3,282 matches
-
deplin urmările fatale ale acestei slăbiciuni. [7 - 8 august 1881] [""ROMÎNUL" DE JOI... "] "Romînul" de joi înregistrează cu zgomotoasă bucurie rezultatul balotajului de marți și însoțește darea sa de seamă cu oarecari explicări pe cari le crede absolut necesare pentru onor. săi cititori. Trebuie să aibă cineva lipsa de cuviință a "Romînului" pentru a mai îndrăzni să vorbească de o biată alegere la care, pentru cuvinte expuse la acest loc, opozițiunea s-a abținut de-a lua parte. Și "Romînul vrea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și parveniți. Nu căutați cu lumânarea printre conservatori numiri cari pot fi de origine străină, dar se află în cronicele noastre în veacul al Xvi-lea și al Xvii-lea. Nu citați pe Rosnovanu, Solescu, Pășcanu, Canta ș. a. alături cu onor. C. A. Rosetti ca și când ar fi tot de-o seamă numai pentru că numele seamănă. Nu strecurați pe patronul Caradalelor și Cariagdiilor între familiile ce sunt de trei - patru sute de ani în țară. Nu vă oprim, se 'nțelege, de-a fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu citarea unui singur caz s-a sleit izvorul și fiindcă se vede a avea un interes dramatic pentru asemenea lucruri, noi, cari totdauna suntem dispuși a face servicii confraților noștri, vom aminti izvoare mult mai fecunde de inspirațiune pentru onor. redactori ai "Romînului". Astfel bunăoară s-a întîmplat ca nu un orator, dar însuși ministrul - prezident al unui cabinet roșu, d. D. Brătianu, să-i numească pe deputații din majoritate "hoți și precupeți ai intereselor publice", trimițîndu-i la "pușcărie" și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
treimea să fie din numărul alegătorilor înscriși pe listă, iar nu din acela al alegătorilor cari au votat, precum este spiritul legei și precum s-a înțeles totdauna până acum, după cum rezultă din precedente din alți ani. Temîndu-ne dar că onor. Comitet permanent va nesocoti legea și acum, precum a făcut când a aprobat încheiarea de escluderea noastră, mai cu seamă că așa a opiniat și d-l primar în procesul verbal de întrunirea voturilor din celelalte culori, venim prin aceasta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Platonis. Și într-o asemenea stare de lucruri, când legile noastre sunt obiectul unei științe străine, ce trebuie deprinsă prin ani de studiu pentru a se aclimatiza și a trece de acum înainte în datinele noastre, garda alegătoare, comandată de onor. Serurie va decide cine știe în adevăr dreptul, cine nu? Exemplele citate de d. Mîrzescu sunt față. Întrebăm pe inginer, pe medic, negustor, episcop daca știu ei de ce e vorba în exemplele de mai sus. P-ici pe colo vor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
documente diplomatice ce o pregătește Ministerul austriac de Esterne pentru a o prezenta delegațiunilor ar fi coprinzând făgăduințele scrise negru pe alb a iluștrilor noștri oameni de stat. Ba se susține că d. Brătianu ar fi delegat anume pe un onor. patriot cu gingașa misiune de-a merge la Viena și a îndupleca pe guvernul imperial să suprime publicarea acelor documente, cari ar face cu neputință rămânerea patrioților la putere. [18 octombrie 1881] ["NUMAI NOI OBSERVASEM... Numai noi observasem, la aparițiunea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bulgarul Mihălescu, cu patru clase primare, administrând o țară de oameni și punând prefect pe un Chirițopol, care a fost slugă, fecior în casă; când vedem alte patru clase primare, pe vestita vivandieră a regimentului de muschetari din Moldova, pe onor. Costinescu, redijând una din cele mai răspândite foi, "Pseudo - românul ", când vedem nulitatea și ignoranța servind ca titlu de recomandație pentru înaintare pe scara socială nu ne convingem că suntem arhibarbari? Când am întreba ce și cât se citește în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
câtă iubire se bucură conaționalii noștri de peste Carpați, mai poate fi îndoială că interesele noastre și cele austro-ungare sunt identice? Nici cîtu-i negru sub unghie. Toată greutatea e de-a ne-o dovedi nouă aceasta. Iată o treabă de care onor. Giani nu-i capabil. De multe e capabil acest tânăr înzestrat cu fel de fel de daruri, dar de asemenea lucru nu. Trebuiesc aci inteligențe mai fine. Lucrul nu se poate face deodată, din topor. Mai întîi d. Brătianu se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a lăsa câmpul liber d-lui Rosetti, ajutat de d. Cogălniceanu. Sub acest cabinet se va face desigur încercarea de-a accentua pe față opoziția guvernului în contra pretențiunilor monarhiei vecine. Această opoziție făcută o dată în toată forma, se va întoarce onor. d. Brătianu cu asigurări despre deplina ei zădărnicie și poate că d. Boerescu va oferi atunci concursul marelui său talent de om de stat pentru a regula Dunărea în chipul în care ne-a regulat negoțul și meseriile, de s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
publicat un proiect de lege despre "vînzarea băuturilor spirtoase în comune", cu prețioasa indicațiune că d. ministru de interne este acela care va prezenta Consiliului de Miniștri ș-apoi Corpurilor legiuitoare acest proiect și că tot d. ministru de interne, onor. C. A, Rosetti, roagă pe redacția "Romînului" de a-l supune dezbaterii publice, ceea ce redactorul tot onor. C. A. Rosetti - declară a face cu mare plăcere. Iată proiectul: Art. 1. Dreptul d' a vinde băuturi spirtoase [î]n comunele rurale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de interne este acela care va prezenta Consiliului de Miniștri ș-apoi Corpurilor legiuitoare acest proiect și că tot d. ministru de interne, onor. C. A, Rosetti, roagă pe redacția "Romînului" de a-l supune dezbaterii publice, ceea ce redactorul tot onor. C. A. Rosetti - declară a face cu mare plăcere. Iată proiectul: Art. 1. Dreptul d' a vinde băuturi spirtoase [î]n comunele rurale și-n circumscripțiunile lor se declară absolut numai pentru casa comunală. Art. 2. Primăriile comunelor rurale sunt
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
apă... pentr-o pensioară reversibilă, pentr-un post binehrănitor, pentru vrouna din diferitele forme ale doftoriei întăritoare: fie diurnă, fie păsuială, fie misiune de-a mâna muștele la apă prin străinătate, fie altceva. Înainte aveam cuvinte de-a crede că onor. roșii doresc cinstita republică pe malurile Dâmboviței, deci o altă formă de-a exista a statului și a societății române; că o doresc pe cinstita, slăvita și de minuni făcătoarea din fundul inimei și că așteaptă, cu arhiereul Simeon, ziua
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a făcut această voltă deodată. A trimis la Viena, rânduri rânduri, o serie de formulare de scuză, una umilită, alta și mai umilită, a treia de tot umilită, a patra în sfârșit umilissimă, până ce cabinetul din Viena a găsit că onor. Stătescu a atins marginea estremă a servilismului posibil și s-a declarat mulțumit. Cățelușul blond al d-lui Brătianu a trebuit să-și facă toate datoriile de cățeluș: să aporteze, să facă sluj și să se închine până la pămînt! Acum
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
i-a odihnit Dumnezeu, aceasta s - a 'ntîmplat pentru că nu mai aveau zile și pentru că o moarte avem cu toții. Contimporani de-ai d-lor C. A. Rosetti și I. Brătianu, confrați în exiliu, se vor însărcina, credem, a descrie mizeria onor. tagme patriotice, care, la dreptul vorbind, în străinătate s-au obicinuit a trăi bine, pe mare și de-a gata, încît, întorși în țară, nu le mai ajung zece lefuri și zece diurne. Și această părere a noastră, realistă cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
i-o spune singur, căci nu se poate abține de la ironia de a pune pe onorabilul Costinescu să-i facă această declarație de dragoste. E întîiul moment de umilință în viața unui conservator adevărat, când suportă a fi lăudat de onor. Costinescu. Un amic răutăcios [î]l întreabă dac' ar primi un portofoliu de la roșii. El răspunde încă cu indignare "Jamais! ". În stadiul al[doilea] picătura de stofă de om de stat au început să înăcrească, să fermenteze în sufletul pur
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vedea foile invocând când naționalitatea, când patria, când libertatea, pentru a recomanda publicului întreprinderea aceasta. {EminescuOpXII 466} {EminescuOpXII 467} Între fondatorii acestei bănci întîmpinăm în adevăr o sumă de nume cunoscute, începînd cu inevitabilul prinț Dumitru Ghica și sfârșind cu onor. redactor al "Romînului" pe care ne-am obicinuit a-l vedea participând la toate afacerile de-o lucrativitate oarecare. Publicul văzând pe de o parte o companie de nume atât de cunoscute, pe de alta zgomotul produs prin ziare, înclină
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de naturaleță admirabile. Traducția acestei piese ar fi putut fi mai bine îngrijită. Sfârșitul ei nu prea e natural; ni se pare că în franțuzește mai e și actul al patrulea. Public a fost nici mult, nici puțin. Observam numai onor[atei] direcțiuni a teatrului că Scânteia e cam obscenă. [29 ianuarie 1881] VICTOR HUGO Serbarea din Paris în onoarea lui Victor Hugo s-a petrecut în cel mai strălucit mod. La această ovațiune au luat parte peste 300 000 de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
gol revoluționar în partida cu echipa imperială britanică). Marșul a fost interpretat pentru prima oară în onoarea unui președinte în funcție la începutul primului mandat al lui Andrew Jackson (1929), dar de-abia în timpul președinției lui Harry Truman a devenit onorul muzical adus președintelui, la inițiativa Ministerului apărărării (Department of Defense), și este în mod tradițional interpretat de The United States Marine Band, cea mai veche fanfară militară americană. HANSBERRY, LORRAINE (1930 1965) America a cunoscut mari artiști deveniți celebri de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Îndată și Îi duseră. Lysias le vorbi : „Ascultați : alegeți ceea ce este În avantajul vostru și nu 214 Suferința și creșterea spirituală Îndrăzniți a nu vă supune. Dacă veți da ascultare sfaturilor mele, veți primi din partea Împăraților mari și nemaipome‑ nite onoruri ; dacă, din contră, nu veți accepta invitația mea, vă voi tortura prin tot felul de suplicii ; după ce veți fi suferit mult, vă veți lepăda de Hristosul vostru”. Sfinții Îi răspun‑ seră Într‑o singură voce : „Fă ceea ce dorești : nu ne
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ești șeful”. Deși la locul de muncă nu ni se impune un regim atît de strict sau formalist ca în armată sau la Casa Albă, putem învăța de la acestea cîteva lecții legate de comportament. Bineînțeles, nu vei începe să dai onorul, dar poți face cîteva lucruri mărunte care trimit șefului tău mesajul supunerii și respectului. Cînd vorbește, încuviințează, în semn de aprobare. Nu trebuie să exagerezi îdoar nu vrei să semeni cu un cîine din acela care dă din cap la
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de comodă recunoaștere, „poezia cu fireturi” care ar însemna angajarea într-o ordine restrictivă și mutilantă: „Poetul devenit Doge. Poetul adunând în locul semnelor neînțelese din el ori din văzduh, balega armăsarului ritmând fanfara de bâlci cu penița făraș pentru jarul onorurilor oficiale”. Aceasta, întrucât „admirația unanimă” contravine din principiu idealului avangardist al dinamicii absolute a spiritului creator, dar și pentru că a se lăsa recunoscut, oficializat, de un public burghez prin definiție limitat spiritualicește, prizonier al „codurilor de maniere”, ar însemna o
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sine, ignorând nevoile și dorințele individului. Alasdaire MacIntyre a dus mai departe analiza lui Anscombe, afirmând c] societatea modern] nu a moștenit o singur] tradiție etic] din trecut, ci fragmente ale mai multor teorii contradictorii: suntem perfecționiști platonicieni în acordarea onorurilor la Jocurile Olimpice, utilitariști prin aplicarea principiului selecției în cazul r]niților de pe front, adepți ai teoriei lui Locke prin afirmarea drepturilor asupra propriet]ții, creștini prin idealizarea carit]ții, compasiunii și a egalit]ții valorilor etice și, nu în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pan] la sfarsit asupra afacerilor și practicilor acestora. Iisus i-a alungat pe schimb]torii de bani din templu și moraliștii creștini de la Pavel la Toma din Aquino și Martin Luther i-au urmat exemplul, condamnând cu fermitate ceea ce noi onor]m ast]zi ca fiind „lumea afacerilor”. Dar dac] etică afacerilor în forma lor condamnabil] a fost opera filosofiei și a religiei, la fel a fost și schimbarea dramatic] în atitudinea fâț] de afaceri de la începuturile epocii moderne. John Calvin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
A ucide este inacceptabil din cauza efectelor acestei acțiuni asupra victimei, nu din cauza felului în care agentul este legat prin acțiunea să de moartea victimei. (Pentru o comparație, vezi argumentele lui Philip Pettit în sprijinul promov]rii, măi degrab] decât a onor]rii valorilor, în capitolul 19, „Consecințialismul”.) Un susțin]tor al cerinței discrimin]rii ar putea afirmă c] intuițiile nostre morale favorizeaz] mai degrab] abordarea axat] pe agent decât cea axat] pe victim]. S] analiz]m urm]torul exemplu din domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
apartamentele cardinalului plângând. La miezul nopții a murit. A doua zi dimineața regele a impus doliu național. A fost pentru prima și ultima dată în istoria Franței monarhiste când o persoană care nu aparținuse familiei regale beneficia de astfel de onoruri. Vestea morții cardinalului s-a răspândit ca un fulger în întreaga Europa. Părintele Leon, bun prieten cu Mazarin și șef al ordinului Carmelitelor, în timpul predicii pe care a ținut-o la Roma, dedicată morții cardinalului, a realizat una dintre cele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]