și ce dulce/ Când își pune ceva-n gând/ Cu trei vorbe mă seduce/ De mă joc cu ea la rând//. „Toboșarul” „În baraca lui bunicu/ Am dat peste două oale/ Vechi, uitate, obosite/ Groase-n piele/ Mari și goale/ Pregătindu-mi două bețe/ Sprintene și ușurele/ Îmi ziceam că-s toboșar/ Și-ncropeam ritmuri cu ele. „În vacanță la bunici” „Buni, ce faci de mâncare/ Astăzi pentru prânzul mare/ O
NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI de FLOAREA PLEŞ în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374868_a_376197]
-
a întâmplat. Cu limba lipită de topor, Vasile nu putea articula niciun sunet. Lacrimile care îi curgeau pe obraji, vorbeau pentru el. Privind mai cu atenție, doamna Alexandrescu realiza ce se întâmplase. Puse repede să se încălzească apă într-o oală, după care turnă apa caldă între limbă și fierul toporului. Când se topi gheața care făcea legătură între ele, limba lui Vasile se elibera din strânsoare. Bucuros, Vasile ieși afară să aducă lemnele, nu înainte de a-și ruga bunica să
MOȘ MACHE CAP. VI. EVADAREA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374827_a_376156]
-
găinaț, ca și în pătul, sau în magazie. Acolo să usuce el plante medicinale? Bârr!..Îi vâjâiau urechile,iar pe ochi îi cădeau vălătuci de pâclă. Parcă era bezmetic. A intrat și în focărie, așa zisa bucătărie de vară. Căldări, oale și cratițe, aruncate alandala, împreună cu alte ustensile de bucătărie, sticle și borcane. Printre toate astea, două coșuri în care, două cloști stăteau pe ouă, conștiincioase și înfoiate. Lângă coșurile cloștelor, o strachină spartă și răsturnată plângea după apa risipită, care
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
și... de-amu!... fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate că aceia se vor sătura cred că faci mișto de mine, am flâmânzit de mic când aveam pita la cartelă acum am carte de muncă digitală și fierb în oală răbdări prăjite dar nu mă satur decât la pomeni când mai crapă câte unul și după aceea așa mă taie o sete de dreptate încât îmi vine să beau tot apausul! fericiți cei milostivi că aceia se vor milui adevărat
PIZDI TĂT ÎS NUMA OŢI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374979_a_376308]
-
cu tărie. - Am și eu verdețurile de ornat în rucsac. S-a gândit mămica la această alternativă. Soarele începea să vopsească-n roz micii norișori care pătau orizontul. Era o vedere splendidă pe imensitatea de apă. Anca termină repede cu oala pusă la fiert și veni lângă Ionel să admire priveliște, într-adevăr de neuitat. Stăteau așa contemplativ unul lângă altul, când Anica îi luă mâna și i-o puse pe coapsa ei caldă cu o privire care cerea un sărut
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
să încălzească sarmalele făcute cu grijă. Era foarte pretențioasă la pregătirea lor, muncise mult să le facă mici și gustoase dintr-o mână de carne, orez mult și ceapă prăjită, cu mirodenii foarte bine alese reușea mereu să facă o oală de sarmale în foi de varză amestecate cu sarmale în foi de viță, o minunăție de mâncare ce ți se topea în gură. Ciorba de perișoare era și ea gata pe plită. Alexandru pregătise și el o damigeană de vin
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
tumult. Nu am regrete lucii, făcut-am ce-am voit Am plămădit din palme un om, un pom, o casă Dar timpul trece fulger spre viitor murit, Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă. Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulcele M-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lume Nepoții mă vor vinde la ceas de vremuri grele Și-or căuta la mine boccea de strânse sume. Le las spre moștenire doar limba prea curată Ce
COTLOANE ALE MINȚII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375502_a_376831]
-
mă rog, așa cum e normal, toate slugile merg pe vârfuri să nu facă zgomot, babetele sunt în budoar și se pregătesc să iasă iar pentru asta le trebuie cam trei ore, la bucătării se face micul dejun și se pun oalele pentru celelalte mese, deci sunt ocupați bârfitorii de bucătari, iar noi ne putem lăfăi peste tot fără să ne stea inima de spaimă că ne prinde cineva. Una, bă, să ții minte de la mine! Dacă ești deștept, așa slugă cum
POLITICA EXTERNĂ LA CEL MAI ÎNALT NIVEL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375516_a_376845]
-
ploaie, Azi a mai plecat un stol. Rațele în bălți se-nfoaie Și ce tărăboi mai fac! Un nor ca o vânătaie Stă pe boltă nemișcat. Prunele sunt supărate, Azi, stau cocoțate-n prun, Mâine, de sunt scuturate, Merg în oala de magiun. Prinși în joc și veselie, Două fete și-un băiat Nu mai vor nimic să știe, Chiar de toamnă au uitat! Și ușor, pe nesimțite, Noaptea cade peste sat, Curcile, cam zgribulite, Într-un vișin s-au culcat
VREME DE TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371888_a_373217]
-
-Halal să-i fie! Nu putea găsi nume mai cu noroc?! Sâmbăta se sfârșesc toate... se oțărî cumătra. -S-o fi gândit popa, săracul, să fie de pomenirea morților... încheie firoscoasă prima femeie, trăgându-se dinspre gard spre cunia unde fierbeau oalele, în așteptarea omului și a copiilor ce aveau să sosească acasă curând...>> Referință Bibliografică: SCORBURĂ - premiul al III-lea la Concursul de proză scurtă PEREGRINĂRI - Dublin, 2014 / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1432, Anul IV, 02 decembrie
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
este indiferență celor buni. „Să crești precum ceapă, cu capul în pământ" (idiș nervos). Nu jigni oamenii pe care nu-i cunoști. Ai destule rude și prieteni! • Prefer să tac din gură. Prostul nu poate fi ajutat! (Nae Cernăianu). Când oală fierbe la foc mic, durează mai mult până sare capacul. Dar sare! • Democrațiile, ca și oamenii, pierd din cauza corectitudinii. • Am pus la ușă, în loc de încuietoare, un articol de lege. Să știe hoții că e ilegal să intre... • Prostia are multe
VINOVAŢI & LISTA INCOMPLETĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371933_a_373262]
-
Ei, oricum nu mă mai bate alt gând de măritiș! Cel care s-a ars odată, nu mai poftește să repete experiența! Multe gânduri îmi dau ocol, prea multe! Unele legate de strigoi și vârcolaci, că nici n-am pus oalele cu gura-n jos cum se spune și nici n-am întins usturoi la ușă să ne păzim casa de ei. Altele legate de sfântul al cărui nume se sărbătorește în această zi. Gândind la una și la alta, nici
SLUJBA DE SF.ANDREI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371971_a_373300]