3,019 matches
-
-o niciodată veselă și n-am auzit-o niciodată cântând, deși tata, dacă era cu chef, o necăjea reproșîndu-i că nu mai cânta ca înainte de căsătoria lor. Imaginea care-mi stăruie în memorie e a unei ființe de o ermetică obișnuință a discreției, ce transforma orice suferință în taină. Când nu lucra, stătea cu o mână în poală și cu alta la bărbie, acoperindu-și, cumva, simbolic, gura pungită, fără să se plângă niciodată de ceva. Tot ce se întîmpla era
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mai voia să și danseze și cerea să dea muzica puțin mai tare, fiindcă nu se auzea bine afară, acum cînd ieșiseră cu toții pe terasă. Lui Juan Lucas Îi ajungeau la cunoștință lucrurile astea aproape fără să le vadă, din obișnuință, prin osmoză sau cum vreți să-i spuneți. Și avea metodele lui; după atîția ani de zbor Învățase că nimic nu e primejdios În viața asta. Susan veni și-i spuse că arhitectul... dar el o luă de braț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de un strat de praf uniform. Julius simți că privirea Îi fuge Într-o parte, că bărbia i se Înfige În piept și că, răsucindu-și capul, cravata i se deplasează spre umărul drept. Se simți trist și Înfrigurat, dar obișnuința Îl sili să meargă Înainte. Drumul pe străzile care duceau spre casă nu era chiar atît de primejdios și de pustiu cum crezuse. Nu erau multe case deocamdată, dar erau mult mai puțin neprimitoare decît terenurile virane unde dădeai mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
așa, domnule arhitect? Întrebă În schimb. — Am fost de cîteva ori, dar nu mă atrag prea mult. — Și ce sport practici? Table. Juan Lastarria se, trezi că-și umflă pieptul, „nu mai am nevoie de asta, se gîndi, e doar obișnuința“. Din fericire tocmai venea Victor cu gheața și profită de avîntul pe care și-l luase ca să-i ia din mînă gălețica de argint. — Doamna m-a trimis să vă spun să nu mai beți atîta, domnule; pe urmă, zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și puseră carnețelele În buzunare, polițiștii se Întoarseră și se apropiară de mulțime Împingînd și Îmbrîncind, țipînd la oameni, așa cum făcuseră mai devreme. — Haide, haide! Circulați! Circulați! Dar În Însuși felul cum o făceau se simțea nuanța de rutină și obișnuință, un sentiment de oboseală și indiferență, și atunci cînd oamenii și-au reluat locurile de dinainte cu elasticitatea obsedantă a mercurului, polițiștii n-au dat semne de furie sau nerăbdare. S-au postat din nou În jurul mortului, așteptînd calm să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
denumirea se explică numai printr-o interpretare, greșită: tribul pe care l-au Întîlnit primii exploratori nu era cel al indienilor Catawba, ci aparținea unui neam care a dispărut acum probabil cu totul. Și totuși, atît de mare este puterea obișnuinței și a asocierii, Încît orice alt nume ar fi de neconceput pentru un localnic al acestui stat. Locuitorii din afara acestui stat spun adesea că denumirea lui are o rezonanță ce trădează o lene tropicală, mai ales atunci cînd este precedat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
jacheta complet încheiată continua să ne adreseze instrucțiuni tuturor sau fiecăruia în parte, dar eu începusem să cred că această abordare nu izvora dintr-o înțelegere a întregului și o analiză a părților, ci era, mai degrabă, o chestiune de obișnuință. Improviza doar. Probabil tot obișnuința era cea care-l făcea să dea comanda de a mări puterea și frecvența loviturilor din ce în ce mai des. Aceasta, de obicei, ducea la un haos și mai mare, care se manifesta acum și sub formă de
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
ne adreseze instrucțiuni tuturor sau fiecăruia în parte, dar eu începusem să cred că această abordare nu izvora dintr-o înțelegere a întregului și o analiză a părților, ci era, mai degrabă, o chestiune de obișnuință. Improviza doar. Probabil tot obișnuința era cea care-l făcea să dea comanda de a mări puterea și frecvența loviturilor din ce în ce mai des. Aceasta, de obicei, ducea la un haos și mai mare, care se manifesta acum și sub formă de durere. Dureri de umeri, de
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
cărți despre religia antică din Israel și Iuda presupune înfruntarea unor dificultăți, în special, cu privire la definirea exactă a obiectului de studiu și la evaluarea izvoarelor pe care autorul le utilizează în elaborarea lucrării sale. Aceste probleme apar, mai ales, din obișnuința de a identifica religia lui Israel cu religia biblică, considerând că povestirile biblice sunt o mărturie precisă a religiei practicate de vechii evrei. Astăzi însă perspectiva s-a schimbat, fie pentru că înțelegerea istorică a povestirilor biblice e percepută într-un
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
sfârșitul anului (Ex 23,16; 34,22), mai mult sau mai puțin la începutul toamnei noastre. Și această ultimă sărbătoare a fost modificată ulterior, trecând de la semnificația sa agricolă originară, la una derivată din istoria sfântă: textele biblice care descriu obișnuința de a locui în corturi asociază acest rit cu amintirea ocrotirii divine din timpul exodului (Lev 23,39-43; cf. Neh 8,13 ș.u.). Alte festivități în calendarul liturgic ebraic, precum purîm sau ḥannukkâ, nu se încadrează în limitele cronologice
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
mici, nu folosea pentru execuția muzicală concretă, ci funcționa ca manuscris de arhivă la care se făcea referință, pentru a controla dacă s-a deviat sau nu de la tradiție. Notația muzicală, la început, așadar, nu a implicat în mod necesar obișnuința de a citi partitura dintr-o carte în momentul execuției: acest lucru a avut loc în mod gradual, până când tradiția scrisă a înlocuit-o total pe cea orală și a devenit condiția indispensabilă pentru noile compoziții. Repertoriul codificat privea atât
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
În muzica sacră, însă, dincolo de incontestabila valoare artistică a compozițiilor, au avut loc și abuzuri, ceea ce a provocat nemulțumiri în rândul prelaților bisericii, mai sensibili față de liturgie, și a provocat o dorință de purificare. Prezentăm câteva dintre abuzuri și inconveniențe: - obișnuința de a compune mise și motete pe cantus firmus gregorian, modificat în melodie și ritm și cu valori lungi de notă; - obișnuința de a compune mise și motete pe tema melodiei unui cântec profan (parodia), cu valori de notă dilatate
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
bisericii, mai sensibili față de liturgie, și a provocat o dorință de purificare. Prezentăm câteva dintre abuzuri și inconveniențe: - obișnuința de a compune mise și motete pe cantus firmus gregorian, modificat în melodie și ritm și cu valori lungi de notă; - obișnuința de a compune mise și motete pe tema melodiei unui cântec profan (parodia), cu valori de notă dilatate și de nerecunoscut în audiție; - folosirea exagerată a tehnicii contrapunctice și prezența numeroasă a vocilor întrepătrunse în polifonie, împiedicând și îngreunând astfel
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ale lui Girolamo Frescobaldi (+ 1643), Alessandro Scarlatti (+ 1725), Angelo Corelli (+ 1713) și mulți alții. Deja în perioada renascentistă, orga era unul dintre protagoniștii principali ai muzicii liturgice. Practica de a acompania melodiile cu acest instrument in alternatim a devenit o obișnuință tot mai acceptată și reglementată. Aproape fiecare biserică era mândră de a poseda o orgă, ajunsă acum la un nivel tehnic ridicat; aceasta, prin sunetul său impunător, părea să strige victoria credinței asupra ultimelor erezii din sfera protestantă și să
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
pe una și confirmînd-o pe cealaltă. ANCHETA reușește să-i ofere cercetătorului explicații privitoare la mecanismele de formare a curentelor de opinie și să-l ajute în prevederea comportamentelor subiecților (I. Drăgan). Studiul opiniilor, mentalităților, intereselor stărilor de spirit, atitudinilor, obișnuințelor permite decelarea naturii acestora, precum și a factorilor care le determină. Cercetătorul va avea posibilitatea să desprindă variabilele individuale de cele colective, factorii sociali generali sau cei personali, care conferă un anumit conținut părerilor, convingerilor sau intereselor oamenilor chestionați. Metodele de
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
performanță etc. (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Automatism (engl. automatism, fr. automatisme) conduită organizată ce se desfășoară fără control conștient, dar cu o anumită engremare ce poate fi genetică (instinctuală) sau adaptivă (învățată), ca în cazul deprinderilor și obișnuințelor scrierii și cititului, al activităților implicate în viața de fiecare zi (Dicționar de Psihologie, coordonator U.Șchiopu, 1997). Axiologie (engl. axiology, fr. axiologie) disciplină filosofică ce studiază valorile din viața socială, geneza socială, structura, corelațiile, ierarhizarea și funcțiile lor precum și
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
același subiect (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Numărătoarea este acțiunea prin care se află numărul de subiecți participanți la lecție dispuși în formație, se execută începînd cu primul elev din flancul drept în continuare pînă la ultimul elev. Obișnuință (engl. habit, fr. habitude) utilizarea acelorași tipuri de conduite în legătură cu anumite condiții și solicitări relativ constante ale vieții și activității de zi cu zi (se include și sistemul de satisfacere a trebuințelor). Se consideră ca o. constituie a doua natură
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
sarcină formativă și sînt orientate înspre atingerea obiectivelor propuse. Ele derivă din ideal, se subordonează acestuia și sînt destinații constante ale educației fizice și sportului, răspunzînd unor nevoi ale dezvoltării fizice în perioada de formare a omului, dar și unor obișnuințe pe termen lung (de exemplu, practicarea sistematică a exercițiilor fizice în timpul liber). I. Șiclovan (1972) vorbește despre două categorii de funcții: 1. FUNCȚII ASOCIATE * Funcția educativă * Funcția recreativă * Funcția igienică * Funcția emulativă 2. FUNCȚII SPECIFICE * Funcția de perfecționare a dezvoltării
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
corectarea deficiențelor de postură cu caracter global sau segmentar Formarea reflexului de postură corectă a corpului în acțiuni statice și dinamice Dezvoltarea calităților motrice, formarea și perfecționarea deprinderilor și perceperilor motrice Stimularea interesului și aptitudinilor pentru practicarea diferitelor sporturi Formarea obișnuinței de a practica exerciții fizice în mod independent Favorizarea integrării sociale FORMATIV Menținerea unei condiții fizice optime Înlăturarea tensiunilor psihice induse de efortul ocupațional, relaxare Prevenirea proceselor degenerative la persoanele vîrstnice Menținerea unui tonus psihic ridicat la vîrsta a III
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
fizică armonioasă; urmărirea unor efecte de ordin sanogenetic asupra organismului prin practicarea exercițiilor fizice; dezvoltarea calității motrice; construirea unui sistem elementar de priceperi și deprinderi motrice de bază și aplicativ utilitare; formarea unor trăsături morale, volitive, cognitive, afective, etc.; căpătarea obișnuinței de practicare independentă a exercițiilor fizice. Interesul copiilor la această vîrstă pentru mișcare și exercițiu fizic este determinat de cauze de ordin fiziologic și psihologic, orice diminuare sau limitare a activităților motrice avînd efecte negative asupra funcțiilor organismului. Lecția de
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
importante latura modelării estetice, educarea motricității în direcția comunicării. Pentru îndeplinirea obiectivului de expresivitate, estetică corporală sînt utilizate exerciții libere cu obiecte, pe fond muzical, însoțite de mimica feței. Încheiem aducînd în discuție importanța temei pentru acasă, în scopul formării obișnuinței de practicare independentă a exercițiului fizic. Indicațiile pentru această temă sînt furnizate în finalul lecției după posibilitățile colectivului. 6.5. Managementul lecției de educație fizică Cuceririle științifice în domeniu impun conceptul de management și aplicarea funcțiilor, normelor și metodelor managementului
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
trebuia să fi fost cât de cât înfricoșător. Figura omului era tot ca varul, dar strângea din dinți, hotărât. - Va trebui să mă ucizi, zise el amarnic. Acest om șters, de patruzeci de ani, închistat în reflexe, îndopat talamic cu obișnuințe aristoteliene, va fi periculos cât timp Gosseyn și el se găseau împreună pe navă, deoarece era în stare să-l omoare din motive pur emoționale. Trebuia să-l omoare, să-l exileze, sau - Gosseyn zâmbi sarcastic - să-l păstreze. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
un divorț între conștiența și existența mea faptică. Dezacordul acestor două planuri se compensa totuși atât de eficace, încât fiecare dintre ele părea în stare să-mi pulverizeze pur și simplu orice tentație de a scăpa din jocul lor comun. Obișnuințele mentale, până și cele ale refuzului, mă țintuiau în loc. Din când în când îmi venea, firește, ideea simplă de a le reexamina, de a le pune în acord cu datele năucitoare ale întâmplărilor. Atunci izbuteam, pentru un timp, să resping
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
trebuia să fi fost cât de cât înfricoșător. Figura omului era tot ca varul, dar strângea din dinți, hotărât. - Va trebui să mă ucizi, zise el amarnic. Acest om șters, de patruzeci de ani, închistat în reflexe, îndopat talamic cu obișnuințe aristoteliene, va fi periculos cât timp Gosseyn și el se găseau împreună pe navă, deoarece era în stare să-l omoare din motive pur emoționale. Trebuia să-l omoare, să-l exileze, sau - Gosseyn zâmbi sarcastic - să-l păstreze. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Trebuia să profite, din păcate, de durerea proaspătă, când oamenii nu-și pun lacăt la gură. Ajunse la ora patru și jumătate, exact când apunea soarele. 4 Un tânăr aristocrat ucis lângă pădurea Băneasa. Primul redactor de la Universul își pierduse obișnuința scrisului. Era capul limpede al gazetei, controla, îndrepta, dar rareori mai lua tocul să scrie, și numai în cazuri excepționale. De aceea se bucură că a găsit titlul chiar de la început, deși ezitase între boier, nobil, de familie bună și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]