8,660 matches
-
în cazul variantelor fertilizate cu 25 t/ha gunoi de grajd de bovine sau 25 t/ha gunoi de grajd de ovine. Dozele de 30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 30 t/ha gunoi de grajd de ovine au favorizat obținerea unui număr de 4,8 ramificații principale/pl., cu 2,1 buc./ pl. mai multe decât la martorul nefertilizat și cu 0,1 buc./ pl. mai puține decât la năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
4,8 ramificații principale/pl., cu 2,1 buc./ pl. mai multe decât la martorul nefertilizat și cu 0,1 buc./ pl. mai puține decât la năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd fie de bovine fie de ovine. Aplicarea în doză de 15 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost mai eficientă în privința ramificării (4,5 ram. pr./pl.) decât aceiași doză de gunoi de grajd de bovine unde s-au realizat 4,3 ramificații principale
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
decât la martorul nefertilizat și cu 0,1 buc./ pl. mai puține decât la năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd fie de bovine fie de ovine. Aplicarea în doză de 15 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost mai eficientă în privința ramificării (4,5 ram. pr./pl.) decât aceiași doză de gunoi de grajd de bovine unde s-au realizat 4,3 ramificații principale /pl. Dozele de 20-30 t/ha gunoi de grajd au dus la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
tabelul 69). Fructificarea plantelor la năut a fost influențată pozitiv la aplicarea dozelor de îngrășământ organic, numărul fructelor la o plantă fiind cu peste 22% mai mare decât la martorul nefertilizat. Doza de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost cea mai valoroasă pentru că a dus la apariția unui număr de 37 păstăi/pl., cu 1 mai mult decât variantele fertilizate cu 20-30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 25 - 30 t/ha gunoi de grajd
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fost cea mai valoroasă pentru că a dus la apariția unui număr de 37 păstăi/pl., cu 1 mai mult decât variantele fertilizate cu 20-30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 25 - 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Creșterea dozei de la 20 t/ha la 25 t/ha sau chiar 30 t/ha gunoi de grajd nu s-a dovedit eficientă, numărul păstăilor fiind în toate cazurile de 36 buc./ pl. deci cu 13 păstăi/pl mai mult
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mult decât martorul, cu 8 păstăi/pl. mai mult decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (tabelul 70). Numărul de semințe la o plantă de năut nefertilizată a fost de 23 buc./ pl. pentru ca în urma fertilizării să ajungă la maximum 38 buc./pl. când doza de îngrășământ organic a fost de 20 t/ha gunoi de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Numărul de semințe la o plantă de năut nefertilizată a fost de 23 buc./ pl. pentru ca în urma fertilizării să ajungă la maximum 38 buc./pl. când doza de îngrășământ organic a fost de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cu un număr de 37 boabe/pl. doza de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine a fost pe locul doi ca valoare, ea realizând cu 3% mai multe boabe/pl decât năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd de bovine a fost pe locul doi ca valoare, ea realizând cu 3% mai multe boabe/pl decât năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine și 15 t/ha gunoi de grajd de ovine. Se observă că năutul fertilizat cu doza de 25 t/ha gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai multe boabe/pl decât năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine și 15 t/ha gunoi de grajd de ovine. Se observă că năutul fertilizat cu doza de 25 t/ha gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cele mai slabe recolte
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha gunoi de grajd de ovine. Se observă că năutul fertilizat cu doza de 25 t/ha gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cele mai slabe recolte le-a obținut năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine sau ovine, cu un număr
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cele mai slabe recolte le-a obținut năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine sau ovine, cu un număr de 29 semințe/pl. care a depășit martorul doar cu 6 semințe/pl (tabelul 72). Masa semințelor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cele mai slabe recolte le-a obținut năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine sau ovine, cu un număr de 29 semințe/pl. care a depășit martorul doar cu 6 semințe/pl (tabelul 72). Masa semințelor la o plantă a fost cu 1,5 g până la 3,0 g/pl. mai mare la variantele fertilizate decât
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
depășit martorul doar cu 6 semințe/pl (tabelul 72). Masa semințelor la o plantă a fost cu 1,5 g până la 3,0 g/pl. mai mare la variantele fertilizate decât la martor. Dacă, în cazul gunoiului de grajd de ovine, mărirea dozei de la 20 t/ha la 30 t/ha nu a produs modificări ale masei de semințe/pl. (în toate cazurile 7,1 g/pl), în cazul gunoiului de grajd de bovine se constată o creștere de la 7,0
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
0 g/pl. când doza folosită ajunge la 30 t/ha. Doza de 5 t/ha îngrășământ organic a favorizat sporuri de 37% în cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine respectiv 49% în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha îngrășământ organic a dus la obținerea unor sporuri de 56% în cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine respectiv 68 % în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine comparativ cu martorul nefertilizat la care
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha îngrășământ organic a dus la obținerea unor sporuri de 56% în cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine respectiv 68 % în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine comparativ cu martorul nefertilizat la care masa semințelor a fost de 4,1 g/pl (tabelul 73). Producția de biomasă respectiv masa plantelor a crescut de la 12% până la 52 % în cazul aplicării îngrășămintelor organice comparativ cu martorul. Cel mai valoros
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semințelor a fost de 4,1 g/pl (tabelul 73). Producția de biomasă respectiv masa plantelor a crescut de la 12% până la 52 % în cazul aplicării îngrășămintelor organice comparativ cu martorul. Cel mai valoros îngrășământ organic s-a dovedit cel de ovine în doze de 25 t/ha, 30 t/ha și 20 t/ha care a favorizat obținerea de plante cu o greutate de 20 g/pl., 19,7 g/pl. respectic 19,5 g/pl.. Pe locul patru s-au
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
t/ha și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine cu o masă a plantelor de 19,4 g/pl.. Peste 19,0 g/pl. au obținut plantele de năut fertilizate cu 15 t/ha gunoi de grajd de ovine (19,3 g/pl.) și năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine (19,2 g/pl.) care au depășit martorul nefertilizat cu 46% respectiv 45%. Dozele de 5 t/ha gunoi de grajd au dus la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
respectiv 45%. Dozele de 5 t/ha gunoi de grajd au dus la creșterea masei plantei de năut cu 1,6 g/pl. când îngrășământul a fost de bovine și cu 2,4 g/pl. când acesta a fost de ovine comparativ cu năutul nefertilizat (tabelul 74). MMB (masa a 1000 de boabe) s-a încadrat între 178 g (martor nefertilizat) și 209 g (30 t/ha gunoi de grajd de ovine). în cazul aplicării gunoiului de grajd 103 de bovine
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
2,4 g/pl. când acesta a fost de ovine comparativ cu năutul nefertilizat (tabelul 74). MMB (masa a 1000 de boabe) s-a încadrat între 178 g (martor nefertilizat) și 209 g (30 t/ha gunoi de grajd de ovine). în cazul aplicării gunoiului de grajd 103 de bovine, MMB nu a fost influențată aproape deloc de mărimea dozei, valorile oscilând între 192 g (25 t/ha ) și 197 g (15 t/ha) deci o diferență de maxim 5 g
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de maxim 5 g de la o variantă la alta. Creșterea dozei de gunoi de grajd nu a fost în corelație directă pozitivă cu MMB, un exemplu concludent fiind acela în care aplicarea dozei de 5t/ha gunoi de grajd de ovine a favorizat obținerea unor boabe cu MMB de 208 g, iar a unei doze de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a favorizat obținerea unor boabe cu MMB de 187 g (tabelul 75). Producția de semințe a crescut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
MMB, un exemplu concludent fiind acela în care aplicarea dozei de 5t/ha gunoi de grajd de ovine a favorizat obținerea unor boabe cu MMB de 208 g, iar a unei doze de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a favorizat obținerea unor boabe cu MMB de 187 g (tabelul 75). Producția de semințe a crescut foarte semnificativ pozitiv comparativ cu martorul nefertilizat la toate variantele fertilizate cu gunoi de grajd indiferent de tipul acestuia și de doza aplicată
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fiind de 2997 kg/ha respectiv 3013 kg/ha deci cu 72 - 73 % mai mare decât la năutul la care nu s-a aplicat îngrășăminte organice. Creșterea dozei de la 25 t/ha la 30 t/ha gunoi de grajd de ovine nu se justifică productiv chiar dacă producția de boabe este de 3003 kg/ha. în cazul gunoiului de grajd de bovine doza de 25 t/ha pare a fi cea mai eficientă deoarece cu o producție de 2910 kg/ha a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
s-au aplicat 30 t/ha gunoi de grajd, deci cu 5 t/ha îngrășământ organic mai mult. Peste 1000 kg/ha spor de semințe s-a obținut și în cazul fertilizării cu 10-15 t/ha gunoi de grajd de ovine și 15-20 t/ha gunoi de grajd de bovine. O doză de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine a dus la obținerea aceleiași producții de 2910 kg/ha 105 boabe ca și în cazul fertilizării cu numai 15
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
grajd de bovine. O doză de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine a dus la obținerea aceleiași producții de 2910 kg/ha 105 boabe ca și în cazul fertilizării cu numai 15 t/ha gunoi de grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha gunoi de grajd de ovine a realizat o recoltă la năut cu 157 kg/ha mai mare decât în cazul fertilizării cu aceiași doză de gunoi de grajd dar de bovine. Sporurile de producție
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
grajd de bovine a dus la obținerea aceleiași producții de 2910 kg/ha 105 boabe ca și în cazul fertilizării cu numai 15 t/ha gunoi de grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha gunoi de grajd de ovine a realizat o recoltă la năut cu 157 kg/ha mai mare decât în cazul fertilizării cu aceiași doză de gunoi de grajd dar de bovine. Sporurile de producție de 6001273 kg/ha fac să se ia în calcul posibilitatea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]