6,653 matches
-
dintre noi și Țară. Dacă ar fi ziua și cum dumneata ai ochi buni, ți-aș putea arăta cu degetul urmele cazărmii unde se adăposteau finanții regimului politic trecut și cu cari am dus o luptă crâncenă în negustoria noastră. Ocolind cu multă grijă acel punct am adus porumb și vite din țară, la prețuri mai ieftine și le vindeam aici mai scump. - Și nu v-au prins finanții niciodată? - riscai să-l întreb pe Moș Damaschin și să-i dovedesc
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
Johnny Depp, iar presa de peste hotare i-a numit ”Embleme ale muzicii balcanice”. Pornind de la adaptarea piesei lui Anton Pann ”Bordeiaș” (de unde și titlul, definitoriu pentru apelarea la mijloace moderne de expresie, ”De la Anton Pann la DJ”), n-au fost ocolite titlurile de succes ”Dragostea de la Clejani”, ”Lume, lume”, ”Mugur, mugurelule” sau ”Tirli dondale”. Mai nou apărută pe firmamentul genului, basarabeanca Alexandra Shine n-a avut probleme cu frigul, mama sa fiind originară din orașul siberian Murmansk! După ce a practicat dansul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93274_a_94566]
-
Fără el”, ”Capu sus”, ” Singuri în doi”, ”Floare la ureche”. Extrem de inspirată a fost invitarea remarcabilei interprete Anastasia Lazariuc, mai ales în condițiile în care organizatorii din alte localități, din motive obscure (probabil nu prea sînt familiarizați cu acest gen), ocolesc vedetele muzicii ușoare. Iar Anastasia este din toate punctele de vedere, un star: a absolvit liceul de muzică la Chișinău și apoi facultatea de Regie la ”Institutul de arte ”Gavriil Musicescu” (este de altfel Artistă a poporului în Republica Moldova), fiind
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93274_a_94566]
-
altele care ne tulbură viața cotidiană. Și aceea la fel de agitată, prinsă între termene, proiecte, costuri, facturi și alte solicitări presante. Vedem și auzim despre diverse întâmplări și accidente și ne dorim în sinea noastră ca măcar pe noi să ne ocolească, fără a identifica vreo soluție eficientă și sigură de apărare, mai bună decât clasicul „Doamne ferește!”. Iar în tot acest timp viața trece pe lângă noi, cu bune și rele, și ne întristăm când vedem cum muncim zi de zi pentru banii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93345_a_94637]
-
imagine deformată a nocturnului. La lumina zilei, întâmplările sunt așa cum dorim să le vedem, să le simțim, să le înțelegem. Nocturnul refuză un asemenea compromis pentru liniștea mulțimilor. El se află în preajma noastră din zorii istoriei iar oamenii l-au ocolit alungându-l în superstiție, l-au circumscris tabuurilor, interdicțiilor, construindu-i o imagine de mundus inversus. Numai că, această lume aparent inversată este tocmai aceea care hrănește pe negândite valorile, care se manifestă diurn. Nocturnul respiră cu fiecare dintre noi
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
pentru “ o viață întreagă dăruită jurnalismului și actului artistic creator, pentru pilda de tenacitate și înțelepciune în împlinirea năzuințelor ”. LA MULȚI ANI ! dragă Mihai Golescu Cine se va încumeta să scrie o istorie a presei argeșene n-are cum să ocolească numele publicistului Mihai Golescu. Și înainte de 1989, dar cu deosebire după evenimentele din decembrie 1989, numele Domniei Sale s-a impus atenției publice prin onestitatea și profesionalismul probat în presa postdecembristă, deopotrivă ca jurnalist și editor de presă. S-a născut
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
elevii au început treptat să se obișnuiască cu ele, iar cei mai isteți să le și adopte. Nu, dom’ profesor, m-a contrazis interlocutorul, acuma drumu-i bun, că l-or asfaltat și pe ăl prin Niciova, nu mai trebuie să ocoliți prin Homojdia. Și halele, de care ziceați, nu-s mai chiar așa, le-or găsit și lor un rost, or băgat o făbricuță de prelucrat lemnu’ în ele... Și de când îi primar Mircea Tandu al nost’ s-or făcut multe
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
Și îmi era o ciudă că tocmai acum se umpluse traista. O luai la fugă. Matahala după mine. Mă oprii. Se opri. Iar alergai. Alerga și ea. Mă întorsei și trecui de partea cealaltă a drumului, cu gândul s-o ocolesc. Iuții pasul, sperând să scap de umbra care se oprise. O priveam speriat și mergeam tot cu ochii la ea. Era o namilă (așa mi se părea) cu cojocul întors, cu gulerul ridicat și căciula trasă peste ochi. Stătea ca
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
românești. Educația de pospai din ultimii 40 de ani (sic!) stă la baza involuției societății românești. Vrem sau nu vrem să recunoaștem, acesta este un mare adevăr. Cum să reacționeze vechea și noua „societatea civilă” dacă predarea civismului a fost ocolită cu grijă de educatorii noștri. Avem un popor cititori de litere, cu mari probleme în înțelegerea propozițiilor simple. Apropo! Am primit un mesaj umoristic, vizavi de terorismul manifestat în ultimul timp în bătrâna Evropă. Un subiect tragic, dar românul nu
TABLETA DE WEEKEND (132): PARADOXURI ROMÂNEŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383223_a_384552]
-
cu plete dalbe Și din ce în ce mai rare, De la noi primești doar jalbe Milioane, și-o-ntrebare: Nouă ce ne-aduci, bătrâne? Cum domnia ta ne uită Ori, cumva, de-amărăciune, Ți-e memoria prea scurtă? Cum, pe noi românii, sfinte, Ne tot ocolești la daruri, Cum doar trista noastră ginte Să se stingă valuri-valuri? Cum lași, moșule, de-o vreme, După vremuri mult durate, Neamul ăsta care geme De dureri adânc săpate? Chiar s-a dus tot din desagă Și nu mai găsești
MOŞULE, NE-AI CAM UITAT... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383248_a_384577]
-
țară Sigură și netrădată, Nevândută fără milă, Și ne-ai fost în taină tată Travestit în Moș Gerilă... Lista de dorințe-i mare, Și de lipsuri și tot crește După ani de disperare, Ai să vezi, te depășește... Azi ne ocolești, se vede, Nici nu mai exiști probabil, Iar românul nu mai crede Nici în Moșul caritabil... Referință Bibliografică: Moșule, ne-ai cam uitat... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1086, Anul III, 21 decembrie 2013. Drepturi de Autor
MOŞULE, NE-AI CAM UITAT... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383248_a_384577]
-
cu un alter ego, acesta se poate numi conflict?” Și răspunsul a fost: „Fără îndoială. Și, mai ales, conflict esențial pentru lumea noastră. Dar, în același timp, un conflict care devine un adevărat examen moral al socialității omului, îl putem ocoli? Nicidecum. Întâlnirea cu Celălalt este proba de foc a existenței noastre”. Emmanuel Lévinas a îmbogățit discuția despre identitate introducând un nou concept, și anume, cel de Alteritate, aceasta fiind natura Celuilalt. Conceptul se referă la cum și cine este celălalt
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
A acelui care stăpânește cu adevărat; doar eu pot să mă pronunț asupra lucrurilor grave. Să le pun în ordine. Sunt născut aici; Romancierul - la sute de kilometri. De când a venit, nu a părăsit Stațiunea niciodată, dar vorbește de parcă a ocolit planeta. „Fără să ieși din camera ta, poți să cunoști Universul!” mi-a zis odată, pe vremea când credeam că se poate sta de vorbă cu el. Citise asta într-o carte chinezească; mereu o citește, în zece ani i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
desenat șarpele și pasărea, dar astea nu sunt motive de internare cu forța. „În roman, ai umplut - din rațiuni de siguranță - un lazaret!”: te faci că nu auzi spusele pseudo-Castelanului. „Nu sunt nebun, doctore; în Saludos, Sey - dublul meu călător - ocolea planeta în vremea când din țară nu ieșea nici musca! Am posibilități nelimitate, doctore; scriu, acum, o carte în care dialogurile se poartă la persoana a IV-a, iar termenii început și sfârșit nu operează, fiindcă nu există! Ce știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
sări Îndărăt. Parcă un lepros Îl invita să danseze În brațele lui. În jur, se dezlănțuise o mișcare haotică. Lăsând deoparte orice reținere, zbirii se buluceau spre prăpastie, riscând să fie Înghițiți de aceasta, În Încercarea chinuită de a o ocoli. Mai Întâi, comandantul lor dăduse să Îi urmeze, dar mai apoi, probabil redescoperindu-și, vremelnic, demnitatea, se oprise În fața gropii. Dante dăduse și el Înapoi, Însă numai pentru a ridica de jos una din torțele scăpate de soldați. Își acoperi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
se deslușea, lămurit, peste discul lunar. Își deschise drum printre dărâmăturile de dinaintea pragului. Înainta pe bâjbâite, prin bezna abia sfâșiată de lumina ce pătrundea prin ferestruici, mângâind cu mâna pietrele peretelui. Își amintea bine prăpastia din mijlocul naosului și o ocoli fără dificultate. În absidă trebuiau să se mai găsească Încă torțele, lăsate acolo de polițai. Ajuns În hemiciclu, dinaintea umbrei nelămurite a mozaicului, scoase din pungă iasca și amnarul. Chiar sub schele era o lampă de ulei, pe care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
jur, oprindu-se asupra fiecăruia. Păreau cu toții surprinși de ultimele sale cuvinte. — Firește, Justiția e centrul și suportul virtuților, murmură Antonio da Peretola. Dar proiectul dumitale ne readuce la acel subiect tenebros pe care Cecco d’Ascoli voia să Îl ocolească. Cum vei trata cauzele crimei? — Așa e, messer Alighieri, interveni Bruno Ammannati. Aș dori să aflu. Și ce ocazie mai nimerită decât moartea mozaicarului, ca să discutăm despre asta? Opinia majorității e că dacă un motiv personal puternic te poate determina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mult regulile, oricât de stricte, decât o excepție bine simțită. N-am dreptate, draga mea? Eva nu marșa deloc, dar chiar deloc, la neîndemânatica lui Încercare de conciliere. - L-aș ruga, totuși, pe domnul ca, la plecare, să nu ne ocolească, directorul nostru s-ar supăra foarte tare, Îl știți cum e, a mormăit ea cu vădită insatisfacție, Îndreptându-se către ușă. Vă doresc o Întrevedere cât se poate de plăcută. La revedere. Mi-a părut bine de cunoștință... Bine pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Nu mă bizuiam pe nimic concret, schimbaserăm câteva fraze, atâta tot, iar simplul fapt că, la plecare, mă asigurase că pot avea Încredere În el nu reprezenta un argument. Ce era să spună? Ferește-te de mine ca de dracu’, ocolește-mă, evită-mă?! Să fim sobri! Totuși, ceva la el Îmi inspirase Încredere. Paradoxal, probabil tocmai franchețea cu care Îmi spusese, privindu-mă În ochi, că la nevoie, flăcăii din subterană n-ar ezita să-mi tragă un glonț În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cum mi-am propus, emiterea oricăror supoziții privind motivul intempestivei convocări, dar nu mă pot lăuda că mi-ar fi și ieșit cine știe ce. Era greu În condițiile date să mă gândesc la altceva, deși am avut toată bunăvoința. Succesul a ocolit și tentativa mea de a ghici intențiile Evei, Însă cu asta Începusem să mă obișnuiesc deja. - Luăm cu asalt Centrul, arestăm Consiliul? am Întrebat-o când am ajuns la locul stabilit, căutând să par cât mai destins. - Toate la timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
vor controla mult și bine ținuturile din jur. Nu ți-e cald? - întrebă într-o doară Cosette. Drept răspuns Broanteș își dezbrăcă repede surtucul. în mișcarea emoționată, bruscă, un nasture de alamă abia aținat se rupse, se rostogoli pe podea, ocoli tălpile trandafirii ale Cosettei, trecu printre picioarele trainice ale unui fotoliu, se auzi duruind pe sub pat, ieși la iveală plin de scame și se opri lovindu-se cu un clinchet de un lighean. Din lighean zbură o muscă mare, verzuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aer, întâlnindu-l pe primul, țâșnește din gură, și astfel unite, formează un singur curent care, din două-n două secunde, mișcă perdelele patului, făcând o deschizătură pe care tocmai intrase musca. Aceasta pășește acum fără grijă pe platoul frunții, ocolind broboanele de sudoare și căutând un loc mai uscat unde să se oprească și să se întindă. Eroare însă! Fulgerător, mâna grea a spătarului făcu un frumos arc de cerc și-și plesni cu putere capul. Surprinsă de rapiditatea mișcării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
procesul complex ce-a dus la ivirea acestor vorbe aparent neutre: „Călătorului îi șade bine cu drumul!”. Căci iată-i din nou pe bunii noștri călugări, rotofeiul Metodiu și rășchiratul Iovănuț, pășind cu tristețe peste hotarele Moldovei și luând-o ocolit spre Râm, prin deluroasele ținuturi polace. De ce pe-aici? O vom afla mai încolo. Era o zi cu soare. Stârnind în mod pașnic colbul drumului și ascultând cu luare-aminte apelurile impetuoase prin care sub forma unor sunete laice, stomahurile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
într-un dolce far’ niente picior peste picior, eventualul mic neg poznaș de pe năsucul în vânt, ci și de ecourile întretăiate pe care le trezeau în el trecerea molatecă și rău prevestitoare a motanului negru al gazdei, strunga imposibil de ocolit cu privirea din dantura tatălui fetei, carpeta de pe perete cu BUCATE BUNE EU GĂTESC PENTRU SOȚUL CEL IUBESC etc. întrebări chinuitoare frământau mintea sa fragedă: ce legătură există între lucruri? Sunt ele dispuse la întâmplare? Să nu existe nici o relație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aceasta se apropie, văzu că era sclav. îi porunci s-aducă vin și când sclavul se întoarse cu spatele, văzu că era sclavă. „Poante de-ale lui Caesar”, gândi Toto, uitându-se după sclav sau sclavă. Se îndreptă spre grădină, ocolind o coloană, când deodată auzi strigăte groase în urmă. Se întoarse iute, dădu colțul și văzu senatorii stând în cerc, ridicând și înfigând pumnalele în ceva mare și moale prăbușit la picioarele lor. Brutus, roșu la față de efort, ridică privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]