19,332 matches
-
I-am dat cu piciorul sub masă, să înceteze. Spinarea chelnerului căpătase o rigiditate pe care nici o demnitate reală nu i-o putea da. De fapt, privindu-l pieziș, vedeam că e în plină juisanță actoricească. — Vă aduc îndată meniul obișnuit spre consultare. Doriți să comandați vinul casei? — Nu, doresc să vină patronul. Satisfacția chelnerului nu mai era nici măcar ascunsă de șocul neconvingător mimat. — Patronul?! Patronul nu va putea decât să-i prezinte domnișoarei felicitări deja expirate... S-a ridicat, aruncând
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Noi, băieți, tot neamul nostru și în toată istoria, n-am făcut altceva decât că ne-am înfruntat cu Mozol. De-a lungul istoriei neamului, Yakul și Hâca luptau foarte mult cu Mozol, care e rău pentru că i superficial. Se obișnuiseră. De fiecare dată când scăpau de Mozol, cântau în cor: „Tare-i bine când nu mori.“ Din când în când erau roluri în carte și pentru unii din noi, dar noi aveam mai puține fețe și nume. Găinaț, băiat de la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pentru că așa a vrut producătorul, he, he, ca să atragă clienții, ci pentru că nu au cum să o filtreze în vremurile acestea încărcate de istorie și de adrenalină! Fața pictorului capătă o culoare violacee, pe măsură ce acesta se ambalează. Dar o să te obișnuiești, amice. Și, pentru ca totul să aibă și o parte frumoasă, aceste vizite în trecut nu durează niciodată mai mult de două zile. Patruzeci și opt de ore. Plus sau minus niște zeci de minute, n-am stat să cronometrez la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
azi încolo. Numai lașii se sinucid, acesta este punctul meu de vedere. Dar nebunii? Cred că nu este încă momentul pentru a încerca să răspund la o astfel de întrebare complicată. E mult prea... devreme, de-abia încep să mă obișnuiesc cu noua realitate. Mi se pare normal să existe unele diferențe, nu? Un nebun nu poate fi ca un om normal, cel puțin așa bănuiesc. Altfel de ce ar mai fi nevoie de locuri în care să stea numai nebunii? Dar
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
stâng. Acul - toate ecusoanele astea au un ac de siguranță, lipit pe spate, nu se poate să nu le fi văzut - trecea chiar prin sfârcul ei, dar se pare că nu-i păsa. Sau nu simțea nicio durere. Sau se obișnuise cu durerea, ceea ce nu este imposibil, având în vederea experiența mea. Și, paradoxal, nici sânge nu cursese. Preț de câteva secunde, m-am gândit că o viață pe care să o trăiești doar în vis poate fi cu mult mai frumoasă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
fost pierdut pe undeva, prin pagina a opta, dar intuiesc că într-un final voi ajunge pe pagina întâi. Cu un titlu mare, cât mai mare, deasupra articolului. Ceva în genul ASASINUL CU CREION (lucrăm cu materialul clientului, o să mă obișnuiesc) LOVEȘTE DIN NOU. POLIȚIA ÎN DERUTĂ. TEROAREA STĂPÂNEȘTE STRĂZILE ORAȘULUI. Incitant... Curva din Babilon a fost găsită de o bătrânică, își scosese potaia la plimbare, mergea pe trotuar și a văzut-o rezemată de zid. S-a temut că femeii
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
o altă metaforă care o descrie într-un mod mai semnificativ. Utilizarea metaforelor pentru a descrie organizațiile are o funcție explicativă clară: ne facilitează înțelegerea unei entități complexe prin utilizarea alteia asemănătoare, dar mai simplă și mai ușor de înțeles. Obișnuiți cu propria organizație, având adesea viziunea unei părți și nu a întregului, plătim prețul rutinei și al capacității limitate de a înțelege complexitatea și pierdem semnificații clare pe care o metaforă ne ajută să le înțelegem. Este greu să înțelegem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
singurătatea resimțită într-un sat din Luxemburg: nimeni nu mânca semințe pe banca din fața casei, nu mă simțeam nici admirat nici bârfit, ceea ce mă făcea să mă întreb dacă exist. Am simțit ca dispărute reperele unei existența în funcție de care eram obișnuit să mă definesc. De ce ajunge să ne plictisească celălalt? Așteptăm de la cei pe care îi cunoaștem să reprezinte o continuă aventură? Nu ne place modul de-a fi al celui care ne plictisește (dar nu chiar atât de mult pentru
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fel de simbioză între parazit și gazdă. Suntem într-o zonă a lumii în care domnia legii nu are tradiție; acest spațiu a fost dominat mii de ani de forță și de bunul plac. Avem nevoie de timp să ne obișnuim cu semnificațiile conceptului de lege. Existența noastră se ascunde în spatele conului de umbră lăsat de etichetele ce ni le aplică semenii. Suferințele unui mod de-a fi: a trăi prin intermediul proiectelor. Ești întotdeauna în alt loc decât cel creat de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
structurare a lui la modul posibilului); ceea ce înseamnă un primitivism al conștiinței, deci al omului. Poate părea paradoxal pentru un post-modern ce înțelege totul prin prisma științei (fără ca știința să poată fi înțeleasă prin ea însăși), însă tocmai ceea ce se obișnuiește a privi ca înapoiere spirituală, religia, a dat naștere de fapt spiritului; și aceasta ar fi o explicitare făcută în maniera științei. Fiecare durere reprezintă o scurtă vizită (de curtoazie!) pe care ne-o face moartea; așa, ca să nu uităm
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
elevilor modelată într-o formă adecvată învățării). Din această perspectivă motivarea învățării capătă un loc deosebit de important, ea trebuind să fie văzută ca intervenind și în modelarea personalității. Despre șabloanele gândirii (o altă perspectivă asupra mentalității sau perpetua inocență). Suntem obișnuiți ca pentru tot ceea ce ni se întâmplă să găsim vinovați; prima reacție pe care o avem când o pățim este să căutăm rapid un vinovat; altul decât noi, evident. Asta ne liniștește un pic. Dacă nu l-am putut identifica
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
lor. Cine scapă acestei tendințe progresează (Să nu mă întrebați către ce!). Progresul poate fi gândit ca tendință de a împlini toate posibilitățile omului de-a fi. Ce ne scapă atunci când idolatrizăm progresul e că aceste posibilități includ și ceea ce obișnuim să considerăm a fi răul. În Hermeneutica subiectului M. Foucault amintește (p. 20) sensurile verbului therapeuein (cunoscut nouă sub forma terapeutică sau terapie): îngrijiri medicale (autorul pune accentul pe îngrijirea sufletului), serviciul pe care un servitor îl face stăpânului dar
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și câteodată o lăsă să se apropie atât de mult Încât să mănânce din palma lui. Uneori când slujitorii uitau ușa deschisă, pasărea intra pentru câteva momente pe culoarele răcoroase, apoi zbura ca fulgerul Înapoi afară.Toți ai castelului se obișnuiseră cu prezența ei și chiar se bucurau când o vedeau zburând ori Îi auzeau cântecul ei vesel. Într-o după-amiază ce se gândi Împăratul? Oare, ce ar fi să-i dăruiască ceva drag păsării?O colivie bătută toată cu nestemate
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
veranda cu vederea spre livadă, cu balansoarele cumpărate special pentru ele. Ce veselie le cuprinse! Ajunse și el sus. Ana era cea mai tăcută. Alice râdea tot timpul. Și cum merge cu cartea, domnișoara doctor? Merge bine, tată, m-am obișnuit cu toate. La început a fost mai greu, dar a trecut. Arăți foarte bine, subțirică, drăguță. Mi te închipui în halat alb. Ai picioare frumoase, ca maică-ta. Și s-ar putea să te măriți cam repede. Vezi, pe aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
afle de ce-l chemase. La aperitive, domnul Friederich deschise discuția: Domnule Vlaicu, în afaceri fiecare parte trebuie să fie mulțumită. Când unu-i mulțumit și altul nu, nu-i afacere, e înșelătorie și noi, de sute de ani, ne-am obișnuit cu afaceri cinstite. Am găsit, la Linz, o firmă care se ocupă cu comercializarea de produse alimentare "eco". E o firmă mare, solidă, care aprovizionează multe magazine din Austria, Germania, Elveția... Patronul mi-e bun prieten, am discutat cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
se pregătea de începerea facultății... Camelia, care își terminase de mult săptămânile de concediu, își începu serviciul la Policlinică, dar și pe cel de gospodină. Ana era deja, din nou, școlăriță și, în afară de școală și lecții, se ocupa să-l obișnuiască pe Pic cel mic cu viața de orășean, respectiv program, disciplină și în general "bune maniere", ceea ce, pentru bietul de el, era cam mult, regretând libertatea de la Bucura. După câteva zile, în care se mai văzu cu domnul Friederich și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
limbaj, port, comportament și, în general, în modul de viață al locuitorilor. A.R. 4.9. ACTIVITĂȚI SPORTIVE Sportul este o parte integrantă a procesului de educare a tinerilor, de dezvoltare armoniasă și a sănătății oamenilor. Locuitorii satelor noastre sunt obișnuiți cu efortul fizic de mici și dintotdeauna. Munca la câmp sau alte activități pe lângă casă, deplasările zilnice dintr-un loc în altul necesită efort fizic care călește organismele, mărindu-le rezistența la boli. Pe tăpșane, pe câmp, pentru a-și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
locuit pe Sărărie, dincolo de casa lui C. Stere, pe atunci aproape de imaș. Fiindcă în locuința de pe Sărărie primea și prieteni precum St. Dumitrescu, N. Tonitza sau Tarasov, salteluța lui adusă de la Lespezi, nu le ajungea niciodată tuturor, așa încât gazda, care obișnuia să doarmă la margine, se trezea întotdeauna alături de salteluța întinsă pe jos. De la aceaste întâmplări i-a rămas de altfel și porecla de „Salteluță”. Dacă prietenii și colegii lui au plecat spre Paris și Roma, el doar a năzuit și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
era să stau cu mama cât mai mult posibil. Să fiu lângă ea în ultimele ei clipe. În ziua următoare nu m-am mișcat de lângă patul ei. Am tricotat. Tricotez și cos foarte repede, dar nu sunt prea grozavă. Mama obișnuia să mă corecteze tot timpul. Nu prea aveam eu poftă de tricotat atunci, însă mi-am scos cutia cu lână și, ca să salvez aparențele, să nu i se pară mamei curios că nu făceam nimic, am început să tricotez cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
momentului, numai în 2012 înregistrând un venit de cel putin 24 de milioane de lire sterline din contractul pentru emisiunea “Top Gear” și alte contracte publicitare. În ciuda averii pe care o deține și a vârstei sale, Jeremy se pare că obișnuiește să calce des pe bec, fiind un mare admirator al sexului frumos. Starul britanic a fost căsătorit de două ori și a avut numeroase relații extra conjugale, zvonindu-se că Jeremy ar avea, în total, în jur de 10 copii
Vezi cum arată amanta lui Jeremy Clarkson de la Top Gear by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71850_a_73175]
-
Cristina Alexandrescu Oana Roman nu are nicio problemă să se lase fotografiată fără a apela înainte la trusa de machiaj, recunoscând chiar că nu are nevoie de trucuri pentru a arăta bine, cu toate că, în timpul aparițiilor publice, obișnuiește să folosească un machiaj strident. Fiica fostului premier Petre Roman a decis ca în perioada vacanței să renunțe la machiaj. Hotărârea vedetei postului Kanal D este una binevenită, mai ales că Oana Roman radiază de fericire după ce și-a găsit
Cum arată Oana Roman nemachiată by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71874_a_73199]
-
ne mai mirăm că unii dintre noi, uitîndu-ne în oglindă, vedem acolo un chip străin! Sînt într-adevăr eu? Sînt eu ăsta? Niciodată nu m-am împăcat bine cu obrazul meu, ba, mai mult decît atît: nu m-am putut obișnui cu el. în așa măsură, încît o dată mi s-a întîmplat ceva ce n-am putut uita. Mă plimbam agale, într-o dimineață pe Calea Victoriei, mă opream la cîte o vitrină, voiam, cred, să cumpăr o carte, mă uitam cînd
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
33 de ani sau, dacă preferați, 34 neîmpliniți. La Psychologies trebuie că e știut că ține de psihologia feminină să nu îmbătrânești prematur. Spirit colocvial Numărul din mai 2009 al Convorbirilor literare are consistența culturală cu care revista ne-a obișnuit de multă vreme. De la eruditul studiu al lui Gheorghe I. Florescu despre mareșalul Averescu ("Alexandru Averescu, omul politic") pînă la eseul lui Ion Papuc despre frații Fărcășanu ("Cei doi frați Fărcășanu"), de la articolul lui Anton Adămuț despre Cetatea lui Dumnezeu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7193_a_8518]
-
Cristina Alexandrescu Inna și-a obișnuit fanii cu poze sexy, în sânii goi, pe care le postează pe Facebook. Pentru că regulamentul rețelei de socializare nu permite utilizatorilor să posteze fotografii nud, Inna a nu a lăsat prea multe la vedere. De această dată, artista arată mai
Inna, cu sânii goi pe Facebook. Arată mai mult ca oricând by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71957_a_73282]
-
întreaga sa carieră s-a sfârșit, Mădălina Manole ar fi decis să-și pună capăt zilelor. „Pentru subiect nu există decât două propoziții în viață. Ori rămâne acea valoare artistică la nivelul așteptărilor și la nivelul la care s-a obișnuit, (...) ori nu”, se arată în raportul anexat la dosarul anchetei. Cu toate acestea, părinții cântăreței, Eugenia și Ion Manole, consideră că Petru Mircea, fostul soț al Mădălinei, consideră că acesta ar fi vinovat de moartea vedetei.
De ce s-ar fi sinucis Mădălina Manole. Vezi ce spun specialiștii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71974_a_73299]