3,917 matches
-
la dimensiuni pe care nu le-am avut în alți ani - cum ar fi Alimentation Generale. Avem trupe din Elveția, Italia, Canada, Australia, Austria, Mexic, Israel... Vor fi multe fanfare, prezente pe pietonala Bălcescu... Multe spectacole le vom prezenta la Ocna Sibiului, la Cisnădioara... În Piața Mare vor fi cele trei trupe mari amintite, dar și altele“, spune Chiriac. Se va juca teatru până și în copaci: în spectacolul Midsummernights Tree, actorii germani joacă în pomi, în Parcul Tineretului. Program mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
și până când?” (revista Plumb, noiembrie, 2012) 79 „În genunchi pentru Ștefan cel Mare!” 1964. Popas de seară la grădina Măgura, la o bere, cu Alexandru Protopopescu și Richard Regvald. Suntem studenți și ne petrecem vacanța acasă, în urbea natală, Târgu Ocna. Toți trei batem la poarta „gloriei literare”, așa că dezvoltăm idei de strategie, povestim bârfe auzite în Iași sau București. Sandu (Proto!) ne arată, după ce se asigură că nu este nimeni pe aproape, o bancnotă de un dolar. Deținerea de valută
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în halba de bere un sceptru ori un buzdugan numai bun pentru a-și pedepsi supușii care nu-i prea înghit discursul patriotic. Am rememorat momentul oridecâteori am analizat cazul unor maniaci mult mai cunoscuți decât sărmanul Hudiță din Târgu Ocna. Aceștia s-au identificat cu personaje istorice sau ființe mitice și, declarându-și cu emfază patriotismul, au declanșat războaie, masacre „revoluționare”, pogromuri, asasinate în masă. Marele „patriot” Adolf Hitler declara că nu se însoară deoarece s-a logodit pentru totdeauna
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
negre zile din viața mea. Era o zi frumoasă de septembrie a anului 1952. În această zi pe care n-am s-o uit nici în mormînt am 187 apucat cu mâna-mi de copil toiagul pribegiei. Plecam din Tg. Ocna să-mi câștig o pâine amară, căci nu m-a primit la liceu pe motivul că sunt fiu de țăran (mai exact, „chiabur”, „dușman de clasă” - nota editorului). De atunci datează cele mai negre poezii pe care le-am scris
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și până când?” (revista Plumb, noiembrie, 2012) 79 „În genunchi pentru Ștefan cel Mare!” 1964. Popas de seară la grădina Măgura, la o bere, cu Alexandru Protopopescu și Richard Regvald. Suntem studenți și ne petrecem vacanța acasă, în urbea natală, Târgu Ocna. Toți trei batem la poarta „gloriei literare”, așa că dezvoltăm idei de strategie, povestim bârfe auzite în Iași sau București. Sandu (Proto!) ne arată, după ce se asigură că nu este nimeni pe aproape, o bancnotă de un dolar. Deținerea de valută
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în halba de bere un sceptru ori un buzdugan numai bun pentru a-și pedepsi supușii care nu-i prea înghit discursul patriotic. Am rememorat momentul oridecâteori am analizat cazul unor maniaci mult mai cunoscuți decât sărmanul Hudiță din Târgu Ocna. Aceștia s-au identificat cu personaje istorice sau ființe mitice și, declarându-și cu emfază patriotismul, au declanșat războaie, masacre „revoluționare”, pogromuri, asasinate în masă. Marele „patriot” Adolf Hitler declara că nu se însoară deoarece s-a logodit pentru totdeauna
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
negre zile din viața mea. Era o zi frumoasă de septembrie a anului 1952. În această zi pe care n-am s-o uit nici în mormînt am 187 apucat cu mâna-mi de copil toiagul pribegiei. Plecam din Tg. Ocna să-mi câștig o pâine amară, căci nu m-a primit la liceu pe motivul că sunt fiu de țăran (mai exact, „chiabur”, „dușman de clasă” - nota editorului). De atunci datează cele mai negre poezii pe care le-am scris
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
tace-face), dar ele nu pot fi atribuite condensării lexico-semantice, deoarece elementele lexicale omise nu sunt cuvinte noționale al căror sens să fi fost asimilat în cele menținute, ci unelte sau mărci gramaticale (rom. câine [ca un] lup, mazăre [de] siloz, Ocna [de pe] Mureș sau Ocna Mureș[ului], Șiclodul [din sau de pe] Coastă, tren [ca un] fulger, tace [și] face, fr. [celui qui] porte [la] parole); procedeul însuși este subsumat modalităților de formare a cuvintelor compuse; de regulă, astfel de compuse nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pot fi atribuite condensării lexico-semantice, deoarece elementele lexicale omise nu sunt cuvinte noționale al căror sens să fi fost asimilat în cele menținute, ci unelte sau mărci gramaticale (rom. câine [ca un] lup, mazăre [de] siloz, Ocna [de pe] Mureș sau Ocna Mureș[ului], Șiclodul [din sau de pe] Coastă, tren [ca un] fulger, tace [și] face, fr. [celui qui] porte [la] parole); procedeul însuși este subsumat modalităților de formare a cuvintelor compuse; de regulă, astfel de compuse nu se condensează până la etapa
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fr. [celui qui] porte [la] parole); procedeul însuși este subsumat modalităților de formare a cuvintelor compuse; de regulă, astfel de compuse nu se condensează până la etapa lexicalizării depline, dar unele pot fi întrebuințate, ocazional, în forme condensate: lup pentru câine-lup, Ocna în loc de Ocna-Mureș; b) altele au o topică nefirească, divergentă față de regulile sintactice de îmbinare a cuvintelor (cf. FCLR I, p. 29-30), fiind formate, adesea pe baza unor modele străine, din substantiv + substantiv (concertmaistru, lege-călcare, omucidere, oțel-beton), pronume reflexiv + substantiv (sinucidere
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
tot felul de situații în care deducerea sensului real al cuvintelor condensate din compuse este dependentă de contextul lingvistic sau extralingvistic: în anumite circumstanțe, stăpânul unui câine-lup poate spune am un lup foarte credincios, iar locuitorii orașelor Ocna-Mureș, Ocna-Șugatag și Ocna Sibiului sau ai împrejurimilor acestora pot face referire la localitățile respective, doar în cercul apropiaților și cunoscătorilor, prin denumirea scurtată Ocna, fără ca prin aceasta să se ajungă la confuzii. Astfel de formații se află, așadar, într-un moment inițial al
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în anumite circumstanțe, stăpânul unui câine-lup poate spune am un lup foarte credincios, iar locuitorii orașelor Ocna-Mureș, Ocna-Șugatag și Ocna Sibiului sau ai împrejurimilor acestora pot face referire la localitățile respective, doar în cercul apropiaților și cunoscătorilor, prin denumirea scurtată Ocna, fără ca prin aceasta să se ajungă la confuzii. Astfel de formații se află, așadar, într-un moment inițial al condensării, departe de lexicalizare, rezultatul fiind încă dependent de contextul lingvistic sau extralingvistic, când nu se întrevede deocamdată nicio perspectivă de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
despre popoarele din Orient, perceperea sensului corect fiind impusă de contextul extralingvistic, de conjunctura în care este emis mesajul, dar și de conținutul semantic al cuvintelor înconjurătoare. Exemple de același fel sunt condensările primare de compuse cum sunt lup și Ocna, prezentate mai sus: din mesajul La Ocna am un lup foarte credincios, interlocutorul pricepe deîndată înțelesul cu care formele scurtate au fost folosite, deoarece cunoaște prea bine compusele originare, pe care le reconstituie mental, mecanic și simultan, precum și conjunctura concretă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
fiind impusă de contextul extralingvistic, de conjunctura în care este emis mesajul, dar și de conținutul semantic al cuvintelor înconjurătoare. Exemple de același fel sunt condensările primare de compuse cum sunt lup și Ocna, prezentate mai sus: din mesajul La Ocna am un lup foarte credincios, interlocutorul pricepe deîndată înțelesul cu care formele scurtate au fost folosite, deoarece cunoaște prea bine compusele originare, pe care le reconstituie mental, mecanic și simultan, precum și conjunctura concretă și antecedentele dialogului, care nu au inclus
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dar l-au sugerat (în acest caz concret, interlocutorul deduce faptul că emițătorul mesajului cu care discuția se purta, de pildă, despre câini sau despre fidelitate are un câine-lup, nu un lup veritabil, și locuiește în orașul Ocna-Mureș, nu în Ocna Sibiului). Printre situațiile favorabile condensării primare se află, așadar, și cele în care, deși textul nu face referire la elementul omis, semantismul altor secvențe ale enunțului sau ale mesajului în întregul său este cel care dezambiguizează sensul cuvântului reținut dintr-
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
mischet, 129, 157, 189, 191 mistreț, 137, 173, 203 mixte, 137, 173, 203 Moșilor, 23, 114, 201 muhaia, 145 napolitană, 139, 186, 198 nedeie, 211 nes, 122, 133, 174, 183, 201 notes, 122, 161 nuc, 132 nuia, 23 Occidentali, 116 Ocna, 107, 111, 113 Orientali, 113 ornic, 125 panama, 133 pasăre, 86, 97, 99, 118, 128, 174, 200 (a) patra, 141 patrulă, 114 (a) pefuga, 144 penteleu, 85, 133, 174 periodic, 161 personal, 174 personale, 117 pic, 129, 156 pinir, 86
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Zholdak (foto), pe textul scriitorului Viktor Erofeev. Andriy Zholdak a uimit cu un spectacol excepțional din punct de vedere tehnic, dar și al poveștii spuse. Actul scenic se îmbină cu imagini proiectate, fie live, fie înregistrate. S-a filmat la Ocna Sibiului, pe ger, în pielea goală, în cușcă lupilor de la zoo, în piața sau la psihiatru. Aprilie Gala Premiilor UNITER, la cort Pentru prima dată în istoria sa, spectacolul televizat al Galei premiilor UNITER nu s-a desfășurat la București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
al vrăjitoarei nebune care țipă ca o bufniță în apa râului. Este o trăsătură foarte particulară viața aceasta intensă a personajelor, ale căror fapte rămân obscure și a căror imagine are claritatea liniei: ucigașul Dragomir, care a fost închis la ocnă și are un somn frământat de coșmarul crimei; Stan, flăcăul frumos cu mâini uriașe care are în sânge instinctul omorului; Nicolae, țiganul laș și răzbunător; Profira, vrăjitoarea dușmănoasă și lubrică; Zamfira, mama cinstită și dojenitoare; Ileana, fata care luptă zadarnic
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Chiru-Nanov, Mihail Negru, Iacob Negruzzi, talent sobru și distins, Al. Odobescu, "aristocratul" prozei românești, care a scris Pseudocynegeticos, Doamna Chiajna, Mihnea-Vodă cel Rău, Feciorul de împărat, cel cu noroc la vânat 19; veselul D. Pătrășcanu și realistul Vasile Pop (Din ocna vieței) și înflăcăratul S. Prasin (Calea robilor). Ionescu-Quintus a făcut captivantul tablou al unor Căsnicii. Rădulescu-Niger este un autor abundent: poet și dramaturg, a scris cu egală ușurință romane și nuvele: Străin în țara lui, Căpitaanul Ropotă, Măria sa, Ogorul, Romanul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o singură zi au murit vitejește mai mult de 1.200 de ostași români, toți tineri sub 24 de ani. Eram șeful unui tren de luptă care făcea aprovizionarea cu muniție. Dușmanii băteau în noi cu artileria și la Tg. Ocna și la Oituz și la Sticlărie. O parte din camarazi și-au pierdut viața, dar cei ce am rămas, nu ne-am dat. Participant în linia întâi pe frontul de la Mărășești veteranul Gh. C. Mazurul arăta că: în compania mea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Gheorghe, Sâsâeac F. Ștefan (București), Baltă C. Maricel, Atitienei V. Gheorghe, Ursu Gh. Vasile, Știrbu Sandu și Pintilei Gheorghe(Dorohoi) care a donat jumătate din tabla necesară acoperirii bisericii. Pe lângă acești importanți sponsori au mai fost Ion Vrânceanu din Tg. Ocna care a donat două mașini de cărămidă , dr. ing. Gh. Antochi din Bacău, ing. Oanea Neculai director la Mindo Dorohoi care a donat două construcții de la Spălătoria de nisip din bolțari și cărămidă și a ajutat cu utilajele. Consiliul local
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Similar: bibilică, devlă, doxă, glagore, balcon, calculator, tărtăcuță Bizon = individ. Similar: gagiu, gașper, gorobete Blat = ascuns, discret; de proveniență germană, în original: das Blatt. Similar: șest Borș = sînge Brățări = cătușe. Similar: mănuși, lanțuri Bulău = închisoare. Similar: mititica, pîrnaie, pripon, pension, ocnă, răcoare, zdup Bumbi = testicule. Similar: boașe, caise, bigi-bigi, bobine, alune, fudulii, ouă Cacialma = mod de a păcăli; de proveniență turcească; specific jocului de poker; desemnează păcăleala pe care i-o tragi adversarului să creadă că spui adevărul. Similar: țeapă, tras
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care sună/ Cu cătușele la mînă/ Doamne ce grea este viața/ Cînd pe ochi se pune ceața/ De la lacrimi care dor/ De la becul care-i chior... Doamne, ce grea este viața/ Cînd îți pierzi toată speranța". Multe din cîntecele de ocnă se adresează divinității, iar invocarea lui Dumnezeu se face uneori la fiecare strofă, ca o formă de suport moral și de accentuare a sentimentelor de părăsire, neputință, tristețe sau răzbunare: "Doamne, numai eu mă zbat cu gîndul... Doamne, sînt la
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
am fost condamnat și băgat la răcoare". Acestea sînt, poate, cele mai vechi strofe cunoscute din folclorul penitenciar românesc, avînd o vechime de cel puțin 150 ani, fiind întîlnite în însemnările lui N.T. Orășanu din 1861, apoi în Cînturile de ocnă ale lui George Astaloș din 1948 și în cîntecele de la Gherla culese de Viorel Horea Țînțaș în 1992. Folclorul carceral se centrează asupra mediului de detenție, pe care-l descrie în toate aspectele negative: loc al suferinței ("Pușcărie, pușcărie/ Urîtă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
iubirea, viața din cazarmă, abuzurile etc.), cît mai ales în ceea ce privește evoluția de la ignorare la minimalizare, apoi la acceptare, difuzare în lumea liberă și pînă la crearea de festivaluri naționale ale cîntecelor de cătănie. Din acest punct de vedere, cînturile de ocnă se află cu cîțiva pași în urma evoluției sociale comparativ cu suratele lor militare -, iar viitorul lor este previzibil: pînă la dispariția lor (ce se va petrece atunci cînd vor dispare condițiile care le-au creat), vor avea parte de o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]