5,742 matches
-
specializat în dimensionarea eșantioanelor și analiza de putere a testelor, G Power (versiunea 3.0.7). Stratificarea eșantionului s-a realizat după sexul respondenților (bărbați și femei) și grupa de vârstă (8 grupe de vârstă), rezultând 16 (2x8) straturi relativ omogene (Tabelul 2). Grupe de vârstă Sexul (frecvențe) Feminin Masculin Total 15-19 ani 111 116 227 20-24 112 117 229 25-29 137 120 257 30-34 118 118 236 35-39 122 121 243 40-49 134 116 250 50-59 116 117 233 Peste
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
logistică ordinală. Toate aceste alternative de regresie logistică sunt disponibile în SPSS [7]. Analiza de clusteri (cluster analysis) Analiza de clusteri, definită de asemenea ca analiză de segmentare sau taxonomică este o metodă exploratorie de analiză care permite identificarea subgrupurilor omogene intr-o populație. Deoarece formele tradiționale de analiză de clusteri Hierarchical Cluster, K-means Cluster și mai puțin Two-Step Cluster, disponibile in SPSS, presupun ca variabilele să fie de tip interval (numeric continue), iar datele cercetării erau în marea majoritate de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
următoarele: * Putem observa ceea ce era de așteptat * descreșterea după liberalizarea avortului între 1957-1966; * descreșterea după liberalizarea avortului între 1989-2004. * Dar putem observa ceea ce nu era de așteptat: * o descreștere și după interdicția avortului între 1967-1988. * Semnalăm că: * ratele au crescut omogen la fiecare grupă de vârstă în perioada 1957-1988; * dar în ultimii 15 ani asistăm însă la o modificare semnificativă a ratei de descreștere care a scos în evidență un nou pattern de comportament reproductiv în România. Figura 31. Ratele de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
100 Tabelul 37. Motivația pentru care oamenii fac copiii Se poate observa că principalele două motive se referă la consolidarea cuplului și la asigurarea unui sprijin la bătrânețe. Opinia bărbaților și femeilor privind motivele pentru care oamenii se reproduc este omogenă. Grupele de vârstă au indus diferențe semnificative statistic (p < 0,05) pentru motivele de sprijin la bătrânețe și tradiția-prestigiul, acestea aflându-se în măsură mai mare la persoanele de peste 50 de ani ca argument al dorinței oamenilor de a procrea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
lor contact sexual nu a fost neprotejat și 32,2% declară că primul lor contact sexual a fost protejat. Testul χ2 nu indică diferențe semnificative pe gen privind protecția primului contact sexual, ca atare bărbații și femeile s-au distribuit omogen în raport cu aceasta. Analizăm influența pe care o exercită variabilele localitatea de rezidență, vârstă, statut marital și asupra utilizării prezervativului la primul contact sexual împotriva BTS. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Pentru clasificare după BMI au fost utilizate ca surse [6,7,8]. Tabelul 68. Distribuția subiecților în funcție de BMI Figura 50. Histograma BMI S-au identificat diferențe semnificative între sexe privind BMI (p < 0,001). Normoponderalii și obezii se distribuie relativ omogen, diferențele evidente între sexe fiind la categoria subponderali ponderea femeilor fiind de aproape 6 ori mai mare și la categoria supraponderali ponderea femeilor fiind de aproape 2 ori mai mică (Tabelul 69). Categorii BMI Sexul Total Feminin Masculin Subponderal 85
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ambii indicatori tind să se stabilizeze și să evolueze paralel. 3. Scade natalitatea ca urmare a planificării familiale prin limitarea numărului de copii doriți, mortalitatea rămâne staționară. Populația globului se află într-un echilibru relativ, însă densitatea ei nu este omogenă. În ultimul deceniu al secolului XX, în lume natalitatea era mare la o rată de creștere a populației de 3%. S-a creat astfel o presiune asupra resurselor naturale ce a determinat extinderea producției agroalimentare prin chimizare, prin creșterea suprafeței
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
născuți vii, iar în țările slab dezvoltate este de aproape 8 ori mai mare [38]. Primele 19 țări ca volum al populației în anul 2003 sunt prezentate în Tabelul 113. Așa cum se remarcă în Figura 81, distribuția populației nu este omogenă, marile aglomerări fiind prezente nu numai în țările cu numărul cel mai mare de locuitori. Dacă în rândul statelor lumii China, India, SUA și Indonezia ocupă primele patru locuri ca volum general al populației, la nivel mondial ca densitate pe
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
personal [13]. Persoanele de vârsta a treia sunt de asemenea un grup cu risc pentru sărăcie ca urmare a scăderii veniturilor prin ieșirea la pensie, a creșterii cheltuielilor pentru îngrijirea sănătății, chiar dacă scad cheltuielile de altă natură. Situația nu este omogenă. Cei mai afectați sunt cei foarte bătrâni, pentru că de obicei din cuplu a rămas o persoană văduvă, iar economiile s-au erodat prin inflație. Femeile foarte bătrâne, de asemenea, sunt mai sărace decât bărbații de aceeași vârstă, pentru că majoritatea dintre
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Dintre cele 5 prezumtive motive pentru care oamenii aduc pe lume copii, principalele două motive se referă la consolidarea cuplului și la asigurarea unui sprijin la bătrânețe. Opinia bărbaților și femeilor privind motivele pentru care oamenii se reproduc a fost omogenă. Grupele de vârstă au indus diferențe semnificative statistic pentru motivele de sprijin la bătrânețe și tradiția-prestigiul, acestea aflându-se în măsură mai mare la persoanele de peste 50 de ani ca argument al dorinței oamenilor de a procrea. Nivelul de instruire
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
primul lor contact sexual a fost neprotejat și 32,2% declară că primul lor contact sexual a fost protejat. Testul χ2 nu indică diferențe semnificative pe gen privind protecția primului contact sexual, ca atare bărbații și femeile s-au distribuit omogen în raport cu aceasta. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova, unde 84,1% din respondenți au avut
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
1,70 m și un indice de masă corporală mediu de 24,29. Distribuția celor trei indicatori antropometrici este aproximativ una normală. S-au identificat diferențe semnificative între sexe privind BMI (p < 0,001). Normoponderalii și obezii se distribuie relativ omogen, diferențele evidente între sexe fiind la categoria subponderali ponderea femeilor fiind de aproape 6 ori mai mare și la categoria supraponderali ponderea femeilor fiind de aproape 2 ori mai mică. Indicele BMI crește pe măsură ce grupa de vârstă este mai ridicată
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ele fapt social. Instinctele se rezolvă în semne colective, legitimate ca enunțări morale. În acest proces de transfigurare a fatalității sangvine, jocul patimilor dezlănțuite se integrează natural într-un discurs al datoriei și al valorii. Această articulare morală explică reacția omogenă a personajelor" (op. cit., pp. 135-136). 198 James L. Smith, op. cit., p. 51 ș.u. 199 Melodrama subliniază mai mult peisajul interior ("the interior landscape"), de unde și absența naturii obiectele sunt aglomerate în locații închise și descrise cu obstinație (vezi Imitations
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
specificitatea. Sistemul se bazează pe reglementarea impersonala care descrie precis sarcinile, conduitele și posturile organizaționale. Conducerea este strict centralizată, puterea de decizie fiind acordată unor persoane aflate departe de cei asupra cărora se exercită. Membrii activează în grupuri stratificate și omogene despărțite unele de altele prin bariere de netrecut. Pe lângă aceste trăsături, care sunt, de fapt, cele ale unei birocrații ideale (și corespunzătoare modelului în "pânză de paianjen" al culturii de tip "putere" prezentat de Handy), mai apare una, pe care
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
dar și în analize factoriale sau postfacto-riale. Se construiesc clase care regrupează cuvintele puternic corelate între ele, citate de părți diverse ale eșantionului chestionat. Lahlou aplică programul de analiză textuală Alceste, creat de Max Reinert, pentru a identifica ansambluri lexicale omogene care se raportează la reprezentarea actului alimentar (Lahlou, op. cit.). Sînt utilizate două corpusuri: cel al dicționarului Le Grand Robert, în forma sa electronică, în interiorul căruia legăturile hipertextuale formează ramificații semantice complicate între sinonime, antonime, expresii curente, exemplele și definițiile termenului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
alege, prin studenții lui, un eșantion de case, care vor fi mai apoi decupate în bucățele mici, pe fiecare aplicîndu-se cîte o etichetă care să-i indice proveniența. Face apoi grămezi cu aceste bucăți, încercînd să facă grămezi cît mai omogene (bucăți de aceeași culoare, textură etc.)." [Se formează și etichetează ansambluri de lemn, de piatră, de cărămidă, de fier, de sticlă, de plastic.] "Dacă reclasăm apoi bucățile în funcție de proveniență, vom putea spune că o anumită serie de case (de exemplu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
în principal din marmură, cărămizi și lemn. Acesta este modul în care Alceste operează pe texte: le decupează în bucăți de fraze, pe care apoi le clasează, toată arta constînd în a decupa cum trebuie bucățile și a face grămezi omogene. Utilitatea programului Alceste este deci aceea de a observa elementele de bază ale discursului, materia din care este făcut, fără a priori, ceea ce permite, în principiu, o bună reperare a ceea ce este pertinent să măsurăm pentru a descrie corect." Ibid.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau preluarea, minimizat sau eludat. Nu redăm decît o parte, destul de limitată, a unei analize lungi despre fiecare dintre clase și despre legăturile lor cu reprezentarea actului alimentar. Alte studii, precum cel al reprezentării "mîncatului bine", care expune opt clase omogene, sau cel, mai tipologic, al comportamentelor alimentare ale francezilor, completează acest demers. Abordările obiectivării își propun să aleagă ceea ce Lahlou califică drept "paradigmă de bază", iar Milgram și Jodelet, Doise, Clémence numesc "hartă mintală comună" (Clémence et al., in Guimelli
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Aceste nuanțe reproduc dezbaterile celor care au redactat Declarația Universală a drepturilor omului și indică deci o "obiectivare a acestor drepturi, remarcabil de consensuală" (ibid., p. 133). O abordare statistică a variațiilor individuale ne permite totuși să distingem cinci clase omogene dintre care una asociază "atacurile la libertatea religioasă a femeilor din partea unui guvern [...] și cele la adresa copiilor din partea părinților [...], în timp ce analiza distanțelor medii separa clar acești doi itemi" (ibid., p. 137). După A. Clémence, W. Doise și F. Lorenzi-Cioldi, "Prises
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
90 112 Poate provoca ulcere 31 164 46 M. Ravenna și C. Cavazza, "Ecstasy, cocaïne et haschich", op. cit. Ravenna și Cavazza au efectuat o analiză discriminantă pentru a verifica dacă răspunsurile corespunzînd fiecărei substanțe constituie în mod global reprezentări relativ omogene. Acestea includ, ca variabile independente, factorii corespunzînd: 1) reprezentării consumatorului celor trei substanțe țintă 2) opiniilor referitoare la motivele consumului, ca și celor emise referitor la emoții (pozitive și negative) suscitate de perspectiva consumatorilor. Această manipulare a datelor permite diferențierea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
1979, Paris/La Haze, Mouton/EHESS), la uniformizare și la adoptarea normelor elaborate pe plan colectiv. Individul este, în acest caz, în același timp "unic și dependent". Se observă că ansamblurile dominate sînt compuse din persoane a căror identitate este omogenă și că cele dominante integrează indivizi cu personalitate diferențiată, cărora le repugnă ideea de "a face parte din...". Pe de o parte, identitatea socială este colectivă, pe de alta, este personală. Prima formă trimite la "un agregat de individualități relativ
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Comunități virtuale globale la sfârșitul anului 2009 / 110 Fig. 7. Exemple de "Smileys" / 125 Fig. 8. Avatari statici / 126 Aparatul teoretic-conceptual al științelor morfogenezei folosit Teorie Concepte fundamentale Descrierea conceptului Fractali Fractal (mulțimi fractale) Structuri fracturate autorepetitive cu formă inițială omogenă sau neomogenă Catastrofe Catastrofă (singularitate) O variație continuă a cauzelor care produce o variație discontinuă a efectelor Atractor (straniu) Subansamblu din spații dinamice în care converg traiectoriile din toate punctele vecinătăților Haos Turbulență Manifestare a fenomenelor haotice Supersensibilitate la condițiile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
teoria fractalilor reduce la algoritmi geometrici obiecte care par rezultatul hazardului (țărmul unei ape, unicitatea formei unui arbore oarecare etc.), dar care devin inteligibile prin această modalitate de cercetare. Potrivit teoriei, nu putem găsi, în natură, nici un fragment de materie omogenă cu o variație uniformă a proprietăților, de la un punct matematic la altul. Astfel, susține Mandelbrot, noțiunile geometriei euclidiene nu pot reprezenta adecvat formele naturale. Spre exemplu, norii nu sunt sfere; munții nu sunt conuri etc. În esență, geometria fractală nu
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este nevoie de o discontinuitate în proprietățile calitative ale suportului, ceea ce se numește apariția unor puncte de catastrofă. Morfogeneza apare, astfel, atunci când suportul prezintă salturi calitative discontinue și nu atunci când acesta se modifică în mod continuu sau când rămâne uniform, omogen. În acest context, Thom susține autonomia lumii formelor matematice, abstracte, față de spațiul morfologic vizibil. "Macrocosmosul este proiecția unei forme inteligibile pe un substrat sensibil" (id., p. 76), ceea ce ne poate conduce la asocierea teoriei lui Thom cu o formă de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
chiar la incapacitatea Establishment-ului de a le gestiona. c) Într-o societate bine-ordonată nu numai distribuția echitabilă a drepturilor /libertăților și datoriilor trebuie să respecte principiile dreptății ca echitate, ci și distribuția vectorilor de conflict. O societate cât mai omogenă nu va fi posibilă decât prin gestionarea echitabilă, în diverse straturi sociale, a potențialelor de conflict și prin rearanjarea acestora astfel încât distribuirea puterii inevitabile de impact al conflictelor să fie omogenizată prin măsuri centralizate. Ideile privind agregarea socială pot fi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]