3,464 matches
-
măceluri În atâtea secole de istorie. Insuccesul poate stinge speranța. Dar poate de asemenea face oamenii mai puternici, mai rezistenți, mai Înțelepți. A depăși cinismul va fi pentru europeni o provocare la fel de dificilă ca pentru noi, americanii, să ne depășim optimismul naiv. Totuși, nici un vis, indiferent de cât de atractiv ar putea fi, nu poate triumfa Într-o atmosfera marcată de pesimism și cinism. Cu riscul de a deranja ambele maluri ale Atlanticului, poate că există anumite lecții pe care le
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atitudini punctuale față de obiecte eminamente sociale și unele recente, cum ar fi, să spunem, intervenția americană în Irak sau Uniunea Europeană. Baza genetică poate influența indirect însă multe dintre atitudinile concrete pe care le avem. De pildă, dispoziția generală (ereditară) de optimism colorează o gamă întreagă de evaluări ale socialului în care trăim, inclusiv o mai mare satisfacție în muncă, indiferent de natura acesteia, comparativ cu pesimismul (Baron și Byrne, 2000). La fel, o mai pronunțată curiozitate înnăscută antrenează un alt gen
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ei. S-a confirmat investigațional, de pildă, că a avea prieteni la locul de muncă determină o și mai mare satisfacție profesională (Winstead et al., 1995). Prieteniile îți conferă o anumită siguranță în relațiile interpersonale în general, un mai pronunțat optimism în legătură cu moralitatea celorlalți, pe când lipsa prieteniilor e asociată cu o mai accentuată prudență și neîncredere față de alții. Dar chiar simpla întrerupere de prietenii, cum se întâmplă, de regulă, la terminarea unui ciclu școlar, face ca tinerii absolvenți să manifeste stresuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
formează (nu vrem să spunem „manipulează”!), în considerabilă măsură, opinia publică: jurnaliștii. Neatenția sau reaua intenție face ca la anumite posturi TV din țară să apară știri, bazate pe sondaje, de genul: „românii sunt pe locul patru în lume în ceea ce privește optimismul”, așa cum s-a întâmplat la începutul anului 2004, rezultat repede infirmat de cei ce au efectuat sondajul. 2.5. Dinamica opiniei publice. Mass-media și schimbarea de opiniitc "2.5. Dinamica opiniei publice. Mass‑media și schimbarea de opinii" Mijloacele de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
jumătate a intervalului propriu și de minim în cea de-a doua jumătate. Ciclul fizic este definit de putere, energie, coordonare și rezistență la boli, fiind presupus de intervalul a 23 de zile. Ciclul emoțional se referă la balanța dintre optimism și pesimism, fiind definit de intervalul a 28 de zile. Ciclul intelectual se referă la abilitățile și activitățile de natură cognitivă și se regăsește pe intervalul a 33 de zile. 2) Timpul cultural se dezvoltă, la rândul său, pe trei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
într-un grup înalt coeziv (...) definind deteriorarea eficienței mentale, testării realității și judecării morale care rezultă din presiunea din interiorul grupului” (Forsyth, 1983, p. 341). În practică, putem deosebi câteva simptome ale gândirii de grup: - iluzia invulnerabilității, caracterizată de un optimism excesiv; - raționalizarea, în sensul petrecerii unui timp excesiv în a explica și justifica propriul comportament, mai degrabă decât în reflectarea și regândirea problemelor; astfel, fiecare decizie, chiar greșită, devine justificabilă; - încrederea necondiționată în moralitatea grupului, depășind moralitatea individuală; - privirea oponenților
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
componentă esențială a spiritualității asceților din pustiu, lipsește aproape complet din învățătura călugărilor din Lerin. Monahismul lor nu are nici o încărcătură revoluționară în raport cu lumea sau cu autoritățile, cum se întîmpla cu monahismul egiptean originar. Asceza lerinezilor e străbătută de un optimism de fond, iar ei nu simt nevoia să se întoarcă spre trecut și să glorifice Biserica primilor martiri și a primilor asceți. Această asceză „civilă” se potrivește foarte bine cu motivul lealității față de societatea laică a vremii, motiv ce transformase
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pastorale îl îndepărtează de înclinațiile și de vocația sa contemplativă ne ajută să ne eliberăm de clișeele triumfaliste aplicate lui Isidor de către contemporanii săi. A fost un om măcinat de instanțe contradictorii: liberalismul cultural și reprimarea ereticilor și a iudeilor, optimismul naționalist și dureroasa pocăință în fața experienței păcatului și a slăbiciunilor omenești. De aici, neliniștea amestecată cu amărăciune, proprie unui om frămîntat și nefericit, pe care o putem surprinde în mod clar în două dintre epistolele sale adresate discipolului Braulion. Pe
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
comportament și persoană. În acest fel se diminuează sentimentul de apăsare. Afirmați-vă opiniile Într-o manieră non-punitivă. Cum? Evitați acuzațiile și predicile morale. Dați-i posibilitatea să răspundă. Evitați sentințele definitive. Faceți cunoscută dorința dumneavoastră de sprijin. Exprimați-vă optimismul față de capacitatea celui În cauză de a se schimba. Cădeți la Învoială pentru Îmbunătățirea activității. V. Modelați comportamentul pe care Îl doriți fiind consecvent În ceea ce le cereți. Cum să aplicam această poruncă? Încetați să mai Încurajați comportamentul pe care
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]
-
ceea ce este legat de stăpânirea temporară. Aproape aceeași poziție antipolitică apare, în cadrele ortodoxiei de această dată, și la Tertulian și la Iustin, care susțin ideea unei incompatibilități funciare între Stat și Biserică, între Cristos și Cezar. Pentru a explica „optimismul” lui Irineu, trebuie să ținem seama de cel puțin două elemente care ne par complementare. Credem că această atitudine se datorează unei evaluări responsabile și lucide a faptelor istorice. În primul rând, episcopul lyonez distinge clar între toleranța Imperiului Roman
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu forța în Biserica universală. Cf. P. Brown, op. cit., p. 308. . Cf., de asemenea, S. Lancel, Actes de la Conférence de Carthage en 411, Paris, 1972‑75, SCh 194, 195, 224. . Atitudinea lui Augustin se schimbă de la o epocă la alta. Optimismul său din 404 se destramă puțin câte puțin, lăsând locul unui pesimism monoton și deziluzionat, după 411. Intoleranța sa față de donatiști atinge punctul maxim în tratatul Contra Gaudentium (421‑422). . Com. Mt. ser. 33. Cf. capitolul despre Origen al prezentei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
solemn, patetic, rima corectă, dar și temele abordate în maniera lui Lucian Blaga (satul, liniștea mormintelor) asigură un echilibru între tradiționalism și modernism. Zeii (strămoșii) se vor întoarce, vor salva oamenii de „ciuma ce vrea să ne-nghită”, versul emană optimism și vitalitate, chiar dacă „deocamdată / doar cu gândul și privirea / ne mai ținem de Europa. / Gândurile și privirea / nu pot fi ținute sub arest!. Sângele meu anunță protest după protest...” ( Se anunță clipa). În volumul următor, Ion și alte revoluții (1996
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
Starea fundamentală a persoanei umane Condiția fundamentală, ca dat psihologic și moral, a persoanei umane este starea de echilibru sufletesc. Aceasta este resimțită ca o stare de bine interior, ca o mulțumire sau ca o satisfacție care procură plăcere și optimism, confort și siguranță. Echilibrul sufletesc semnifică starea de echitimie. A fi egal. A fi egal cu tine Însuți, dar În același timp a fi egal În raport cu lumea, cu ceilalți, cu modelul sociocultural admis. Echilibrul sufletesc este o formă a dreptei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
știm. Important pentru Psihologia Morală este modul În care este percepută această imagine și semnificația pe care persoana o atribuie vârstelor sale. În general, vârstele omului pot fi cuprinse În trei registre, ca „impresie”. O primă perioadă de expansivitate și optimism, caracteristice copilăriei și tinereții, o a doua etapă de echilibru stabil, de bine și siguranță, ca atribute ale adultului și, În fine, o perioadă de declin și resemnare specifice bătrâneții. Natural că aceste impresii au În primul rând o conotație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mă deschid, realizând acea Întâlnire pozitivă cu ceilalți, faptul de „a-fi-Împreună”, de „a-ne-simți-bine”. Bucuria anulează obstacolele și deschide perspectiva depășirii limitelor, către o reușită a acțiunilor noastre. Ea este asociată cu o senzație emoțional-afectivă particulară de Încredere În sine, curaj, optimism, stare de euforie. Ca și plăcerea, pe care o situăm mai ales la nivelul sferei corporale, bucuria, starea de euforie este situată predominant În sfera psihică, ambele fiind Însă destul de greu de separat. Ea are numeroase nuanțe, pe care le
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
antrenantă, contagioasă, colectivă. Ea este expresia unei plăceri, a unei bucurii Împărtășită de un grup, de o colectivitate umană, având aceeași motivație. Euforia se manifestă zgomotos, ca o dispoziție emoțional-afectivă plăcută, generală. Este starea de deschidere, de depășire temporală, de optimism. Adesea, această euforie poate fi dată nu numai de o motivație afectivă și morală, ci este legată și de dezinhibiția emoțional-instinctuală produsă de administrarea unor substanțe psihotrope euforizante (alcool, droguri halucinogene etcă. Desigur că În astfel situații, semnificația psihomorală a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și comportamentul persoanelor aflate În dificultate, cu efecte suprasolicitante sau chiar direct psihotraumatizante asupra celor care Își desfășoară activitatea În aceste condiții, jă Aptitudini psihomorale speciale reprezentate prin: Înțelegere, răbdare, perseverare, dăruire de sine, capacitatea de a Încuraja și proteja, optimism, deținerea controlului situațiilor, capacitatea de a observa și controla desfășurarea acțiunii, echilibru psihic, rezistență la oboseală, coparticipare afectivă, intelectuală și morală, kă Aptitudinea de a proteja persoanele aflate În stare de dificultate și de a dori restaurarea acestora. lă Aptitudinea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
literare (istorice) sunt înțelese ca tipuri recurente (eterne) ce își fac apariția în diversele vârste ale ciclurilor culturii, de la Antichitate până la evul modern: „Fiecare epocă, fiecare formă de organizare socială trece prin două faze: o fază de echilibru, ascensiune și optimism, care produce o literatură clasică; și o fază de dezagregare și nemulțumire, care produce romantism și realism”. Axiologia literară a lui S. este guvernată de criteriul etic, teoreticianul fiind convins că „valoarea literară [...] crește în raport cu valoarea ei morală”. Din coroborarea
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
a autorului, cât și situarea sa de partea unui pragmatism sui-generis. Astfel, eseistul analizează trei mostre de discurs (pseudo)liberal din România postcomunistă (Adrian Marino, Horia-Roman Patapievici și Ion Bogdan Lefter), demonstrând faptul că, fie din resentiment, fie dintr-un optimism utopic, orientările declarat democratice și europene din cultura noastră actuală sunt adesea parazitate de elemente premoderne, uneori chiar de impulsuri fundamentaliste. În opoziție cu această proliferare a „simulacrelor” ideologice, Ș. pledează, în eseul central al cărții, Maiorescu și românii, pentru
SIULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289712_a_291041]
-
dezechilibru psihic și social. În ceea ce privește caracteristicile stării de echilibru, Cl. Herzlich distinge următoarele aspecte: starea de bine fizic; absența oboselii; starea de bine psihic; egalitatea dispoziției emoționale; eficiența activității; relațiile pozitive cu ceilalți; adaptarea la realitate și la situațiile vieții, optimismul, creativitatea. 2. Formele anormalității și boala psihică În ceea ce privește definiția bolii și a sănătății, ca și în cazul anormalității și al normalității, există două concepții și două criterii (G. Canguilhem): pe de o parte, concepția ontologică și cea pozitivistă; pe de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
schimbul reciproc de „mesaje informaționale” sub forma unui „sistem de semne” codificate, recunoscute, admise și utilizate ca atare de toți membrii grupului social-uman, ca „limbaje”; b) exprimarea relaților interumane printr-un schimb reciproc de „stări emoțional-afective” (bucurie, teamă, entuziasm, panică, optimism, îngrijorare, acceptare, refuz, adeziune, revoltă etc.) în interiorul grupului social-uman; c) tranzacțiile reciproce între indivizi sau grupuri de persoane, privind anumite opinii, idei, interese, acțiuni comune, în scopul realizării unui consens de acțiune sau de rezolvare a unor situații de dezacord
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în rezolvarea afecțiunilor respective. Un aspect important este legat de modul de comportare al bolnavului față de boală. În sensul acesta, trebuie eliminați factorii anxiogeni și tranchilizat bolnavul prin următoarele mijloace: încrederea în medic; inspirarea curajului; oferirea speranței; spulberarea îndoielilor; confirmarea optimismului prin rezultatele terapeutice pozitive; susținerea emoțional-afectivă. Se poate desprinde concluzia că orice boală, indiferent de natura sa (somatică, psihică sau psihosomatică), este însoțită de o anumită stare de spirit a bolnavului, care se concretizează în „psihologia bolnavului”. Din punct de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atitudine tonică, de încurajare a acestuia. Rolul esențial revine însă medicului curant, personalului de îngrijire medicală și ambianței spitalicești. Toate trebuie să întrunească condițiile unui confort psihologic-moral adecvat păstrării stării de echilibru psihic și moral a bolnavului. Atenție, ocrotire, încurajare, optimism și demnitate, iată ce trebuie să afișeze personalul de îngrijire medicală față de bolnav. Există însă un factor care favorizează dezvoltarea unor reacții subiective negative ale bolnavului față de boala sa: opinia socială referitoare la sănătate și boală. O educație sanitară rău
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu omul bolnav. Primul element la care face referință este cuvântul. Bolnavului nu trebuie să i se spună „nici prea puțin, nici prea multe, ci strict în legătură cu starea sa de sănătate”. Cuvintele trebuie să fie convingătoare, clare și să inspire optimism. Al doilea aspect legat de relația medic-bolnav îl reprezintă tactul, care este „acea finețe de spirit”, o aprehensiune morală care creează o ambianță interpersonală, din care iau naștere încrederea și cooperarea. Din acest motiv, tactul fiind considerat o aptitudine particulară
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
În progres explicația consolatoare: „În fine toate acelle societăți, cari sunt destinate ca prin experinția lor să ajungă la veritate, cată a trece din fatalitate prin toate aceste mizerii și contradicțiuni”. În fine, atunci când imaginația este proiectată asupra spațiului autohton, optimismul devine debordant: „Ceea ce mă bucură, și mă face a mă saluta că sunt român, este că națiunea mea, cu bunul simț ce posede, cu caracterul său naturel și inocent, fiind [...] lipsită de orice prejudețe și superstițiuni, și profitând de toate
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]