5,528 matches
-
prevederile prezentului decret-lege. Articolul 2 Organizarea și funcționarea partidelor politice se fac, potrivit statutelor acestora, numai pe baza teritorială. O persoană nu poate face parte în același timp din două sau mai multe partide politice. Scopurile partidelor politice și organizațiilor obștești trebuie să se întemeieze pe respectul suveranității, independenței și integrității naționale, al democrației, în vederea asigurării libertăților și drepturilor cetățenilor și afirmării demnității națiunii române. Mijloacele de realizare a scopurilor partidelor politice și organizațiilor obștești trebuie să fie în conformitate cu ordinea de
DECRET - LEGE nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106747_a_108076]
-
politice. Scopurile partidelor politice și organizațiilor obștești trebuie să se întemeieze pe respectul suveranității, independenței și integrității naționale, al democrației, în vederea asigurării libertăților și drepturilor cetățenilor și afirmării demnității națiunii române. Mijloacele de realizare a scopurilor partidelor politice și organizațiilor obștești trebuie să fie în conformitate cu ordinea de stat și de drept din România. Articolul 3 În vederea înregistrării, fiecare partid și organizație obșteasca trebuie să-și prezinte statutele de organizare și funcționare, programul politic, să-și declare sediul și mijloacele financiare de
DECRET - LEGE nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106747_a_108076]
-
asigurării libertăților și drepturilor cetățenilor și afirmării demnității națiunii române. Mijloacele de realizare a scopurilor partidelor politice și organizațiilor obștești trebuie să fie în conformitate cu ordinea de stat și de drept din România. Articolul 3 În vederea înregistrării, fiecare partid și organizație obșteasca trebuie să-și prezinte statutele de organizare și funcționare, programul politic, să-și declare sediul și mijloacele financiare de care dispun și să facă dovada că are cel putin 251 de membri. Articolul 4 Înregistrarea partidelor politice se face la
DECRET - LEGE nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106747_a_108076]
-
, Dumitru (2.I.1947, Oprișeni-Cernăuți), prozator, istoric literar și folclorist. După absolvirea Facultății de limbi străine a Universității din Cernăuți (1971), a fost șef de secție la ziarul „Zorile Bucovinei”, președinte al cercului Arboroasa și director al Institutului Obștesc de Istorie, Restituiri Literare și Folclorice „Dimitrie Onciul”. C. desfășoară o activitate intensă de valorificare a moștenirii culturale a românilor din nordul Bucovinei, editează analele „Țara Fagilor” (din 1992), revistele trimestriale „Miorița” (din 1992), „Codrul Cosminului” (din 1993), „Calendarul creștin
COVALCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286460_a_287789]
-
la materia joasă, supusă distrugerii. Ipostazele proliferante ale stricăciunii, enormul lor compun carnavalescul spectacol al unei sacralități pierdute, trista ei parodie. Chemat de această infinită degradare, evenimentul salvator, Învierea, irumpe, instaurând dimensiunea lui miraculoasă. Paradoxal, extraordinarul coexistă cu ironia. Judecata obștească nu reușește să claseze noua natură (un viitor al ființelor purificate, „matematic uniforme”, înfiorează imaginația, dând tablourilor coloratura unei utopii negative), iar ordinea publică, în fața „revoluției” Învierii, eșuează ridicol. Arestați sunt, pentru „port de nume ilicit”, Kogălniceanu, Tudor Vladimirescu, Eminescu
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
Șantaj, Regele pungașilor, Cercul morții, Pisica sălbatică, Halucinația și alte câteva, toate puse în scenă la diferite teatre din țară). Potrivit „mitologiei” caricaturale a epocii, tenebroșii infractori sunt trădători de țară, agenți ai spionajului străin, șantajiști, sabotori atentând la avutul obștesc. Urmăritorii, în schimb, lucrătorii Securității în speță, sunt blagosloviți cu sumedenie de calități, între care nu lipsesc umorul și spiritul de omenie. Perindarea martorilor și a suspecților oferă prilejul unor schițe de portret, într-o creionare cam de serie. Ca să
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
dorea serios mănținerea uniunii: influentul patriarh Bekkus. Pentru toți ceilalți puternici ai zilei, neesceptînd pe fiul împăratului și moștenitorul tronului, Andronic Paleolog, uniunea era o manta pentru a acoperi scopuri private personale sau un stâlp de razim pentru foloase politice obștești. Astfel politica ipocrită a împăratului Mihail, arătând predilecție cu prisosință dar interesată pentru uniune, încurcase conștiința bisericească și morală a poporului său și aprinsese în propria lui casă un foc care a ajuns la un rezultat tocmai contrariu celuia pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regelui lor și fratelui său. Împărăția lui Musa. Lupta cu Mohamed. e biruit. Moartea lui. Musa, după moartea lui Suleiman, stăpân fără margini a părții europene din înpărăția osmană, făcu intrarea aproape triumfală în Adrianopole și se bucură de recunoașterea obștească din partea poporului său. În posesiunea deplină a puterii el și-a uitat iute de cuvântul ce-l dăduse frăține-său Mohamed la începutul întreprinderii, cumcă i se va subordona acestuia și va domni numai în numele lui, ci din contra el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de copac la rădăcina căruia avea loc ceremonia de inițiere feciorească și cea de învestire a unui conducător. Sursele istorice și etnologice ne oferă unele informații în privința unor atribute similare acordate monumentelor dendro- morfe : arbori sau stâlpi „de judecată” (divină, obștească sau pro- fesională), „de sacrificii”, „suplicatorii”, „de legare sau dezlegare a frățiilor” (de cruce, de sânge), „de spovedanie” etc. (3, pp. 67, 112 ; 7, pp. 486-487 ; 91, pp. 192-196 ; 94, pp. 184- 185). „La hotarele moșiei sătești - scrie Romulus Vulcănescu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
moesi” (Salustius, Istorii, IV, 18). De altfel, chiar Strabon, după pasajul mai sus citat (Geografia, VII, 3, 3), atribuie geților ceea ce inițial le atribuie misilor : „Socotindu-i theosebeis și kapnobatai pe cei fără femei, [geții] s-ar ridica împotriva părerii obștești” (Geografia, VII, 3, 4). Pe bună dreptate, Mircea Eliade a susținut că „termenii theosebeis și kapnobatai [...] desemnează de fapt anumite persoane religioase și nu totalitatea poporului” (41, p. 57). Pe de altă parte, I.H. Crișan a dus argumente privind faptul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fraze a ziarelor roșii s-au învechit, au ieșit din modă; lumea orășenească s-a cam săturat de ea. Din zilnica repetare a unei serii de vorbe cu sferă nedeterminată și lipsite de cuprins a rezultat la început o boală obștească a spiritului public în Romînia: găgăuția generală în judecarea cestiunilor de interes public, o periculoasă beție de cuvinte, care a amețit clasele noastre de mijloc și le-a făcut a confunda formele goale și pospăirea pe deasupra ale civilizației cu fondul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au găsit și se găsesc de aceleași simțiri cu mine, pentru fericirea țării, cu cari împreună chibzuindu-ne pentru împlinirea greutăților ce se cere de împrejurările de astăzi, s-a găsit de cuviință ca prin mine să se împlinească contribuție obștească de la fiecare fără deosebire. Așadar la întrebarea " Pseudo-Romînului" răspunde chiar Tudor; căci aceste vorbe scrise și iscălite de el sunt autentice. El au găsit mulți boieri patrioți de aceleași simțiri cu dânsul cari, 117 {EminescuOpXIII 118} {EminescuOpXIII 119} constituiți în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mintea sa proprie, le automorfizează, precum ar zice Herbert Spencer, adică le dă forma pe care-o pricepe el. E cu neputință ca o generație stricată de demagogi în cap cu d. C. A. Rosetti să mai judece clar trebuințele obștești. Singurul rezultat este convingerea că întregul sistem demagogic e cu totul steril; o altă convingere, că deosebirea dintre oameni cată a se stabili pe grade, capacitate de muncă și de adevăr, trebuie să prinză rădăcini pentru a sanifica spiritul public
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
arată că "etnicul unui popor este totdeauna în curs de devenire, cum este și orice organism de pe fața pământului" (Rădulescu-Motru, 1998: 629). La Vulcănescu, acest proces are drept punct de plecare satele în care se ducea mai demult o viață obștească intensă, în care pământul era stăpânit devălmaș, satul fiind un sistem de rude devălmașe, și cel de sosire temporară în cele în care gospodăriile își duc viața mai autarhic. El enunță și o lege aici, gradul de individualizare a gospodăriilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a celor mulți care respectă legea. Sunt semne deosebit de grave ale deficienței de solidaritate și a posibilității de acțiune concertată. Decalajul dintre noi și occident este adânc dacă privim fie și numai comparația făcută de Golescu. Pe de o parte, "obștească viețuire veselă și fericită, care să pricinuiește din dreptele hotărâri pravilnicești, ce nu îș au puterea urmărilor numai către cei mici, ci și cătră cei mari, și nu numai către cei săraci, ci și către cei bogați" (Golescu, 1963, 62
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
una cu alta nu să va îndrepta, și nu să va ajuta, peste putință este de a câștiga toți deobște folos statornic" (Golescu, 1963: 161-162). Anatemizarea soluțiilor individuale la probleme colective apare și la boierul român, care arată că "în obșteasca fericire va găsi fieșcare și pe a sa, iar în parte numai struduindu-ne, avem destule pilde; că ne-am pierdut slava, starea și cinstea, ajungând și în hula lumii" (Golescu, 1963: 201). 2. Falansterul de la Scăieni Unul dintre cele mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( av(nd psihologia acestuia, e cam puțin susceptibil să devină membrul unei obștii semisocialiste, ș( să muncească stăruitor pentru obștie, sub cuv(nt că o părticică din munca asta (( va reveni ș( lui, ori sub cuv(nt de interese obștești superioare" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 306). Mai mult, Gherea identifica o problemă de sistem: "E o contrazicere flagrantă să cauți să realizezi un fel de cooperativă semisocialistă, cu un țăran care răm(ne tot odată proprietar individual pe propriul sau pam
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
participarea PNL-Câmpeanu. Două luni mai târziu, după al doilea eșec al PL, Niculae Cerveni și-a rebotezat formațiunea cu numele de Partidul Liberal Român, alipind și minusculul PLC. Un an mai târziu, ceea ce mai rămăsese din PNL-CD și-a dat obștescul sfârșit prin dizolvarea în PNR40, condus atunci de Viorel Cataramă. Cât îi privește pe liberalii din fostul PL '93, aceștia făcuseră deja pasul spre reintegrarea în PNL. După aproape un deceniu de schisme și fuziuni, PNL se năștea a doua
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
arată însă că aceste năvăliri barbare nu au modificat în mod esențial viața autohtonilor (Drăgan, 1993). Studiile istorice bazate pe descoperiri arheologice arată că în perioada dinaintea invaziei regatului ungar, populația autohtonă din sudul Transilvaniei era organizată în puternice comunități obștești, ce dispuneau de suficientă putere pentru a opune rezistență acestei invazii. Populația ce locuia aici era o populație sedentară, ce se ocupa în principal cu cultivarea pământului (Nägler, 1969). Începând cu secolul IX pătrund pe teritoriul Transilvaniei ungurii. Apoi, în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
serie de drepturi și îndatoriri ce privesc toate aspectele vieții satului: organizează producția agricolă, se amestecă în viața publică și privată a satului, judecă pricinile din sat, reglementează relațiile cu alte sate și cu statul, reprezintă comunitatea (Stahl, 1980). Proprietatea obștească cuprinde pădurile, apele, fânețele, pășunile alpine. Odată cu pătrunderea în sat a nebăștinașilor și odată cu disoluția devălmășiei absolute, obștea pierde din drepturi și din consistență. Proprietatea este apărată în cadrul obștei de înstrăinarea ei prin pătrunderea străinilor, prin mai multe modalități: dreptul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
-se cu vânzarea și cumpărarea, în timp ce pe cei care colindă cetățile îi numim neguțători? De bună seamă. Dar mai sunt și alți oameni, cred, cu alte slujbe, cei care, din pricina minții lor slabe, nu sunt vrednici să participe la treburile obștești, dar care, pe de altă parte, au destulă forță fizică pentru munci grele. Aceștia, vânzându-și folosul forței și numind prețul acesteia simbrie, se numesc, pe cât cred, simbriași. Nu-i așa? Desigur. Deci și simbriașii vor întregi cetatea? Așa cred
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unui bărbat puternic și care joacă un rol în guvernarea afacerilor publice exercitată de acesta îi vom da o notă de 8 sau 9. Destrăbălatei care nu face decât să satisfacă poftele bărbaților și n-are nici o contribuție la treburile obștești îi vom da 0. Unui escroc abil, care înșeală oamenii și se pricepe să evite rigorile codului penal, îi vom da 8, 9 sau 10, în funcție de numărul naivilor care i-au căzut în plasă și de sumele de bani cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
venituri, realizarea excedentelor s-a făcut pe scăderea cheltuielilor, îndeosebi a celor sociale. Principala direcție a cheltuielilor publice era de acoperire a pierderilor din economie. Astfel, la 31 decembrie 1989, circa 5 100 de unități economice de stat, cooperatiste sau obștești, au obținut pierderi de 171,3 miliarde lei, iar totalitatea unităților economice mai aveau pierderi reportate din anii precedenți și neacoperite în valoare de 213,2 miliarde lei (Văcărel, 2001, p. 29). De notat că, în acea perioadă, PIB, în
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
bine. Cu noaptea în mine, șoptesc „bună ziua” (Tors) Bărbatul acesta, poetul și cetățeanul, nu dezarmează, nu-și uită, nici nu-și amendează idealurile cărora s-a angajat din tinerețe: revoluția, dreptatea, adevărul, iubirea. El rămâne intratabil, prezență catonică în viața obștească, punându-i în față, ca un memento, Parabole civile. Spună alții ce-or vrea. In ce mă privește, după nu puține tribulații, la vârsta la care am ajuns și care începe să devină crepusculară, fac această declarație poate emfatică și
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
din numărul de membri stabilit de lege și vor fi alcătuite din deputați, precum și din membri numiți pînă la alegeri, prin decizia comitetului executiv al consiliului popular județean, dintre cetățenii care au obținut rezultate deosebite în activitatea de stat și obșteasca și nu au calitatea de deputați. Articolul 2 Prevederile art. 3 și 4 din Decretul Consiliului de Stat nr. 313/1983 privind reorganizarea aparatului propriu al comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare se aplică în mod corespunzător și aparatului
DECRET nr. 108 din 26 aprilie 1989 privind asigurarea conducerii locale de stat în unele unităţi administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106755_a_108084]