3,226 matches
-
acolo încât suma oferită de nași este strigată în mod fals, mincinos, în cifre mai mari către participanți, tocmai pentru a urmări un gen de aliniere a celorlalți la acest prim dar. Se ridică masa" se spune, încercând a se oglindi un adevăr ce ține de orientarea celorlalți în oferirea darului. Este primul dar oferit de nașul cuplului. Există scene sinistre în care lăutarul șef, cel care conduce ritualul oferirii darului, să-și atingă barba cu banii oferiți drept dar de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Gheorghe Manea, Pavel Wagner, "Circulația monetară și inflația", în Tribuna Economică, nr. 74/1990, p. 25. Este de reținut scăderea continuă a ritmului mediu anual al productivității muncii sociale. Scăderea nivelului de trai și dezechilibrele dintre cerere și ofertă sunt oglindite în scăderea indicatorului venit național. După un maximum în contextul industrializării forțate, al perioadei 1971-1975, economia României se află în plin proces de recesiune. Este o criză a consumului, dar și a structurilor economice. Productivitatea muncii sociale scade drastic pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1997, pp. 4-5. footnote>: substanțialismul (modernismul, viziunea clasică) are drept paradigmă teza conform căreia lumea există. Așadar, managementul resurselor umane va considera instituțiile ca fiind date, existente ca atare, managementul resurselor umane având ca funcție de a studia ceea ce există, a ,,oglindi” cât mai fidel starea de fapt și a oferi pe baza experiențelor acumulate soluțiile necesare a fi luate. constructivismul are ca paradigmă: societatea este o creație umană în anumite contexte de constrângeri și limite, cunoașterea este și ea o creație
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
footnote>. Sistemul de proiectare a posturilor se dovedește a fi o practică ideologică și nu doar o practică tehnică. În conformitate cu gândirea lui Taylor, posturile trebuie concepute pe baza unei viziuni dependente nu de tehnologie, ci de deciziile managerilor, decizii care oglindeau o atitudine față de salariați, o poziție de implementare a unor relații de putere. „Atât cât este posibil, lucrătorii, la fel ca șefii de ateliere, vor trebui să fie complet eliberați de munca de organizare, ca și de orice activitate legată
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
1997). Antropologii și istoricii religiilor au constatat că Între riturile de trecere calendaristice și miturile cosmogonice se țes numeroase corespondențe. Cauzele și semnificațiile acestor conexiuni sunt interpretate Însă În mod diferit. Antropologii insistă asupra legăturilor funcționale: cele două sisteme se oglindesc unul Într-altul și contribuie În mod egal la menținerea sistemului social, la asigurarea unui echilibru economico-ecologic optim, la legitimarea ierarhiilor politice sau construirea unui sistem coerent de reprezentări despre lume. Istorici religiilor insistă asupra legăturilor cauzale și temporale: pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rocher ") " sur un roc " (Pan/Pan) (Miclău, 1978 : 199) ; " o stâncă " (" un rocher ") " une roche " (Pan/Pan) (Poncet, 1996 : 58) ; " a privi " (" regarder ") " mirer " (În marea trecere/Au fil du grand parcours) (Loubière, 2003 : 21) ; " și-n ochii mei te oglindești " " et dans mes yeux tu te mires " (Noapte/La nuit) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 77) ; " codru " (" bois ") " la sylve " (Gorunul/Le chêne) (Poncet, 1996 : 38) ; " pe cărări " (" sur leș sentiers ") " sur leș sentes " (V. Paianjenul/V. L'araignée) (Poncet, 1996 : 88) ; " în
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la Beroe (Piatra Frecăței-jud. Tulcea). Alte biserici creștine s-au construit la Histria, Argamum, Dinogetia, Callatis. Creștinismul era preponderent citadin, dar, în secolul al IV-lea, el începe să pătrundă și în lumea păgână rurală. Începutul convertirii satelor dobrogene se oglindește și în construcția unei biserici în localitatea Telița-Amza, jud. Tulcea și biserica martirică de la Niculițel, jud. Tulcea. Păgânismul era mult mai tenace în mediul rural. În practicile funerare creștine, în Scythia se observă preluarea unor obiceiuri funerare păgâne-de pildă, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
diferite sub aspect etnic, noi fii ai Romei".52 După ce-am văzut împrejurările istorice în care s-a închegat limba română, evoluția ei zbuciumată, ne vom referi în continuare la aspectele pur lingvistice ale acesteia. Romanitatea limbii române se oglindește în structura gramaticală și lexicală: cuvintele latine (moștenite) nu cunosc graniță geografică între diferitele zone locuite de români ce constituie factorul general românesc. În schimb, elementele împrumutate sunt familiare și specifice unui anumit teritoriu (de exemplu: ungurismele în Transilvania, slavismele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
latin jude sau judec. Pentru a desemna un om liber, documentele medievale folosesc atât termenul jude cât și pe cel de cneaz, ambii termeni desemnând oamenii liberi și stăpânii de pământ. Străvechea terminologie a lumii feudale de origine romanică se oglindește și în terminologia feudală românească. Aceasta este anterioară celei slave, după cum reiese din cuprinderea geografică mai întinsă pe pământ românesc. În acest context s-a impus și denumirea dată de români țăranilor aserviți, rumâni, care se folosea numai în Țara
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cuprinderea geografică mai întinsă pe pământ românesc. În acest context s-a impus și denumirea dată de români țăranilor aserviți, rumâni, care se folosea numai în Țara Românească și anume în documentele scrise în românește. În schimb, cele mai multe documente care oglindesc raporturile sociale, în Moldova și Țara Românească, folosesc pentru țăranii aserviți termenul vecin (tradus în slavonă prin sused). Termenul românesc vecin este de origine latină medievală. Dar, mai târziu, când obștile, libere odinioară, au fost aservite, în cadrul sistemului stăpânirii nobiliare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
În ceea ce privește situația etno-demografică și habitatul, în intervalul menționat, au apărut decalaje în dezvoltarea teritoriilor românești intrași extra-carpatice, determinate de împrejurările de istorie politică. În Transilvania, așezările rurale (satele) și zonele mărginașe, cu un habitat românesc dens și omogen, nu sunt oglindite în documente precum locuitorii comitatelor ungurești, scaunelor săăsești și secuiești. Românii aparțineau bisericii răsăritene, iar satele locuite de ei nu figurează în registrele în care sunt menționate cele 1900 de parohii catolice din Transilvania. Având în vedere documentele puține și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
statului de la sud de Carpați, poate cu ajutorul lui Bărbat, voievodul din "Litua", poate printre primii care vor fi acceptat supremația voievodului de la Argeș. Se poate spune astfel că trecerea de la "țară" (voievodat) la stat s-a făcut "pe tăcute", nefiind oglindită în documentele vremii.14 Ce s-a întâmplat cu Tihomir (Thocomer) nu știm, nici cât a domnit sau alte împrejurări ale stăpânirii sale. Vorbind despre începuturile Țării Românești, P. P. Panaitescu nota următoarele: "Este probabil că întemeierea Valahiei (Țară Românească
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Director: I. Găvănescul. Din comitetul de redacție fac parte A.D. Xenopol, Calistrat Hogaș, N. Locusteanu, D. Burada, Ernest Giuvara, V. Socor, Th. D. Speranția (cu excepția lui Hogaș, toți fiind universitari). C.r. se dorește „o revistă de durată”, care „să oglindească mișcarea pedagogică”, „să caute a reprezenta, lămuri și susține aspirațiile profesorimii și să servească de câmp de manifestare a forțelor ce alcătuiesc catedra română”; „școala română trebuie să fie organul culturii românești”, scrie I. Găvănescul în articolul-program Rațiunea de a
CULTURA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286576_a_287905]
-
în limba franceză un număr separat, de 48 de pagini, „Courrier roumain”, ce nu a preluat decât în mică măsură materialele din varianta inițială în limba română. Consacrat publicului francez în primul rând, dar și celui occidental, fascicolul urmărește să oglindească drama României după abolirea monarhiei, instaurarea dictaturii comuniste și suprimarea tuturor libertăților democratice. Articolele și comentariile, mult mai largi, sunt semnate, printre alții, de Grigore Gafencu, Mihail Fărcășanu, N.G. Caranfil, I. Zissu. N.Fl.
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
la comicul verbal sau de situații. Dar, înainte de orice, este o parodie a însuși modelului parodic, subminând pe dedesubt acest gen, întors până la sațietate pe față și pe dos de postmodernitate. În romanul lui C., mitul, literatura și viața se oglindesc, își împrumută tipare, personaje, clișee verbale, sfârșind prin a se compromite reciproc. Scrierea proliferează după rețeta „din-aproape-în-aproape”, divulgată de romancier într-un Avertisment echivoc: „... fiecare cuvânt își iubește aproapele. Așa cum fiecare rând din acest roman își iubește aproapele...” ș.a.m.
CUSNARENCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
A - motoare electrice; B - echipament electric pentru motoare termice cu aprindere; C - relee electrice auto; D - echipament de bord pentru autovehicule și auxiliarele lui; E - echipament electromenajer; F - întreținere auto. Pentru ca segmentarea să fie considerată „rezonabilă”, ceea ce ar însemna că oglindește segmentarea strategică a industriilor ce sunt reprezentate prin produsele firmei, ar trebui să se verifice și faptul că ceea ce a rezultat este supus acțiunii acelorași factori-cheie ai succesului. Se presupune că s-au identificat deja segmentele industriei. Acestea sunt: - motoare
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
o idee imediată: agroturism. Acesta ar fi avantajat și de configurația zonei Sibiului. Problema ar fi că orientarea spre creștere și proiectele de mari dimensiuni tip Carabulea nu sunt în consonanță cu acest tip de activitate. În compensație, segmentul financiar-bancar oglindește mai bine comportamentul strategic al patronului Atlassib. Banca Carpatica este „consecința” succesului „motoarelor” inițiate ale grupului. Deși plecată în cursă dintr-o poziție de outsider, banca a dovedit că este o construcție solidă, cu o architectură similară cu cea a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
de opțiuni a scriitorului. Părerile lui C. despre artă și literatură nu trădează, orice s-ar spune, un spirit teoretic. Sunt reflexiile inteligente și de bun-simț ale unui om - „om vechi”, cum se recomanda singur - cu vederi conservatoare. Dacă arta oglindește realitatea, viabilitatea ei este asigurată de „înțelesul omenesc” pe care îl conține („nici artă fără înțeles, nici înțelesul fără artă”), dar, în planul expresivității, și de talentul și truda creatorului. Dintre toate felurile de a scrie, se oprește la stilul
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
, revistă literară de orientare comunistă care a apărut la București, bilunar, între 5 iunie și 31 iulie 1932 (patru numere, al cincilea fiind interzis). Redactor-responsabil: Alexandru Sahia. Ivită într-un peisaj publicistic agitat, ce oglindea el însuși frământările sociale, ideologice și culturale ale epocii, revista adoptă o atitudine contestatară, denunțând cu înverșunare decadența burgheză a artei. În numele nonconformismului revoluționar, ea combate „falsul spiritualism, intelectualismul camuflat și pseudoermetismul”, iar pe „scriitorul care continuă să mai scrie
BLUZE ALBASTRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285766_a_287095]
-
2 (semnează Vasile Baghiu, Iulian Boldea, Ruxandra Ivăncescu, Nicoleta Sălcudeanu); Gheorghe Grigurcu, Un postcioranian, RL, 1999, 16; Gheorghe Grigurcu, Cioran pe față și pe verso, RL, 1999, 46, 47; S. Damian, Aruncând mănușa, București, 1999, 293-329; Nicolae Bârna, Să te oglindești hlizindu-te, CC, 2000, 2-3; Ștefan Borbély, Autoportretul omului precar, APF, 2000, 3; Irina Petraș, Jocul de-a jurnalul, APF, 2000, 4; [Livius Ciocârlie], O, 2000, 10 (semnează Adriana Babeți, Marcel Tolcea, Smaranda Vultur, Robert Șerban, Dorian Branea, Ilie Gyurcsik
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
de pe o altă planetă, am auzit brusc vocea surorii mele - câteva cuvinte colorate cu o melancolie surâzătoare: - Îți amintești: potârnichi și ortolani fripți umpluți cu trufe?... A râs ușor. Iar eu, privindu-i chipul palid cu ochii în care se oglindea cerul de iarnă, mi-am simțit plămânii umplându-se cu un aer foarte proaspăt - aerul de la Cherbourg - cu miros de ceață sărată, de pietricele ude și cu țipete răsunătoare de pescăruși din nemărginirea oceanului. Am rămas o clipă orbit. Coada
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
foametea, cu revoluțiile, cu războaiele civile... Noi, rușii, nu aveam de ales. Dar ea? Cu privirea ei, cercetau o țară de nerecunoscut, fiindcă era judecată de o străină, uneori naivă, adesea mai perspicace decât ei înșiși. În ochii Charlottei se oglindise o lume neliniștitoare și plină de un adevăr spontan - o Rusie insolită, pe care trebuia să o descopere. Îi ascultam. Și descopeream și eu destinul rusesc al Charlottei, dar în felul meu. Unele amănunte abia evocate se amplificau în capul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
plină noapte, a zărit cu stupoare o scânteie foarte apropiată, care strălucea în nisip. O stea căzută din cer... Charlotte s-a aplecat spre punctul luminos. Era ochiul larg deschis al saigak-ului - și o constelație superbă și fragilă care se oglindea în globul acela plin de lacrimi... Nu a remarcat clipa în care s-au oprit bătăile inimii ființei care îi dăruia viața ei... Dimineața, deșertul scânteia de promoroacă. Charlotte a rămas câteva clipe în picioare în fața trupului nemișcat, presărat cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Și îl iubește încă. După toți anii aceștia fără el. Îl iubește în stepa asta nocturnă, în imensitatea asta rusească. Îl iubește...” Dragostea mi-a apărut din nou în toată dureroasa ei simplitate. Inexplicabilă. Inexprimabilă. Ca și constelația care se oglindea în ochiul unui animal rănit, în mijlocul unui deșert acoperit de gheață. Hazardul unui lapsus a fost cel care mi-a revelat o realitate derutantă: franceza pe care o vorbeam nu mai era aceeași... Într-o zi, când i-am pus
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
forță dintre cauză și efect. Importanța cea mai mare în producerea reacției o are persoana (tendințele sale vitale) și nu mediul. În afară de reacții persoana manifestă și „acte autocinetice” (după Vendreyis), „acte spontane” (consecința unor excitații interioare). Subiectul și obiectul se oglindesc în conștiință, această oglindire este consecința aplanării „conflictului” dintre persoană și lume. 2.2.1. Modele ale persoanei umane Esența teoriei „metapsihologice” a lui S. Freud este că: persoana umană este alcătuită din inconștient, subconștient și conștient. Caracteristică pentru versiunea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]