1,771 matches
-
avea un amic sau pe cineva de o seamă, de care parcă îmi aduceam aminte, cu un nume ca de vin... Bordeaux. Bardolino. Nu. Ăsta e italian... nu-i așa? O, Doamne, cum te poate epuiza ignoranța. E atât de obositor și sâcâitor. Chiar că te scoate din fire să nu știi de nici unele. Ești la o comedie și scapi toate poantele. Cu fiecare oră devii tot mai slab. Uneori, stau singur în apartamentul meu din Londra și mă uit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nici unele. Ești la o comedie și scapi toate poantele. Cu fiecare oră devii tot mai slab. Uneori, stau singur în apartamentul meu din Londra și mă uit pe geam, și mă gândesc cât de groaznic, cât de greu, cât de obositor e să urmărești ploaia și să nu știi din ce pricină cade. Da, și uite-așa, una peste alta, mi se pregătise un spectacol deplorabil aici, la etajul douăzeci și unu. Cel puțin de asta eram sigur. Lorne se plimba în sandalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
când e vorba de gagici, găsesc că e greu să știi exact despre ce ar putea să fie vorba. Ieri, la prânz, am venit cu taxiul de la Heathrow. Dacă zbori la clasa întâi și mai ești și machit, nu e obositor deloc. Selina era atentă, cât se poate de prezentă și corectă în ogeacul curat ca un pahar, ca și cum planul fusese deja închegat. Pe suportul din camera de zi, flori somnoroase. Am sărutat-o. Gura ei a evitat-o pe a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Poate că așa e. Dar eu? Eu vin de la mahala. Eu vin de pe țărmul ratat al Atlanticului. Eu sunt din Londra, Anglia. Sunt deja cât se poate de convins că ceea ce se dă aici nu e pentru mine. E prea obositor. În timp ce alții admiră arta sau citesc cărți sau se abandonează muzicii serioase, mintea mea mă zgândăre în legătură cu banii, Selina, erecțiile, Fiasco-ul. Eu încerc, dar și încercarea artei e prea grea. Grea, grea de tot. Eu și cu Martina am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
discutat. Martina în alb (fustă albă, cămașă albă), eu cu inima prinsă în inelul strâmt al unei agitații trepidante pline de viață. Mișcarea ascendentă de-a lungul lanțului biologic, mobilitate socială - e mare lucru, dar nici pe departe atât de obositor. Simplul fapt de a sta locului, de a nu te mișca, reclamă un efort epuizant. În timp ce Shadow se învârtea în jurul nostru, întorcându-se tot mai rar pentru mângâierile de încurajare, am ales un subiect de discuție și am întrebat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nebun”, a încercat să glumească Regizorul. Operatorul a râs. Filmările au continuat încă multe zile... Aceeași șosea infinită, același periplu... Cursa, aberantă pentru toată echipa - în afara Regizorului -, nu mai aducea nimic nou. Imagini aproape identice, care, la vizionări, deveneau din ce în ce mai obositoare. Cei trei erau tot mai nervoși. Chiar și discuții au fost într-o zi, Maestrul în efecte speciale amenințând că va înceta să mai colaboreze. În dimineața următoare, Regizorul a anunțat că, în sfârșit, a găsit finalul cel mai potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
descoperind aici o tratare inedită, savuroasă. Dar suntem la jumătatea romanului și de aici înainte se mai pot întâmpla multe lucruri - Personal mi se pare epuizată perioada de beție crasă a personajelor - ne mai trebuind îngroșată, pentru a nu deveni obositoare. Cred că se cere a fi găsită altă pistă care să stârnească același interes la lectură ‐ și tocmai de aici înainte începe greul. Desigur, aveți un plan general, o țintă unde trebuie să se ajungă cu mesajul cărții - țintă care
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93045]
-
mi-a dat destule ocazii să-i cred declarațiile și, drept urmare, după îndemnul inimii, i-am răspuns și eu cu dragostea mea, continuă Ina. Nu ne grăbim nici unul din noi. Mai suntem la faza studierilor reciproce. E o așteptare destul de obositoare. E ca și cum te-ai afla pe peronul unei gări și trenul tău are o întârziere pe care o voce insuportabilă din difuzoare o tot repetă: Trenul accelerat 243 are o întârziere necunoscută! - Să nu crezi tu, replică Olga cu o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
nu ajungă, Consoarta nu-i lasă funia prea lungă. Cerbul de aur, 2002 Brașovul a adunat din nou la Festival, Virtuozi din elita melosului mondial. Organizatorii s-au străduit să nu umbrească Tradiționala ospitalitate românească. Elogiu muncii Munca-i grea, obositoare Și-i izvor de bunăstare Dar din nouăzeci, încoace, Multora nu le mai place. Eden literar Cineva spunea că multe din creațiile literare, Le-a realizat în anii petrecuți în închisoare. Afirmația mi se pare hazardată... Pușcăria n-a fost
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
este cuprins de suferință, Iar gândurile te-asaltează, cu nesăbuință, Orele nopții se transformă într-un chin, Așteptând somnul și zorile, ce anevoie vin. A fost cândva De mult, pe când adolescent eram, În galop dealul urcam. Acum și mersul e obositor, Chiar valea cu dificultate o cobor. Alean Pentru vârstnici intrarea-n noul an, Aduce bucurie, dar mai mult alean. Amintindu-le că iute timpul trece... Câte astfel de evenimente vor petrece? Dureros Când neputincioși și lipsiți de bucurii, Părinții au
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
mândria de a fi avut un asemenea privilegiu îi însufleți glasul slab. Aveam anii tăi și aceeași curiozitate. Studiam în templul de la Ab-du; marele preot mă iubea, și împreună cu el am coborât treptele subteranelor; sunt o sută douăzeci, abrupte și obositoare. Era noapte: nu poți bate ziua la poarta regatului morților. Și am văzut vasele și plăcuțele de fildeș îngălbenit cu semnele sacre. Dar Germanicus, care se simțea atacat de o lume irațională, întrebă cum se putea ști dacă toate acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
ci și un proiect de viitor: educați la Roma, impregnați de cultura ei, conștienți de puterea ei, în timp aveau să devină cu siguranță niște colaboraționiști docili. În locuința imensă, cu pavilioane, terme și grădini labirintice, tinerii prizonieri trăiau zile obositoare, însă în cel mai plăcut mod. Tiberius considera că toate acestea erau de mare ajutor. Din marea piață de sclavi din insula Delos soseau pentru prinții din Răsărit - mulțumită numărului mare de oameni destinați Romei -, pe lângă câini de vânătoare, păsări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
salută. Din cortegiul aproape ritual care o urma ca pe o suverană n-o însoțea acum nimeni. Era ciudat că lângă ea se afla o singură persoană, un bărbat între două vârste, care părea să fie la capătul unei călătorii obositoare. Încăperile erau pustii. Gajus se opri. Fiindcă uneori zeii le trimit oamenilor mici semne, fața bărbatului care o însoțea pe Antonia fu luminată când ajunseră în dreptul unei ferestre; Gajus văzu că vorbea repede, prudent și că stătea foarte aproape de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cu ajutorul armat al pretorienilor, al flotei, al legiunilor lui Germanicus și cu aprobarea umilă a Senatului, cucerise imperiul. Pe neașteptate, Tiberius vru să plece de la Capri. În ciuda lecticii capitonate, a sclavilor și medicilor, coborârea de la Villa Jovis până în port fu obositoare, iar îmbarcarea și navigarea se dovediră și mai dificile. Toți își amintiră - iar cei ce nu-și aminteau auzeau, uimiți, de la ceilalți - sinistra profeție făcută cu ani în urmă, potrivit căreia Tiberius urma să moară dacă avea să încerce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
a privit cum ne învârtim în jurul lui. - O să fie Renata cu tine? întrebă Catherine. Șiretenia acestei presupuneri nonșalante mă surprinse. - M-am gândit că ar putea să vină - să stăpânesc din nou o mașină s-ar putea să fie mai obositor decât îmi închipui. - Mă uimește că te lasă să conduci aici. - Doar nu ești invidioasă? - Poate că sunt puțin. Voind să evit orice posibilă alianță locală dintre cele două femei, mi-am luat rămas-bun de la Catherine. Am petrecut următoarea oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pentru a ajunge la eventuala parte de mister! Nu înghiți cu lăcomie că te îneci; soarbe încet, ca să te saturi! Este un timp pentru muncă și unul pentru odihnă. Nu trebuie exagerat nici într-un sens, nici în celălalt! E obositor să vrei mai mult decât îți trebuie, ține minte asta!... Uneori incultura, egoismul sau reaua voință îmbracă haine impermeabile... Un popor sau un grup de oameni despre a căror limbă nu se scrie nimic, deci nu făurește istorie, dispare încetul
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
presupunându-se a fi întrebări existențiale ce se ridică în fața dramei omului. Neliniștit de propriile „înțelegeri”, autorul găsește o baricadă în poezie, dar fără să vadă în aceasta o liniște, drept pentru care versurile pentru el sunt dezlănțuiri ale unor obositoare semne de întrebare. Astăzi, lucrează la un roman autobiografic, intitulat „Aurora”. </biography> ELOGIU Știu! Voi sunteți arhitecții pricepuți la arta pură, Care nu scriu poezie nelipsită de măsură! Voi sunteți aceia care nu se-abat de la trohei, Integrați în emistihuri
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
simți atât de singur. Fețe noi, necunoscute, se amestecă haotic printre cele ale creaturilor fabuloase. Îmi trebuie ceva mai mult timp ca de obicei să mă statornicesc, să mă pierd pe firul unei povestiri, să mă sustrag afluenței de umbre obositoare din jurul meu. Înclin către casa Zmeului, atât că filozofia elaborată a Zmeului întrece posibilitățile răbdării mele. Gândurile îmi zboară aiurea, nu pot sta locului, nu mă pot aduna, crâmpeie de amintiri mă atacă din toate părțile, neclare, incomplete: ea venind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vedea foarte rar pe aleasa inimii lui, poate de câteva ori pe anotimp, pentru că locuia cale de câteva sate. O întâlnea mai ales când se întorcea vremea în loc, cum spunea el, când se îndrepta după zile de ploi lungi și obositoare, sau de câte ori dădea prima zăpadă și își făcea de lucru în târgurile învecinate. Și iubita lui se ivea întotdeauna de după colina rotundă și umflată ca un pântece de oaie, în drumul spre cătunul ei. De după colină, îl întâmpina cu figura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fapt, să mă intereseze prea tare. De altfel, nici nu spune lucruri prea interesante, vorbește o limbă ușor arhaică, nu atât ca fond de cuvinte, ci mai degrabă ca sintaxă, de parcă ar traduce dintr-o limbă moartă. Găsesc asta destul de obositor și enervant, pierd șirul, nu-l mai urmăresc, el simte asta și tace o vreme, apoi reîncepe: În legătură cu operația... face o pauză lungă, vizibil așteaptă intervenția mea. Ah, nu! Nu e nevoie să discutăm despre asta! Ești cumva îngerul morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pe cer deasupra liniei orizontului, tânărul ce a fost îndrăgostit de o fotografie, bărbatul vizitat de îngeri, urmat de cel rătăcit în rezervația cu creaturi fabuloase, în căutarea iubirii imposibile, și domnul însoțit mereu de "El"-ul său recalcitrant și obositor, etern și perpetuu îndrăgostit. I-am invitat pe prietenii mei la un fel de praznic, pentru că este vorba de un moment solemn. Mi-am pus o rochie neagră, foarte simplă, lungă, cu umerii în formă de barcă și despicată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
sfîrșitul secetei? În scurt timp, negura s-a împrăștiat pe tot cerul. Dac-ar fi tras-o cineva cu putere, și tot n-ar fi înaintat atît de repede. Era mijlocul zilei, dar acoperise soarele în întregime, lăsînd în locul luminii obositoare o ceață plumburie. La început, fulgere adînci au despicat aerul fierbinte. Apoi tunete înspăimîntă-toare, alergînd în toate direcțiile, făcură spațiul de nesuportat. Un vînt sălbatic, răsărit din senin, culcă la pămînt întreaga vegetație. Era un haos de sfîrșit de lume
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
nopțile sus și nu mai coborî aproape deloc. Curând casa se goli de vizitatori, de vreme ce Jonas nu mai putea fi văzut nici în timpul zilei și nici seara. Unora li se spunea că a plecat la țară, altora, când minciuna devenea obositoare, că și-a găsit un atelier. Numai Rateau venea cu sfințenie. Se urca pe scaunul fără spetează iar capul lui mare și cumsecade depășea nivelul podețului: - Cum merge? spunea el. - Minunat. - Lucrezi? - E ca și cum aș lucra. - Dar nu văd nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
trebuia... — Tu doar deschide-l. Am desfăcut încet ambalajul argintiu. Înăuntru era o cărticică subțire. — Prima colecție de poezii a tatei, am șoptit. În ochi mi-au răsărit imediat lacrimi. Unde ai găsit-o? Asta e o poveste lungă și obositoare pe care o să ți-o spun într-o altă seară, a râs el, cu o sclipire în ochi. Dar m-am gândit c-o să-ți placă. — C-o să-mi placă? A ador - mulțumesc, Luke. A fost foarte frumos din partea ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
multă stimulare fizică pentru a ajunge la orgasm; alături, față în față - bărbatul și femeia stau amândoi pe o parte, unul cu fața spre celălalt, și adoptă diferite poziții de intrare din acest unghi. Acesta este stilul cel mai puțin obositor pentru ambii parteneri, dar necesită multă agilitate și coordonare atentă. Este cea mai potrivită pentru stadiile târzii ale ședințelor prelungite dintre partenerii care sunt familiarizați cu reacțiile corporale ale celuilalt; bărbatul în spatele femeii - bărbatul îngenunchează în spatele femeii, care se ghemuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]