2,371 matches
-
serie de figuri complicate, desenate de Hașdeu însuși, care merită "percepute" exact așa cum au fost făcute, fără nicio deformare. În plus, cred ca este util și interesant pentru unii cititori să aibă contact și cu un text tipărit în vechea ortografie practicată de revista "Columna lui Traian". Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative STUDIE DE STIINȚĂ LIMBEI UN NOU PUNCT DE VEDERE ASUPRA RAMIFICAȚIUNILOR GRAMATICEI COMPARATIVE de B. P. Hașdeu § 1. LINGUISTICA PURĂ ȘI LINGUISTICA APLICATĂ "Precum în
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
acestui nume • Orașul plăcerilor • E vorba de o imensă urbe prost construită • Noroaiele, iarna • Palate și cocioabe • Lux și sărăcie • Lipsa monumentelor • Turnul Pompierilor • Cișmigiu • Promenade • Sărbătorile strămoșilor • Călușari și lăutari După unii, Bucharest, Bukarest sau Bucuresci (ultima denumire reia ortografia română) este vechea Thyanus, devenită mai târziu Bucuria, mare Curie a prinților valahi. După alții, București nu era în 1660 decât un simplu sat, care a fost transformat la acea vreme în capitala provinciei. Etimologii moderni îl derivă din Bucur
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
urmărire a preocupărilor creatoare ale marelui profesor și matematician-mecanician de-a lungul timpului. Această listă a fost completată cu c-ca 16 lucrări dintr-o lista selectivă, oferită de Conf.dr. G. Teodoru. Titlurile în limba rusă au fost transcrise cu ortografia limbii croate, așa cum se obișnuiește în bibliologie. Alte 7-8 lucrări au fost găsite pe Google Scholar (de A.C.) și pe MathSciNet (de Prof. Dr. Ioan I. Vrabie). În ce priveste secțiunea III - Lucrări comunicate la conferințe și congrese, am separat
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
de masă sau cultură pentru mase?................ 408 Marile tendințe ale creației intelectuale și artistice... 415 Reînoirea și impasul practicilor culturale de masă... 427 Concluzii ........................................................................ 437 Note și comentarii ......................................................... 445 Index ............................................................................... 459 Cuprins .......................................................................... 471 În aceeași colecție au mai apărut: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandru Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
p. 250. 84. Vezi Contribuțiuni la studiul cronicelor muntene, București, p. 250. 85. Vezi Nicolae Iorga, „Cronicele muntene”, extras din Analele Academiei Române, Mem. Secț. Ist., seria II-a, tom. XXI, București, 1899; Iorga reproduce „redacția bălăcenească” în forma (și cu ortografia) păstrată de Cronica lui Gheorghe Șincai (acea copie făcută de Vasile Vlad în 1780 după un text prescris de Samuil Micu, la Viena, cu zece ani înainte). 86. Editat tot de Nicolae Iorga. 87. Citez după Anton Maria del Chiaro
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al instruirii și educației permanente". Fiind considerată "sufletul" invâțâmantuiui românesc, limba română se studiază pe parcursul întregii școlarități. În școala elevii învăța să citească fluent și corect, să scrie citeț, să respecte cerințele impuse de normele limbii literare, de regulile de ortografie și punctuație. în școala se formează deprinderea de a munci cu cartea, de a face însemnări, de a lua notițe, de a extrage idei dintr-un text, de a ie dezvolta, de a conspecta și rezumă, de a sistematiza idei
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
și contribuie prin această la alcătuirea sistematică a limbii. Foarte importantă este referirea la diversele nivele ale limbii atunci când avem în vedere unele probleme de utilizare concretă a limbaiului în comunicare, cum ar fi pronunțarea corectă (ortoepia) și scrierea corectă (ortografia). În acest sens este concepută programa analitică de comunicare intrată în vigoare începând cu anul școlar 1995-1996. Scopul acestei restructurări este în opinia mea acela de a pregăti elevi informați. dar mai ales de a le formă deprinderi corecte de
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
cincizeci. Al treilea a casticrat. Nume predicativ: Ana este a treia la catalog. Ei. sunt elevi în clasa a treia. Cinci turiști au fost surprinși de avalanșă Complement: Noi rneraeam câte cinci. ÎI aștept pe al patrulea. 4) PROBLEME DE ORTOGRAFIE ȘI ORTOEPIE a) Se scriu și se pronunță corect: paisprezece, șaisprezece, optsprezece, șapte și nu patrusprezece (paișpe), șepte, sasesprezece (șaișpe). b) Se scriu într-un cuvânt numeralele de la unsprezece la nouăsprezece și cele care exprimă numărul secilor (cincizeci). Restul numeralelor
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
AVEA URMĂTOARELE FUNCȚII SINTACTICE: Subiect: Ea nu a mai venit la repetiție. Nume predicativ: Mihai este el. Atribut: Păsările ne au încântat cu cântecul lor. Complement: Ana te-a văzut în parc. Românii au năvălit peste ei. 5) PROBLEME DE ORTOGRAFIE a) Formele neaccentuate ale pronumelui: mi--, ți-, te-, 1, ne-, v-, le-, pot sta înainte sau după un verb și pot fi scrise cu liniuța de unire: Mi-a spus; Spune-mi! Ți-a dat; Datu-ti? Te-ai speriat
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
AFLĂ ȘI UN VERB ȘI ÎNDEPLINESC ÎMPREUNĂ ROLUL UNUI VERB: a-și pune pofta în cui a renunța a-și aduce aminte a-și aminti a (nu) avea habar a (nu) ști a bagă de seamă a observa PROBLEME DE ORTOGRAFIE a) Scriem: a citi, a privi. a mulțumi, dar folosim "îi" pentru "a se sfii", "a prii", "a puștii". Se scrie corect: este, eram. era și nu "ieste", "ieram", Terminația verbelor la persoana a Ii-a plural -"ți" nu trebuie
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
important rol nu numai pentru că duc la formarea unor deprinderi de recunoaștere și aplicare a noțiunilor de gramatică, dar consolidează deprinderile de muncă independența, dezvoltă flexibilitatea gândirii. r) Exerciții de dictare Programa prevede mai putine ore pentru predarea și consolidarea ortografiei și de aceea trebuie să fim înarmați cu un număr cât mai mare și mai variat de exerciții ortografice, pentru a crea posibilitatea să elucidam, la momentul oportun, situația ortografica ivita. Dictarea depinde de caracterul materialului ortografic, de scopul urmărit
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
se folosească de limbă ca mijloc de comunicare, de acumulare de cunoștințe. Fără cunoașterea gramaticii, fără respectarea regulilor de funcționare a limbii, aceasta nu poate fi folosită cum trebuie, nu poate servi ca mijloc de comunicare. "Gramatică influențează regulile scrierii, ortografia și punctuația. Actualele norme ortografice se bazează și pe două principii gramaticale: unul morfologic și unul sintactic. În ce priveste punctuația, ea este considerată, pe drept cuvânt, auxiliarul grafic al sintaxei"<footnote Gramatică limbii române, voi. I, Ed. Academiei, București
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
învățarea cunoștințelor prin efort propriu al elevilor, prin participarea lor directă la lecție în toate momentele ei. Metodele active au un rol bine definit în împlinirea acestui deziderat. Elevii din clasele I-IV pot ajunge să stăpânească mulțumitor regulile gramaticale, ortografia și punctuația limbii române, dacă se ține seama de faptul că ele se însușesc și se formează prin contribuția analizatorilor auditivi, vizuali și verbo-motorii, iar prevenirea greșelilor, explicarea situaționala a unor reguli, ortograme sau semne de punctuație și corectarea perseverența
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
însemna; însemnări; înșiră; a înșirui; înștiințare; înțelege; înțelept; a învăța; la școală; a lăsa amprenta; lecție; limbă; manuscris; marca; mănîncă; medita; mișcare; mîine; mîna; mîzgîli; modern; moștenire; motivează; muncește; muta; muză; necesitate; neplăcere; noaptea; notare; notat; nu; oboseală; oră; ore; ortografie; Oscar; pasiune; patrie; penița; peniță; picta; pictează; plăcere; plictisitor; nu poate; poemul; povestește; pricepere; prieten; privată; proces; procesa; profesor; proscris; rapid; rău; reda; a redacta; redă; relaxare; a reprezenta; rescrie; română; saturație; sărman; scribd; a scrie; scrie; scriere; o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ai educației și este definită după două axe: • axa specificitate/caracter difuz, care exprimă amploarea misiunii (sarcină sau competență) atribuită de către familie celorlalți agenți ai socializării. Exemplu: școala poate fi privită ca avînd rol strict de instruire cu caracter tehnic (ortografie, calcul etc.) sau este investită și cu sarcini de educare morală. Caracterul specific sau difuz este valabil și pentru televiziune sau pentru grupul de prieteni. • axa participare/retragere relevă modul în care părinții intermediază influențele celorlalți actori sociali: familia poate
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
s-a cerut explicit părinților să spună ce măsură ar lua pe moment și ce ar face pe termen lung dacă ar descoperi că tînărul a falsificat semnătura părintelui de luare la cunoștință a unei exmatriculări temporare din școală. Scenariul "Ortografie" Prezentăm, mai jos, prima întrebare/situație problemă care a fost oferită părinților: De cîtva timp ați văzut că fiul (fiica) dumneavoastră are mari dificultăți cu scrisul corect gramatical. Profesorul de română a arătat, și el, acest lucru. Doriți corectarea situației
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
legătură cu contextul, alții au negat posibilitatea ca propriul copil să poată ajunge în situația descrisă mai sus, sau, dimpotrivă, au indicat mai multe modalități de intervenție. TABELUL 9.6. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Ortografie" în funcție de reușita școlară a copilului Scenariul ORTOGRAFIE Media generală 5-7 Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Folosirea: N DA N DA N DA N DA N DA Controlului 39 62% 64 64% 83 76% 125 78% 317 73
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fost interpretate drept tentativă de influențare prin control. Părinții cu nivel mai ridicat de studii și venituri își pot permite în mai mare măsură să plătească ore suplimentare sau să ajute direct copilul. În plus, toleranța acestora față de greșelile de ortografie este, probabil, mai mică deoarece au așteptări mai ridicate de la proprii copii: într-o meserie de natură intelectuală, corectitudinea exprimării este mai intens valorizată, iar prețuirea socială, în general, depinde de acest aspect. Părinții cu studii mai scăzute, cu venituri
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în care resursele culturale și materiale sînt cele mai precare. Aceeași situație mai defavorabilă pare să fie caracteristică copiilor care au cel puțin doi frați mai mari. TABELUL 9.7. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Ortografie" în funcție de rangul nașterii copilului Scenariul ORTOGRAFIE Rangul nașterii copilului Total Primul născut Al doilea născut Al treilea și peste Folosirea: N DA N DA N DA N DA Controlului 161 74% 107 74% 42 67% 317 73% Motivării 161 17
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
dacă acest fapt este datorat reușitei școlare mai bune a fetelor sau există diferențe reale în modul în care se raportează mamele la copiii de sexe diferite. TABELUL 9.8. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Ortografie" în funcție de reușita școlară și sexul copilului Scenariul Media generală 5-7 Total ORTOGRAFIE sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Sex copil Folosirea: N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. Masculin Controlului 33 64% 40 55% 35 74
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
19 10.6 18 10.2 Liceu 54 10.3 41 10.7 Școala postliceală 23 11 25 11.7 Universitate 234 12.6 221 12.9 TABELUL 3.2. Ponderile utilizării, de către mame, a tehnicilor de influență pentru scenariul "Ortografie" în funcție de nivelul de studii al acestora și reușita școlară a copilului Scenariul ORTOGRAFIE Media generala 5-7 Total sub 7 7-7.99 8-8.99 9-10 Studii MAMA Folosirea: N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. Max. 10 clase
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ediții (e.g. NL.~1750-66) nu indică fila din manuscris, astfel că exemplul citat trimite la pagina din ediție; excepțiile de acest fel sunt indicate în intrările din corpus. Intervențiile în textul exemplelor sunt minimale și constau mai ales în actualizarea ortografiei. A.1620 Alexandria. Ed. F. Zgraon, București: Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2005 (Cele mai vechi cărți populare în literatura română, 11). AA.1708 Archirie și Anadan. Ed. M. Georgescu, București: Minerva, 1997 (Cele mai vechi cărți populare în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Tinerețea lui Ștefan cel Mare, Iași, 1882; Horea, Iași, 1885; Avram Iancu, regele Carpaților, Iași, 1891; Anecdote poporane, I, București, 1893; Reforma metoadelor în știință și practică și teoria consecutismului universal, București, 1895; Frumusețea liniară și frumusețea omului, Iași, 1896; Ortografia corectată, față de erorile Academiei Române, București, 1915; Mama Tudora, București, 1915; Maica starița, București, 1920; Avram Iancu, București, 1924; Ștefaniada, București, 1925. Repere bibliografice: Negruzzi, Junimea, 134-136, 244; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), I, 121-122; Călinescu, Ist. lit. (1941), 373-374, Ist.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288896_a_290225]
-
alții (în revista De Stijl, aprilie 1920) înregistrase deja preocupări similare: „Dacă în vechea poezie / prin dominarea sentimentelor relative și subiective / semnificația intrinsecă a cuvântului e pierdută / noi vrem ca prin toate mijloacele de care dispunem / sintaxa / prozodia / tipografia / aritmetica / ortografia / să dăm o nouă semnificație cuvântului și o nouă / forță expresiei / FORMA VA AVEA O / SEMNIFICAȚIE DIRECTĂ SPIRITUALĂ / Ea nu va descrie nici un eveniment / nu va descrie nimic / ci va scrie / va recrea în cuvânt ansamblul evenimentelor: unitate / constructivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
literaturii române de la origini până în prezent: „Dl. Ilarie Voronca scrie un fel de poezie pentru care declararea școalei literare ar fi o ușurință făcută cititorului. E futurism, dadaism sau suprarealism? Sunt toate și nici una. Lipsa copulației obicinuite între cuvinte, a ortografiei și arhitectura babilonică a paginei aparțin futurismului. Împerecherea întâmplătoare a imaginilor (metoda scoaterii din pălărie) este dadaismul. Iar pretenția de ocultism mai semnificativ decât realitatea prin extragerea esenței lucrurilor aparține suprarealismului. // Dar nici ortografia nu-i așa de originală în
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]