1,798 matches
-
care amânau din varii motive botezul, Sfântul Vasile le lansează persuasive exortații la botez, când zice: „EȘti tânăr? Întărește-Ți tinerețea, cu frâul botezului! Ai trecut de floarea vârstei? Nu-Ți păgubi strânsura, nu pierde talismanul”<footnote Omilii Și cuvântări, omilia a XIII-a, V, în col. cit., p. 493. footnote>. Sfântul Vasile subliniază și alt fapt, și anume că, dacă li s-ar împărți acelora care amână primirea botezului, ceva din bogățiile acestei lumi, ei nu s-ar gândi nicidecum
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
de darul ce Ți se oferă. O, minune! Te înnoiești, fără să fii topit; ești plăsmuit din nou, fără să fii strivit; ești vindecat, fără să suferi dureri Și totuși nu te gândești ce har Ți se dă!”<footnote Ibidem, omilia a XIII-a, III, p. 491. În linii mari, aceeași idee o exprimă și Sfântul Ambrozie cel Mare, care a fost influențat aici ca și în opera sa Hexaemeron, de gândirea teologică profundă a Sfântului Vasile cel Mare: „Și cu
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
făgăduință! Nu dorești să vezi cum se naște din nou fără de mamă omul, cum omul cel învechit Și stricat de poftele înșelăciunii (Efes. 4, 22) ajunge iarăși plin de viață, întinerește Și se reîntoarce la adevărata floare a tinereții?”<footnote Omilii despre Sfântul Botez, XIII, 5, P. G. XXXI, col. 432-434. footnote>. În anul 381, Sfântul Grigorie de Nazianz opiniază ca Botezul să se amâne cel puțin până la vârsta de trei ani, ca să poată singuri copiii să înțeleagă cele tainice și
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
către cei ce amână Botezul, P. G. XLVI, col. 416-432 la † Nicolae, Mitropolitul Banatului, op. cit., p. 138. footnote>, iar Sfântul Ioan Gură de Aur, a cărui operă am mai citat-o deja, se declară pentru neamânarea botezului copiilor<footnote În Omilia a XL-a la cartea Facerii, Sfântul Ioan, printre altele, vorbește în cuvinte encomiastice despre patriarhul paradigmatic Avraam, care a împlinit îndată ce i s-a poruncit Și a pus semnul poruncit de Dumnezeu, tăierea împrejur adică, lui Ismail (fiul său
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
ne-a dăruit înnoirea prin baia celei de a doua nașteri, ca, lepădând pe omul cel vechi, adică faptele cele rele, Și îmbrăcând pe cel nou, să mergem pe calea virtuții”. (Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri (Partea a Doua). Omilii la Facere (II), traducere, introducere, indici Și note de Pr. D. Fecioru, în col. Părinți și Scriitori bisericești, vol. 23, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1989, p. 77-78). footnote>. Vom aminti în acest sens
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
zi în care să predice înaintea lor. Atunci, un episcop renumit, prietenul său, temându-se de confuzia pe care acel om sfânt putea să o creeze, l-a invitat acasă la el în secret și i-a sugerat cuvintele unei omilii bine pregătită și ordonată. Când omul sfânt s-a prezentat în locul respectiv, a încercat să expună ceea ce fusese deja prestabilit și la care el se gândise îndelung, însă nu a mai reușit și s-a blocat. Neștiind ce să facă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
exaltate unele aspecte specifice franciscanilor, cum ar fi minoritas care îi apără de formele exterioare ale puterii spirituale și îi face săraci și liberi, dar bucuroși. Citind printre imaginile biblice și naturalistice, care în conformitate cu predica doctrinară a timpului, constituie țesutul omiliei, se poate obține un cadru complet și clar al vieții Ordinului Minoritic din primele decenii de după moartea lui Francisc. Fragment din H.A.L. (FELDER), Jacobi Vitriacensis (1180-1240): Sermones ad Fratres minores, «Analecta Ordinis Minorum Capuccinorum», XIX (1903), 22-24, 114-122, 149-158. Predica
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
evlavia cuvenită, înainte de celebrarea liturghiilor solemne, la care pentru a participa enoriașii, în prima parte a zilei, obișnuiesc și sunt obligați să se adune în propriile biserici, nu trebuie să predicați niciodată în bisericile voastre enoriașilor altora, nici să țineți omilii solemne la aceeași oră, pentru ca poporul, adunându-se pentru a vă asculta, să nu părăsească bisericile parohiale. Dar nici nu trebuie să mergeți în alte parohii pentru a ține predici solemne dacă nu sunteți invitați de preotul respectiv, sau cel
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
punct un paradox absolut și infinit<footnote În această privință, punându-l pe Sfântul Grigorie de Nyssa în comparație cu Origen, la Părintele capadocian progresul continuu înlocuiește unitatea statică a sistemului bazat pe filosofia greacă al lui Origen. Brooks Otis propune compararea Omiliilor la Cântarea Cântărilor sau a celei de-a 27-a Omilii la Numeri, ale lui Origen, cu Viața lui Moise, deoarece din aceasta s-ar vedea clar că o prăpastie separă cele două spiritualități: a lui Origen este guvernată de
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
-l pe Sfântul Grigorie de Nyssa în comparație cu Origen, la Părintele capadocian progresul continuu înlocuiește unitatea statică a sistemului bazat pe filosofia greacă al lui Origen. Brooks Otis propune compararea Omiliilor la Cântarea Cântărilor sau a celei de-a 27-a Omilii la Numeri, ale lui Origen, cu Viața lui Moise, deoarece din aceasta s-ar vedea clar că o prăpastie separă cele două spiritualități: a lui Origen este guvernată de omniprezenta posibilitate a ispitei și a păcatului, în timp ce Sfântul Grigorie se
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
de a auzi cuvintele. Dat fiind deci că puterile acestea sunt susținute în rânduială de Dumnezeu și ordinea puterilor inteligibile supralumești rămâne netulburată în veci, nici o patimă nerăsturnând buna lor rânduială”<footnote Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, Omilia XV, traducere de Preot Stăniloae. footnote>. În alt loc, susținând această învățătură despre mișcarea creaturii spre Dumnezeu, împotriva teoriei platonic-origeniste, Sfântul Maxim precizează: „Tot ce se mișcă - scrie Sfântul Maxim - se mișcă, desigur, dintr-o cauză. Și dintr-o cauză
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
cel mai tâmpit dintre proști"180. E de semnalat că, în discursul publicistic arghezian, autocaracterizările se fundamentează pe o veritabilă retorică a smereniei, fapt ce traduce, pe de o parte, gestul controlat al celui pătruns, odată pentru totdeauna, de preceptele omiliei, iar, pe de altă parte, convertirea acestui gest în strategie polemică de "autosusținere", care validează propria imagine în defavoarea celei adverse, prin cultivarea unei atitudini funciarmente morale. "E poate absurd, însă m-am obișnuit să n-am orgoliu și nu-mi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
72, p. 233) „Credința este un bine mare; da, sigur, credința este un bine destul de mare și izvorul tuturor bunurilor; prin ea pot face oamenii lucrurile lui Dumnezeu în numele ei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIII, 3, p. 323) ,, Când noi primim cele ce prin raționamente nu le putem afla defel, atunci este credință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia VI, p. 58) „Credința este sănătatea sufletului”. (Sf.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIII, 3, p. 323) ,, Când noi primim cele ce prin raționamente nu le putem afla defel, atunci este credință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia VI, p. 58) „Credința este sănătatea sufletului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 357) ,, Temelia bunei cinstiri de Dumnezeu este credința”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Prima cateheză către cei ce urmează a fi luminați, în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
p. 31) ,, Acest fapt este credința: a lua aminte la cele ce nu se văd ca la cele văzute. Căci zice: credința este ființa celor nădăjduite, dovedirea celor ce nu se văd (Evr. 11, 1)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia aceluiași către cei ce urmează a fi luminați și lămurire clară a celor săvârșite în chip simbolic și închipuite în dumnezeiescul botez, în vol. Cateheze baptismale, p. 47-48) ,, Căci aceasta este credința, când cineva pe cele făgăduite de Dumnezeu - chiar dacă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ce nu se văd. Mai cu seamă pe acelea pe care le vedem cu ochii minții trebuie să la socotim mai vrednice de credință de cât pe cele pe care le vedem cu ochii trupului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. LXIII, V, în PSB, vol. 22, p. 298) „Dar eu socotesc și sfânta noastră credință ca fiind un fel de vedere, a inimii mai presus de toate simțirile și de toate înțelegerile, ca una ce întrece toate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vederii și ușă a tainelor”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 24, în Filocalia..., vol. V, p. 249) Puterea credinței „.... să ne fie atât de puternică credința noastră, ca și cum am și vedea înaintea noastră împlinite făgăduințele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. XXXIV, V, în PSB, vol. 22, p. 11) ,,... nimic mai puternic decât credința”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cinci cuvântări despre Ana și Samuel, cuvântul I, în vol. Omilii și cuvântări despre educația copiilor..., cuvântul II, p.
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
noastră împlinite făgăduințele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. XXXIV, V, în PSB, vol. 22, p. 11) ,,... nimic mai puternic decât credința”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cinci cuvântări despre Ana și Samuel, cuvântul I, în vol. Omilii și cuvântări despre educația copiilor..., cuvântul II, p. 29) „Și după cum o corabie, clătinată de furia vânturilor și umplută de apa valurilor care se ridică în jurul ei, stă nemișcată îndată ce este ancorată și prinde rădăcini în mijlocul oceanului, tot așa și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Mărturisitorul, Epistole, în PSB, vol. 81, p. 274) „Ca să fim sănătoși, zice, în credință. Prin urmare, aceasta este sănătatea: de a nu introduce în credință nimic fals, nimic străin”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei către Tit, omilia III, în vol. Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei..., p. 154) „O poruncă se vădește mai aleasă ca alta. De aceea există și o credință mai sigură ca altă credință”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 457) „... ce folos vom avea dacă în credință suntem evlavioși, iar în viață ne găsim în păcat?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a VII-a, p. 77) „Căci, precum și o pasăre, deși nu este prinsă din toate părțile, ci numai dintruna - vreau să zic de picior - totuși se găsește sub stăpânirea celui ce i-a întins cursa, tot așa și noi, chiar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
adică și din credință, și din viață, ci numai din viață, suntem sub puterea diavolului, căci: Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne va intra în Împărăția cerurilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau explicarea Epistolei a doua către Timotei, omilia VI, p. 68) „Credința pretinde integritatea moravurilor; (...) mărturisește cu ușurință și bucurie adevărurile divine, cel care are conștiința curată și viața nepătată”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Bogățiile oratorice, p. 163) „Că nu avem nici un folos de învățături
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe calea tradiției”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 30, în PSB, vol. 12, p. 92) „Voi ați învățat pe ceilalți oameni să se despartă mai degrabă de suflet decât de dreapta credință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia rostită când a fost hirotonit preot, către sine, către episcop și către mulțimea de popor, în vol. Despre preoție, p. 162) Credința dreaptă - batjocorirea și prigonirea ei „Dumnezeu îngăduie în multe împrejurări să se ducă război credinței Lui adevărate și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Hierax, Peon și Liberian, IV, 8, în PSB, vol. 11, p. 53) „Că este înviere, este răsplată, că sunt multe bunuri, că Hristos este Dumnezeu, că credința este dreaptă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, omilia VII, p. 126) Crezul sau Simbolul credinței - îndemn la rostirea lui „Zii și Sfântul Simbol al credinței ortodoxe înainte de a te culca. Căci credința dreaptă în Dumnezeu este un izvor și o strajă a tuturor bunătăților”. (Avva Filimon, Cuvânt foarte
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
trebui să dai averile, trupul și chiar sufletul, dă totul, afară de credință. Credința este cap și rădăcină; dacă-ți păstrezi credința, chiar de-ai pierde totul, pe toate le dobândești iarăși, cu mai multă strălucire”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XXXIII, II, în PSB, vol. 23, p. 408) ,,... să ne învățăm cum trebuie să stăm de vorbă cu elinii, ca să nu fim ca vitele și dobitoacele ce pasc pe câmp, ci să fim pregătiți de nădejdea ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
averile, trupul și chiar sufletul, dă totul, afară de credință. Credința este cap și rădăcină; dacă-ți păstrezi credința, chiar de-ai pierde totul, pe toate le dobândești iarăși, cu mai multă strălucire”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, omilia XXXIII, II, în PSB, vol. 23, p. 408) ,,... să ne învățăm cum trebuie să stăm de vorbă cu elinii, ca să nu fim ca vitele și dobitoacele ce pasc pe câmp, ci să fim pregătiți de nădejdea ce o avem în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]