1,791 matches
-
din pădurea vieneză"", ""Vin, femei și cântec"","„Vocile primăverii”" La îndemnul prietenilor și al compozitorului francez Jacques Offenbach, care vine la Viena în anul 1864, să-l cunoască personal, acesta abordează genul operetei. În anul 1871 are loc premiera primei operete ""Indigo und die 40 Räuber"", urmată, în 1873, de ""Carnavalul de la Roma"". Perioada de aur a operetei vieneze este inaugurată de "Liliacul". Valsul este motivul de bază în țesătura muzicală a operetelor sale. Reprezentant de frunte al operetei clasice vieneze
Johann Strauss (fiul) () [Corola-website/Science/306264_a_307593]
-
Offenbach, care vine la Viena în anul 1864, să-l cunoască personal, acesta abordează genul operetei. În anul 1871 are loc premiera primei operete ""Indigo und die 40 Räuber"", urmată, în 1873, de ""Carnavalul de la Roma"". Perioada de aur a operetei vieneze este inaugurată de "Liliacul". Valsul este motivul de bază în țesătura muzicală a operetelor sale. Reprezentant de frunte al operetei clasice vieneze, el se află și astăzi în conștiința publicului iubitor al acestui gen. Operete Valsuri Polci Alte compoziții
Johann Strauss (fiul) () [Corola-website/Science/306264_a_307593]
-
operetei. În anul 1871 are loc premiera primei operete ""Indigo und die 40 Räuber"", urmată, în 1873, de ""Carnavalul de la Roma"". Perioada de aur a operetei vieneze este inaugurată de "Liliacul". Valsul este motivul de bază în țesătura muzicală a operetelor sale. Reprezentant de frunte al operetei clasice vieneze, el se află și astăzi în conștiința publicului iubitor al acestui gen. Operete Valsuri Polci Alte compoziții Concertul de Anul Nou este transmis de la Viena în fiecare dată de 1 Ianuarie a
Johann Strauss (fiul) () [Corola-website/Science/306264_a_307593]
-
premiera primei operete ""Indigo und die 40 Räuber"", urmată, în 1873, de ""Carnavalul de la Roma"". Perioada de aur a operetei vieneze este inaugurată de "Liliacul". Valsul este motivul de bază în țesătura muzicală a operetelor sale. Reprezentant de frunte al operetei clasice vieneze, el se află și astăzi în conștiința publicului iubitor al acestui gen. Operete Valsuri Polci Alte compoziții Concertul de Anul Nou este transmis de la Viena în fiecare dată de 1 Ianuarie a fiecărui an. Programul cuprinde mai ales
Johann Strauss (fiul) () [Corola-website/Science/306264_a_307593]
-
Perioada de aur a operetei vieneze este inaugurată de "Liliacul". Valsul este motivul de bază în țesătura muzicală a operetelor sale. Reprezentant de frunte al operetei clasice vieneze, el se află și astăzi în conștiința publicului iubitor al acestui gen. Operete Valsuri Polci Alte compoziții Concertul de Anul Nou este transmis de la Viena în fiecare dată de 1 Ianuarie a fiecărui an. Programul cuprinde mai ales piese muzicale compuse de Johann Strauss. Concertul este transmis în toată lumea în jurul orei 12:00
Johann Strauss (fiul) () [Corola-website/Science/306264_a_307593]
-
DOUĂ CÂNTECE pentru bariton și pian op.19,anul1993 Trei piese românești pentru fagot și pian,op,21,1993 BAGATELE pentru pian,op.4.,1962 DOUĂ PIESE pentru oboi și pian ,1993 SUITA aII-a pentru Orchestră simfonica,(teme din opereta “Toamnă se numără ..bobocii...!”de Florin Comișel și )revizuită,2008. TORNADO pentru chitară solo,op.27.imprimare pe Casetă audio și CD solist Iulian Anghel.1999 editor STSSC”Marama” Ploiești,1999.tipărită la Editură “Premier” din Ploiești. TREI CÂNTECE pentru
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
realizatorilor acestui minunat spectacol mu-zical... ne gândim și la cei care au reușit imprimarea întregii partituri muzicale în com- pania unui ansamblu orchestral...dirijat de Leonida Brezeanu, cel care a avut ideea punerii în scenă la Slănic- Prahova a unei operete,jucate de amatorii Teatrului Popular al Casei de Cul- tură din localitate (director Maria Corduleanu). SMARANDA OȚEANU-„Calitatea repertoriului formațiilor muzicale de Amatori, rod al unei fructuoase colaborări cu prestigioși artiști profesioniști.” - în „Scînteia”,din 07.03.1979, București, „Urmărind
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
în cîntecele”Liberi în veci” de Leonida Brezeanu" etc. CORNELIU ȘERBAN în Rev.” Cîntarea Romîniei” nr.7, 1987, pg. 21-22, iulie 1987 ”Medalion Leonida Brezeanu”. VLAD ANDREI în ziarul”Romînia Liberă”nr.13634-7 sept.1988 Referindu-se la spectacolul de opereta Papura Vodă: "iar compozitorul L. Brezeanu a împlinit atmosferă reprezentației prin muzică scrisă, în care țesătura melodiilor se structurează fericit cu tonurile crude ale melosului balcanic..." BIBLIOGRAFIA PRAHOVEI -anii 1968, 1969, 1970, 1971, editata de Bibliotecă Județeană ”N.Iorga” - Ploiești
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
melosului balcanic..." BIBLIOGRAFIA PRAHOVEI -anii 1968, 1969, 1970, 1971, editata de Bibliotecă Județeană ”N.Iorga” - Ploiești. GHEORGHE ȚENȚULESCU: "Stagiunea de vară a Teatrelor Populare", în revistă "Cîntarea României", nr.8/august 1980, pag. 18, București. GH.ȚENȚULESCU: "Însemnări de la premiera operetei ”Drumu-i lung, povestea-i scurtă” de Florin Comișel, dirijor Leonida Brezeanu, prezentată de Teatrul Popular al Casei de Cultură din orașul Slănic-Prahova - director: Maria Corduleanu. (în rev. Îndrumătorul Cultural”, nr.8/1980, București.) CORNELIU ȘERBAN: "Creații literare și muzicale", microinterviu
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Peru", incluzând "Nero", "Sablya Skanderbeg", "Cleopatra" și "Ivan cel groaznic". Piesele sale de teatru "Hnat Prybluda" și "Noul viit" (Noul staroste) au fost reprezentate în trecut pe scenele multor teatre populare. S-au bucurat de succes la vremea lor și operetele sale "Kaspar Rumpelmayer" (în germană), "Jànos Istenházy", "Domnișoara din Bosnia","Mopsul de aur" (în ucraineană). Poporul se delecta odată și cu povestirile sale umoristice despre un orășel fictiv al proștilor, "Bergluzdiv". Deprimat de moartea fiului său, Oleksandr, de tuberculoză, în
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
Fondarea teatrului craiovean în 1850 (după alți cercetători în 1848), materializată de Costache Caragiale și Costache Mihăileanu (sprijiniți de intelectuali olteni melomani, precum Gheorghe Chițu și Pera Opran), au stimulat difuzarea către public a genurilor muzicale ale vodevilului, operei și operetei. În repertoriul primei stagiuni apar vodevilurile: "Muza de la Burdujeni", "Carantina", "Nuntă țigănească", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic", s.a. Vodevilul a fost mijlocul cel mai eficace de stimulare a interesului pentru spectacolul cu muzică, pentru operă și operetă
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
operetei. În repertoriul primei stagiuni apar vodevilurile: "Muza de la Burdujeni", "Carantina", "Nuntă țigănească", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic", s.a. Vodevilul a fost mijlocul cel mai eficace de stimulare a interesului pentru spectacolul cu muzică, pentru operă și operetă mai târziu. Se creează o orchestră proprie și se solicită prezența unor mari dirijori și compozitori ai vremii : Al. Flechtenmacher (prezent în Craiova între anii 1853-1858), Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868). Alexandru Flechtenmacher reprezintă
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
ai vremii : Al. Flechtenmacher (prezent în Craiova între anii 1853-1858), Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868). Alexandru Flechtenmacher reprezintă prioritar muzica sa proprie, printre care: opera vrăjitorie - "Baba Hârca", melodramă națională cu cântece "Cetatea Neamțului", operetele "Crai Nou" și "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătorița" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" și "Banii, gloria și amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte " Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" și "Iancu Jianu, căpitan de haiduci
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
scrisă în colaborare cu Eduard Wachmann). Theodor Teodorini, venit în Craiova în 1857, creează o adevărată dinastie artistică, alături de soția sa, Maria Teodorini și de cele două fiice, Elena și Aura Teodorini. Teatrul Teodorini a avut două formații distincte de operetă, conduse de Al. G. D. Marinescu și A. Bobescu. Elena Teodorini are un rol important în modificarea repertoriului, alături de Ion Anestin, Ion și Profira Farcășanu, Margareta Dumitrescu-Dan, Alecu Bărănescu, Constantin Grigoriu, Nicu Poenaru, Irina de Vlădaia, etc. În anii următori
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
Bărănescu, Constantin Grigoriu, Nicu Poenaru, Irina de Vlădaia, etc. În anii următori "Mam'zelle Nitouche" de Herves, obține un mare succes în interpretarea Irinei de Vlădaia, orchestra fiind condusă de E. Companiski-Niedola. În 1894, repertoriul este reprezentat în principal de operetă : "Vânzatorul de păsări", "Voievodul țiganilor", "Girofle-Girofla", "Fiica doamnei Angot", "Mam'zelle Nitouche", "Boccacio", s.a., având ca primadone pe Irina de Vladaia, Elisa Odesseanu, Josefina Găluscă, ca tenori pe Ion Băjenaru, Gheorghe Vasiliu, ca baritoni pe Nicolae Poenaru și ca soliști
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
Nicolae Poenaru și ca soliști pe Farcășanu, Nicolau, Al. Nanu, Al. Nicu Răiculescu, Petrini, Ștefan Iulian-fiul, 26 coriste și coriști, orchestra sub conducerea maestrului Neuwirthe. Comici erau: Ion Tănăsescu, Ion Anesti și N. Popescu. În stagiunea 1894-1895 se angajează la operetă și Al.C.Broscărescu - prim-tenor, C. Petrescu - bariton, Margareta Dumitrescu - primadonă, Caliopi Seinescu, Leontina Ioanid. Trupa de operetă din Craiova, în pofida succeselor obținute, se desființează din cauza problemelor financiare. În martie 1901 cântă aici trupa italiană a lui M. Laburn
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
coriști, orchestra sub conducerea maestrului Neuwirthe. Comici erau: Ion Tănăsescu, Ion Anesti și N. Popescu. În stagiunea 1894-1895 se angajează la operetă și Al.C.Broscărescu - prim-tenor, C. Petrescu - bariton, Margareta Dumitrescu - primadonă, Caliopi Seinescu, Leontina Ioanid. Trupa de operetă din Craiova, în pofida succeselor obținute, se desființează din cauza problemelor financiare. În martie 1901 cântă aici trupa italiană a lui M. Laburn, cu operele "Faust", "Il Trovatore", "Aida", "Ballo in maschera" de Giuseppe Verdi și "Il barbiero di Seviglia" de Gioachino
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
întreprinde un turneu la Odesa, obținând un mare succes, în principal datorită sopranei Margareta Dan și a tenorului Gh. S. Vasiliu. Numit director al Teatrului Național (1914-1920), și după al Conservatorului "Elefterie Cornetty", cântărețul liric Grigorie Gabrielescu reface trupa de operetă, reconsideră repertoriul, se ocupă de formarea unor tinere talente (Nicolae Rabega, Iosif Silberman, George Steruan, Remus Comăneanu, Zoe Florescu, Lilli Tănăsescu, Marioara Fărcășanu) și călătorește, special în Italia pentru a găsi cântăreți. În perioada interbelică, interesul pentru operă și operetă
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
operetă, reconsideră repertoriul, se ocupă de formarea unor tinere talente (Nicolae Rabega, Iosif Silberman, George Steruan, Remus Comăneanu, Zoe Florescu, Lilli Tănăsescu, Marioara Fărcășanu) și călătorește, special în Italia pentru a găsi cântăreți. În perioada interbelică, interesul pentru operă și operetă scade. Teatrul se desființează din nou în 1935. În data de 29 iunie 1972 se înființează secția de operetă în cadrul Filarmonicii de Stat "Oltenia", cu prilejul sărbătoririi a unui sfert de veac de existență. Primul spectacol e "Sânge vienez" de
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
Florescu, Lilli Tănăsescu, Marioara Fărcășanu) și călătorește, special în Italia pentru a găsi cântăreți. În perioada interbelică, interesul pentru operă și operetă scade. Teatrul se desființează din nou în 1935. În data de 29 iunie 1972 se înființează secția de operetă în cadrul Filarmonicii de Stat "Oltenia", cu prilejul sărbătoririi a unui sfert de veac de existență. Primul spectacol e "Sânge vienez" de Johann Strauss (fiul), urmând, pe data de 27 martie 1973, premiera la "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
data de 27 martie 1973, premiera la "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino, sub conducerea muzicală a lui Teodor Costin, soliști: Filimon Siminic, Eugenia Moraru, Valentina Mănescu, corul condus de Alexandru Racu. Stagiunea 1973-1974 s-a deschis cu premiera operetei "Bal la Savoy" de Paul Abraham, sub bagheta tânărului dirijor Marian Didu. Urmează "Răpirea din Serai" de W.A.Mozart (10 aprilie 1974), pusă în scenă de regizorul german Hermann Wedekind, corul dirijat de Teodor Costin. Începând cu anul 1974
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
decizia 264 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al județului Dolj. Pe data de 23 septembrie 1996, prin hotărârea 2430 din 02/10/96 a Consiliului Județean Dolj se aprobă schimbarea denumirii "Teatrul Liric Craiova" în "Teatrul de Operă și Operetă Craiova". Ulterior, în perioada 1996-1997, teatrul ia numele Elenei Teodorini, iar din anul 2002, când se sărbătoresc 30 ani de activitate neîntreruptă, se revine la numele atestat documentar, Teatrul Liric "Elena Teodorini" Craiova.
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
avut loc examenul elevilor de Școala de Muzică Lyra care s-a ținut în fața profesorilor, a părinților și la care au participat și unele oficialități. La invitația Societății Filarmonice Lyra au venit la Brăila orchestre, artiști, ansambluri de opere și operete care au îmbogățit viața muzicală a Brăilei: Elena Teodorini în 1888, o trupă israilite de operete.( Arh, Naționale, filiala Brăila, fond primărie, dosar 21/1888), După acest eveniment, George Cavadia, în semn de omagiu, i-a dedicat marei artiste romanța
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
părinților și la care au participat și unele oficialități. La invitația Societății Filarmonice Lyra au venit la Brăila orchestre, artiști, ansambluri de opere și operete care au îmbogățit viața muzicală a Brăilei: Elena Teodorini în 1888, o trupă israilite de operete.( Arh, Naționale, filiala Brăila, fond primărie, dosar 21/1888), După acest eveniment, George Cavadia, în semn de omagiu, i-a dedicat marei artiste romanța Alinta. În anul 1889 a venit Gavril Musicescu în fruntea corul mitropolitan din Iași , iar în
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]
-
violoncelistul Petrică Jean. În 1894, este invitată să susțină un concert brăileanca P. Georgescu, cântăreață perfecționată la Paris, pe care brăilenii o cunoșteau și ca profesoară de filozofie (Lupta națională, 20 noiembrie 1894). În 1895 vine Trupa de comedii și operete Goldfaden, care își începe seria de spectacole cu piesa Profetul Eremias sau Zoim Ghedalie. Tot în 1895 are loc recitalul mezzosopranei brăilence Olimpia Mărculescu și al pianistului Novacek. D-ra Olimpia Mărculescu este un talent care la scurt timp va face
Societatea Filarmonică Lyra () [Corola-website/Science/313724_a_315053]