2,715 matches
-
apărut în volumul colectiv Literatura în actualitate (1971), prezintă concepții moderne asupra actului poetic și a finalității sale. Autorul respinge ca perimat conceptul de „redare” și chiar de „reflectare”, tinzând spre acceptarea unei „realități imaginate”. Interpretările lui B. modifică substanțial optica înțelegerii și valorificarea moștenirii poetice din trecut. SCRIERI: Marginalii critice și istorico-literare, București, 1968. Ediții: Stejar Ionescu, Domnul de la Murano, introd. edit., București, introd. edit., București, 1971; Gib I. Mihăescu, Teatru, postfața edit., București, 1973. Traduceri: Prosper Mérimée, Cronica domniei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
apare prin înlocuirea nejustificată a unei probleme noi cu una deja cunoscută și prin aplicarea, în consecință, a strategiilor obișnuite de rezolvare; - retenția selectivă - datorată selecției în exclusivitate a acelor idei sau argumente care corespund unei teorii cunoscute ori unei optici preconcepute despre un fenomen sau despre rezolvarea unei situații ori probleme apărute; - folosirea incorectă a limbajului - cu consecințe directe asupra înțelegerii unui mesaj sau a unei situații noi. • bariere ale mediului social: - homeostazia - adică tendința sistemelor, inclusiv a celor sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
care aceștia se găsesc la un moment dat, într-un cuvânt, de modul în care ei percep intensitatea celor trei forțe. De aceea afirmam ceva mai sus că tipologia lui Tannenbaum si Schmidt a prefigurat încă din anul 1958 lărgirea opticii de conceptualizare și interpretare a conducerii. • Cea mai cunoscută și răspândita tipologie bidimensională a stilurilor de conducere este cea elaborata de Robert R. Blake și Jane S. Mouton (1964). Cei doi autori, pornind de la premisa că în conducerea organizațiilor două
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
leviere: veniturile impozabile (pe care va încerca să le diminueze) și cheltuielile deductibile (pe care se va strădui să le maximizeze). După cum am mai menționat, netezirea rezultatelor este o tehnică ce ar putea servi cu succes acestui scop. Potrivit acestei optici, contabilul va urmări să recunoască niște cheltuieli mai mari decât există în realitate. Cel mai comentat procedeu de acest gen, care a făcut obiectul multor scrieri din literatura de specialitate contabilă (Stolowy, 2000)<footnote Stolowy H., „Comptabilité créative”, Encyclopédie de
Contabilitate creativ ă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
în același an i se tipărise în „Năzuința” drama într-un act, inspirată din nuvela Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi, Cuminecătura, dovedind deja forță expresivă și meșteșug în plăsmuirea intrigii, în construirea personajelor. Domnitorul, mai ales, prezintă trăsături inedite în raport cu optica tradițională integral negativă - bunăoară, atitudinea lui față de boieri e justificată prin versatilitatea acestora -, atribuindu-i-se calități de abil diplomat, ce îl apropie de Vlaicu Vodă, personajul lui Al. Davila. Z. mai încearcă teatrul istoric, experimentând soluții expresioniste în piesa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
nu mai corespunde caracteristicilor fizico-chimice relevate în primele studii, astfel că o apreciere a evoluției în timp este derutantă (Văiluța - Zahorna, Mircea - Grădina Botanică). Le menționăm totuși, cu gândul că în anumite împrejurări, utilizarea lor va deveni oportună și că optica medicală și concepția medicinii omului sănătos va readuce factorii naturali în sfera preocupărilor eficiente. Analizele fizico-chimice actuale pentru majoritatea surselor au fost executate de Laboratorul de chimie anorganică al IMF Iași, în colaborare cu Policlinica balneară și de către Institutul de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
încercările din trecut de a împiedica libera circulație pe fluviu, în amonte de Galați, a vaselor care nu aparțineau statelor danubiene, devenind în schimb susținătoarea prelungirii fără termen a Comisiei Europene, în sarcina căreia ar fi trebuit să cadă, conform opticii sale, reglementarea și controlul navigației pe amintita porțiune a Dunării 10. Concomitent, guvernul de la Viena a urmărit obținerea monopolului lucrărilor de la Porțile de Fier, fapt care ar fi determinat excluderea participării de drept la acestea a statelor riverane, România și
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
discuții pentru viitoarea sesiune a CED (ședința din 17 decembrie 1879)35. Faptul că în componența comitetului nu figurau cele trei state riverane - România, Serbia și Bulgaria - care erau cele mai îndreptățite a stabili jurisdicția în propriile lor teritorii demonstrează optica neschimbată a puterilor europene de a le nesocoti autoritatea legitimă. De altfel, înaintea acestei ședințe, la 27 octombrie, ministrul de externe al Franței, Francis Waddington, îi trimitea o notă însărcinatului cu afaceri la București, în care îi cerea ca în
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de comitetul format din reprezentanții celor trei state sus-menționate - redactat în realitate de experții austrieci și numit pe bună dreptate, din această cauză, "proiectul austriac", a fost supus spre dezbaterea Comisiei Europene 44. Conținutul său vine să reflecte încă o dată optica neschimbată a Vienei. În acest act se prevedea că elaborarea regulamentului de navigație și de poliție fluvială pentru Dunărea de Jos era încredințată CED, în timp ce aplicarea și supravegherea acestuia cădeau în sarcina unui nou organism: Comisia Mixtă a Dunării de
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
zise de principiu, viitoarele decizii ale acestui organism să fie luate cu unanimitate de voturi, iar în cazul contrar fiecare delegat să aibă dreptul de a se adresa Comisiei Europene 85. În schimb, în ceea ce privește problemele administrative, nu a fost schimbată optica inițială referitoare la procedura adoptării hotărârilor cu majoritate de voturi, președintele având rolul predominant. Folosindu-se cu dibăcie și cu perfidie de intenția autorităților de la București de a proclama Regatul României (s.n.), ministrul austro-ungar din capitala română, contele Hoyos, sprijinit
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
al Tratatului de la Berlin, pe care comisia le va elabora pe durata apropiatei sesiuni.2. 3. Prelungirea puterilor Comisiei Europene modificate până la 24 octombrie 1890 sau 24 aprilie 1891. Acesta era, așadar, conținutul mult-discutatului și controversatului proiect Barrère, care în optica diplomației franceze urma să împace teza austro-ungară cu cea britanică. În concepția autorului ei, participarea permanentă la lucrările Comisiei Mixte a unui delegat al CED ar fi constituit garanția aplicării unui regim de navigație danubiană unitar, de la Porțile de Fier
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
să asigure hegemonia Austro-Ungariei pe sus-numita porțiune, și-a condiționat asentimentul pentru prorogarea CED de acceptarea, din partea Londrei, a preconizatei Comisii Mixte, care ar fi asigurat Vienei controlul navigației danubiene în sectorul amintit. Or, documentul delegatului francez satisfăcea parțial ambele optici divergente, de aceea Marile Puteri l-au acceptat fără ezitare (s.n.). De altfel, autoritățile de la Viena au ținut să declare că proiectul Barrère reprezintă maximum de concesii pe care erau dispuse să le facă213. Dezbaterea a rămas deschisă deoarece, prin
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
revoluționar, ce putea găsi un teren deosebit de fertil printre popoarele oprimate din sud-estul Europei, care aspirau la crearea unor state naționale după modelul francez. Mișcările insurecționare, declanșate în acest scop, puteau reprezenta sfârșitul Imperiului otoman, ceea ce ar fi antrenat, în optica cercurilor conducătoare de la Londra, un experiment geopolitic imprevizibil, din care singura Putere care ar fi putut avea un câștig strategic determinant ar fi fost Rusia. Aceasta aspira de multă vreme să instrumentalizeze revoluțiile și insurecțiile din Imperiul otoman în scopul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
multă vreme și, din Africa de Nord și până în sud-estul Europei, ar fi apărut un stat puternic, capabil să se opună nu numai oricăror tendințe panslaviste și panortodoxe, dar și să închidă oricând căile de comunicații spre India și Extremul Orient. în optica lui Nicolae I, criza egipteană nu era altceva decât „rezultatul spiritului de insurecție care a pătruns acum în Europa și mai ales în Franța”. Sub impactul apropierii armatei egiptene de Constantinopol și al lipsei de rezultate ale demersurilor diplomatice întreprinse
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
16 august 1838, în care Principatele erau considerate simple provincii ale Imperiului otoman, a stârnit un val de proteste, atât din partea consulilor englezi, cât și a autorităților locale. Astfel, atât Colquhoun cât și Cunningham scoteau în evidență dezavantajele unei asemenea optici pentru comercianții englezi, în timp ce Gardner sublinia că „provincia (Moldova) are un caracter separat și distinct de alte provincii ale Imperiului otoman și de aceea este plasată în afara sferei directe a Convenției comerciale”. în final, lordul Palmerston recunoștea că „avantajele de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
diplomatic. în același timp, noi misiuni (oficii) cu caracter diplomatic erau înființate la Tulcea (1848) și Giurgiu (1849). Demersurile sale nu au găsit un răspuns adecvat la Londra, care privea cu neliniște mișcările revoluționare din Europa. Acestea puteau duce, în optica diplomației britanice, la o restaurare a hegemoniei Franței și la implozia Imperiului otoman și a celui habsburgic. Revoluția din aprilie 1848 din Paris amintea de momentul 1789, care nu era prea îndepărtat în spiritul contemporanilor. Principalele obiective ale Marii Britanii rămâneau
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
salvare a Imperiului habsburgic de la o prăbușire prematură. Așistăm astfel la o apropiere de moment anglo-rusă. în aceste condiții, guvernul englez nu putea lua poziție în favoarea revoluționarilor români. O schimbare a statutului politico-juridic al Principatelor nu putea avea loc, în optica Londrei, în nici un caz pe cale revoluționară, ceea ce ar fi constituit un precedent periculos pentru celelalte popoare balcanice, ci prin tratate între Marile Puteri. Acest argument era întărit de concepția lui Palmerston, care credea că estul Europei nu putea fi guvernat
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cel mai influent consul din București, arătându-se încrezător în sprijinul Angliei în tentativele de stăvilire a expansiunii țariste. Comentând unele măsuri din programul revoluționar, cum ar fi eliberarea și împroprietărirea țărănimii, Colquhoun arăta însă că acestea ar fi, în optica sa, „demagogice” și „complet impracticabile”. Cu toate acestea, el insuși critica numeroasele obligații fiscale și corvezi publice la care erau expuși țăranii, care ar trebui, după părerea sa, mai judicios reglementate sau abolite. Consulul englez nu pierdea, de asemenea, nici o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
întâmplat în Divanul Moldovei, relativ la chestiunile pe care Comsia are dreptul să le clarifice, mai poate fi dezbătut sau necesită elucidări viitoare”. în plus, în opinia lui Bulwer, Rusia și Franța agitau ideea prințului străin, condiția sine qua non, în optica deputaților, de a se ameliora statutul juridic al Principatelor. Bulwer s-a întâlnit cu membrii tuturor „partidelor” rivale din Muntenia, „partida” Ghica, „partida Cantacuzino”, „partida Bibescuștirbei”, sesizând că viața politică din acest principat nu era polarizată între unioniști și separatiști
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
poziția sa mult mai înțelegătoare față de cauza românilor, pe care a adoptat-o în timpul Revoluției de la 1848. Atitudinea sa era conformă cu instrucțiunile primite de la Londra și mai ales de la superiorul său direct, ambasadorul englez la Constantinopol. Unirea reprezenta, în optica britanică, primul pas spre formarea unui stat național, care urma să se desprindă de Turcia cu prima ocazie internațională favorabilă, și să se integreze apoi în orbita franceză, reprezentând un precedent irezistibil și pentru celelalte popoare din Imperiul otoman, fără
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
voit „dilatat” al cuvântului. În concepția lui Augustin, opinia potrivit căreia această hora ar reprezenta „o zi de șase sute de ani” se lovește de obiecții serioase. În primul rând, partizanii acestei teorii pot fi destabilizați printr‑o simplă schimbare de optică, perfect legitimă de altfel. Calculele lor se sprijină pe împărțirea cu totul convențională și arbitrară a „zilei de o mie de ani” în douăsprezece secțiuni. Cu toate acestea, consideră Augustin, oare ce ne‑ar împiedica să împărțim aceeași zi nu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Adunării de la Strasbourg. Ei apără un punct de vedere federalist, fiind partizanii unei mișcări europene, olandezii mergînd chiar pînă la a evoca "un mare Commonwealth european în interesul tuturor țărilor". Față de aceștia, scandinavii, elvețienii și mai ales britanicii au o optică mult diferită. Fără a nega interesul perspectivei construcției europene, D. Healey, reprezentantul Laburiștilor, estimează că Europa va depinde atît de Comunitatea Atlantică și de viitorul Europei, cît și de uniunea sa politică. Integrarea europeană trebuie să se limiteze la "o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
britanici în legătură cu chestiunea europeană. Aceștia o dezvoltă în 1950 într-un document, European Unity, care răspunde întocmai Planului Schuman referitor la CECA. Laburiștii admit posibilitatea unei cooperări mai strînse cu țările europene pe planuri politice și economice, dar într-o optică empirică și numai pe baza unui program cît se poate de minimalist. Dimpotrivă, ei se opun cu înverșunare și dezbaterile ulterioare asupra construcției Europei o vor arăta clar oricărui plan de organizare politică și economică europeană pe care va încerca
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Încă o dată, exigențele organizaționale pot fi foarte diferite de la o societate la alta. Modalitatea de organizare ce permite impunerea prin forță diferă de cea care permite dominarea prin abilitate manipulatorie sau care asigură succesul în tranzacții comerciale. Dar, în această optică, suntem atenți mai ales la emergența unor organizări complexe în lumea modernă și la tendința spre birocrație ce rezultă de-aici. Birocratizarea progresivă a guvernării societăților dezvoltate impune omologarea unor elite funcționale specifice și face problematică funcționarea regimurilor democratice. Așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
statelor naționale. Dintr-un punct de vedere al sociologiei generale, el examinează cum poate fi explicată existența unor structuri oligarhice în partidele politice a căror ideologie și ale căror statuturi au o orientare democratică și egalitară. În sfârșit, într-o optică de practică politică, el se întreabă despre rolul pe care partidele social-democrate îl pot juca efectiv în edificarea unei societăți socialiste (Michels, 1971). Diversitatea preocupărilor lui Michels antrenează împletirea mai multor linii de argumentație, iar aceasta nu facilitează deloc înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]