1,573 matches
-
se poate citi textul ""DECEBALVS PER SCORILO"". Unele interpretări îl consideră în limba dacă, posibilul sens fiind de "Decebal fiul lui Scorilo", altele în latină, traducerea fiind "Decebal prin Scorilo". Alții cred că e vorba de o simplă marcă de olar. Încă din primul an de domnie, din anul 85, Decebal se confrunta cu o situație dificilă. Roma organizează prima campanie în inima Daciei. Împăratul Domițian, pentru a-l pedepsi pe Decebal, trimite o armată comandată de prefectul Gărzii Pretoriene, Cornelius
Decebal () [Corola-website/Science/296674_a_298003]
-
ale zeului Dionis în mijlocul cortegiului său, adesea însoțit și de Ariadne, se întălnesc pe vazele grecești din secolul VI î. e. n. Celebre sunt scena "Întoarcerii lui Hefaistos în Olimp" de pe așa-numita vază a lui François, cea cu menade a pictorilor olarilor Kleophrades (München), Amasis (Würzburg și Louvre) și Kleophon, și în fine cea a călătoriei zeului pe mare, spre Naxos, de pe tava lui Exechias (München, Staatliche Antikensammlung). La jumătatea secolului V î. e. n. se produce o schimbare în iconografie; zeul care fusese
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
cel pe cale aeriană este Aeroportul Internațional Arad, acesta având o pistă de 2.000 metri. Câmpia Aradului este situată între Munții Zarandului și albiile Ierului și Mureșului Mort, în continuarea Câmpiei Crișurilor la sud de linia localităților Pâncota, Caporal Alexa, Olari, Șimand și Sânmartin până în valea Mureșului între Păuliș și Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puțin peste 100 m. La poalele munților Zarandului se distinge o fâșie de câmpie piemontană care nu ajunge
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
laptelui, agricultura, morăritul, panificația precum și transporturile, comerțul și serviciile. Este axat pe obiecte din domeniul istoriei mineritului și breslelor,dar are și colecții de istorie locală. Deține și vase produse de glăjăriile (fabrici de sticlă) din Ținutul Secuiesc și de olarilor din Bazinul Baraolt. Tot aici este expus și scheletul de mastodont, cu o vechime estimată de trei milioane de ani, descoperit în cariera de lignit de la Racoșul de Sus.
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
bronz, o fusaiolă de lut ars. Mormântul prin natura inventarului său este de factură română și aparține unei persoane din rândul populației romane din secolul al III-lea e.n.. În jurul mormântului s-au găsit cioburi de vase lucrate cu roata olarului, bine arse de culoare roșie-gălbuie sau gri închis. Cel mai important punct arheologic se poate considera Dealul Cetății (Burc) unde s-au descoperit o serie de materiale de valoare istorică: resturile unui schelet de rinocer (Rhinoc. Trichorn. Et. Cerv. Capriolius
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
extrasa din Ocna Mureșului, Ocna Dejului, Cojonca. Metalurgia fierului și bronzului, prelucrarea fierului și a lemnului, olăritul, țesutul se dezvoltă. Meșteșugarii se grupau în asociații profesionale numite collegia, cel mai cunoscut fiind colegiul făurarilor-collegium fabrum, din care făceau parte dulgherii, olarii și zidarii. Mai erau colegii de aurari, postăvari, lemnari, pietrari, corăbieri, plutași și purtători de lectica. Membrii unor colegii aveau rol de pompieri în orașe, fiind împărțiți în decurii și organizați în colegii de tip paramilitar. Centre importante erau și
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
fierului (La Tène). În acest sens, se poate menționa ceramica lucrată la roată, similară celei descoperite la Alexandria, Zimnicea sau Mărunței(Olt). Existența ceramicii lucrată la roată, în așezări de secol V î.Hr. - IV î.Hr., dovedește folosirea directă a roții olarului încă din secolul al V-lea, procedeu tehnic împrumutat din lumea greacă, probabil prin intermediul tracilor sud-dunăreni. Stadiul avansat de dezvoltare al societății geto-dacice locale a condus la stabilirea unor intense legături comerciale cu lumea greco-macedoneană iar, mai târziu, romană, relevate
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
locuințe trebuie să fi fost, cel putin unele, de dimensiuni mari și concentrarea lor în zona fortificata sugerează o ordonanță interioară asemănătoare cu aceea de la Popești. La limita acropolei, pe marginea râpei, a putut fi surprins și un atelier de olar, cu cuptorul caracteristic. În sfârșit, bogăția și varietatea descoperirilor mobile atestă, pe de o parte, importanța ocupațiilor productive și a comerțului care, aici, aproape de gură Șiretului, constituia o activitate de prim ordin și lega cetățile grecești din Dobrogea cu celelalte
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
corpului a avut loc. În multe viziuni populare aceasta își continuă existența adesea într-un tărâm imaterial sau spiritual. Opiniile principale cu privire la viața de apoi provin din mitologie, religie, ezoterism și metafizică. Atunci când Khnum a modelat oamenii pe roata de olar, le-a adăugat pe lângă trup și energie vitală (numită „ka”) și suflet, personalitate („ba”, de obicei reprezentată cu trup de pasăre și cap de om). Cele trei coexistă în timpul vieții, împreună cu "ren" (numele), "sheut" (umbra) și "sekhem" (acestea însă nu
Viața de apoi () [Corola-website/Science/321242_a_322571]
-
pe „hoarnele” caselor, chiar și pe șuri. O dată cu modernizarea clădirilor din a doua jumătate a secolului al XX-lea, aceste inscripții au dispărut, numele lor rămânând însă în tradiția orală, cum ar fi: Ioan Doican, David Raț, Alexandru Gligor, Ioan Olar, Micolae și Iosif Limbășan, Iosif și Ioan Calin, Aurel Balea, David Murărescu, Ioan și Cornel Stoica, Ioan Ignat, Andrei Lazea, Iosif Sârbu, Nicolae Raț, frații Ioan și DionisieCalin, Dionisie Vasiu, Ioan Urs, Ioan Raț, Ioan Doican, Dionisie Doican, Simion Olar
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Olar, Micolae și Iosif Limbășan, Iosif și Ioan Calin, Aurel Balea, David Murărescu, Ioan și Cornel Stoica, Ioan Ignat, Andrei Lazea, Iosif Sârbu, Nicolae Raț, frații Ioan și DionisieCalin, Dionisie Vasiu, Ioan Urs, Ioan Raț, Ioan Doican, Dionisie Doican, Simion Olar, Ioan Panga, Laurean Săbăduș, Ioan și Nicolae Mureșan. "Vărăritul" a luat amploare pe măsură ce avântul construcțiilor din piatră și cărămidă după anul 1900 a necesitat cantități crescânde de var. Imediat după terminarea primului război mondial, protopopul Valeriu Florianu a inițiat deschiderea
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
2011-2012. A fost sezonul renașterii sale ca fotbalist, odată cu accidentarea celor doi titulari de post de portar, Wojciech Szczesny și Lukasz Fabianski a primit șansa să fie titular începând de la meciul cu Stoke încheiat 0-0, având bune contribuții la ocaziile olarilor. Odată cu meciurile din deplasare din campionat cu Liverpool (2-0) și cu Montpellier din Champions League (2-1) a primit șansa să fie cel de-al doilea portar al lui Arsenal după Szczesny. A fost de asemeni titular cu Manchester City, 1-1
Vito Mannone () [Corola-website/Science/321713_a_323042]
-
cel mai bine conservată este Scena Răstignirii, din stânga amvonului, datată 1522 -elemente de înscrisuri medievale din interiorul și exteriorul bisericii, precum și pe zidul cetății -basorelieful de la intarea sudică, datând din secolul al XIII-lea -obiecte de ceramică, fabricate de meșteșugarii olari unguri ai urbei, începând din secolul al XVIII-lea. Mișcarea reformei a pătruns printre locuitorii maghiari în secolul al XVI-lea. Poporul devenind în întregime reformat, și biserica, care până atunci era romano-catolică, a intrat în proprietatea bisericii reformate. Parohia
Biserica reformată din Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/320863_a_322192]
-
Vechiului Testament, si conchide că se referă întotdeauna la o iminentă judecată divină a Israelului și nu la o chinuire perpetua pentru cei ce nu pot fi mântuiți. Valea lui Hinnom este și locul unde, după tradiție, a fost Câmpul Olarului, care a fost cumpărat de preoți după sinuciderea lui Iuda Iscarioteanul, cu aceiași „arginti ai sângelui” cu care a fost plătit Iuda pentru trădarea să. Numele dat în islam iadului - Jahannam - provine direct din Gheena. Jahannam - din ebraicul GeiHinom, si
Gheenă () [Corola-website/Science/317308_a_318637]
-
una dintre cele mai vechi clădiri civile din oraș. Ea are două nivele (parter și etaj), construite în perioade diferite. În secolele al XV-lea și al XVI-lea în această zonă se aflau ateliere meșteșugărești (în special ateliere de olari). Pe locul unei clădiri mai vechi, a fost construită la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea o clădire cu parter și pivnițe. Clădirea avea rolul de Han Domnesc, aici fiind adăpostiți oaspeți de seamă, mari
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
în stilul zonei (Rădăuți, Kuty și Marginea), dar se încearcă și o tratare modernă a unor vechi motive preistorice (în special ceramică pictată de Cucuteni). El se află pe strada Lungă (azi strada Constantin Colibaba) nr. 9. Gospodăria - atelier a olarului Constantin Colibaba a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul . Conform listei sus-menționate, atelierul datează din anul 1875. Familia Colibaba este una cu o lungă tradiție în producerea de ceramică. Meșteșugul olăritului
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
XIX-lea, Vasile Colibaba s-a apucat de mesteșugul ceramicii, punând bazele uneia dintre cele mai longevive familii de meșteri ceramiști populari. Meșteșugul a fost preluat de fiul său, Ioan, care l-a învățat apoi pe fiul său, Constantin. Primul olar de mare valoare din cadrul familiei a fost meșterul Constantin Colibaba (1900-1975). El a dat un nou impuls meșteșugului ceramicii tradiționale, preluând diferite motive (spirala, cercul, lacrima, punctul, steaua) din arta populară și revitalizându-le cu originalitate în piese inedite. Meșterul olar
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
olar de mare valoare din cadrul familiei a fost meșterul Constantin Colibaba (1900-1975). El a dat un nou impuls meșteșugului ceramicii tradiționale, preluând diferite motive (spirala, cercul, lacrima, punctul, steaua) din arta populară și revitalizându-le cu originalitate în piese inedite. Meșterul olar Constantin Colibaba a lăsat moștenire meșteșugul olăritului nepoților săi, Florin (n. 1956) și Marcel Colibaba (1956-2009). Aceștia au lucrat de copii cu bunicul lor, care i-a învățat toate secretele olăritului. La moartea sa, Constantin Colibaba le-a cerut copiilor
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
au lucrat de copii cu bunicul lor, care i-a învățat toate secretele olăritului. La moartea sa, Constantin Colibaba le-a cerut copiilor să nu părăsească tradiția și ceramica în vecii vecilor, după cum a povestit Florin Colibaba. După cum afirmă meșterul olar Florin Colibaba, diferența între ceramica tradițională sgrafitată de Kuty și ceramica de Rădăuți "„constă în culori. Ceramica de Kuty este pictată în alb, verde, galben și maroniu, adică cele patru anotimpuri, în timp ce la ceramica de Rădăuți fondul este verde și
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
creat motive noi, călătorind la târguri de profil din străinătate unde a obținut mai multe premii. Atelierul său se află în incinta Muzeului Etnografic din Rădăuți. Verișorul său, Marcel Colibaba, a creat ceramică după modelul bunicului, participând doar la Târgul Olarilor din Rădăuți. O altă ceramistă din familia Colibaba a fost Olimpia (1959-1999), care se specializase în pictatul icoanelor pe sticlă, lucrând și ouă în foiță de aur. În cadrul Fundației "Constantin Colibaba", ea a inițiat 20 de copii în arta olăritului
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
se specializase în pictatul icoanelor pe sticlă, lucrând și ouă în foiță de aur. În cadrul Fundației "Constantin Colibaba", ea a inițiat 20 de copii în arta olăritului. A murit la numai 40 de ani, în urma unei boli necruțătoare. Valoarea meșterilor olari din familia Colibaba a fost recunoscută pe plan internațional. În momentul de față există o expoziție permanentă în atelierul lui Florin Colibaba. Meșterii din familia Colibaba (în special Florin Colibaba) au participat la numeroase târguri naționale și internaționale, obținând multe
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
este protagonistul poemului eroic din secolul al XV-lea "The Acts and Deeds of Sir , Knight of Elderslie", de Blind Harry. Poemul este aproape în întregime fictiv, și îl descrie pe Wallace ca fiind deghizat în călugăr, femeie bătrână și olar în timp ce era fugar; și chiar călătorind în Franța pentru a obține susținere pentru cauza scoțiană, unde a învins în luptă doi campioni francezi și un leu. Wallace este și subiectul operelor literare ale lui Sir Walter Scott și Jane Porter
William Wallace () [Corola-website/Science/323038_a_324367]
-
anului 1815. În această se poate observa că întreaga așezare era împrejmuita cu un gard împletit din nuiele și majoritatea caselor erau acoperite cu paie. La Chirpăr a existat o tradiție seculară în meșteșugul olăritului, fiind cunoscuți peste 26 de olari chirpăreni între secolele al XVII-lea și al XIX-lea, meseria moștenindu-se din tată-n fiu. Un aport deosebit în veniturile localității era adus și de artă populară în lemn, blănuri și textile, toate acestea constituind o adevarată industrie
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]
-
este construit în secolul al XIV-lea și făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2004, având codul de clasificare SB-II-m-A-12010.03. Printre elementele componente ale acestei incinte se află și Pasajul
Pasajul Scărilor din Sibiu () [Corola-website/Science/324064_a_325393]
-
care coboră de pe Copou în drumul lor spre șesul Bahluiului. Mult timp în această zonă au existat exploatări de argilă pentru construcții sau olărit, argila extrasă aici fiind folosită la doar câteva sute de metri distanță, într-un cartier al olarilor situat aproximativ pe locul actualei Piețe a Unirii. În apropierea acestei zone, la doar câteva sute de metri înspre Păcurari, a ființat prima grădină botanică din Iași, realizare a medicului și naturalistului Anastasie Fătu, membru al Academiei Române. În 1856 acesta
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]