1,745 matches
-
nu înțelegem suprimarea radicală a păcatului din lume, operată de Dumnezeu fără considerarea omului. Omul e ființă liberă. Și dacă Dumnezeu ar fi suprimat păcatul, lăsându-i totuși libertatea, n ar fi suprimat cu aceasta nimic, fiindcă posibilitatea de a păcătui a rămas mai departe în om. Iar dacă ar fi lecuit păcatul suprimând libertatea omului, aceasta ar fi însemnat o nouă desfigurare a lumii, săvârșită acum de însuși Creatorul ei. În Dumnezeu, lucrul acesta însă e o absurditate. Suprimarea libertății
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
întâmplare instrumente noi pentru producere mișcărilor. Tot așa fac chiar anumiți filosofi care, nesocotind experiențele, își închipuie că pot scoate adevărul din propriul creier, precum scoate adevărul din propriul lor creier, precum scoate Jupiter pe Minerva. Negreșit că toți aceștia păcătuiesc împotriva regulii noastre"97. La o primă vedere pare de mirare ca un raționalist, așa cum este considerat filosoful francez să realizez o analiză a experimentului, dar trebuie precizat că în ciuda faptului că metoda sa matematică este în primul rând de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mântuirii. Similitudinea pe care o face cu Origen este una evidentă: de ce oare șarpele s-a îndreptat spre Eva și nu spre Adam? Precum am arătat din scurta analiza a lui George Racoveanu, un fapt este indubitabil: Iuda, vânzătorul, a păcătuit. Se pune atunci întrebarea firească: putea Iuda să nu păcătuiască? Putea. Dacă da, atunci cum? Rămânea jertfa lui Hristos neîmplinită? Nu. Căci se găsea o altă cale a jertfei. Va putea cineva spune că totuși Dumnezeu știa că Iuda va
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
evidentă: de ce oare șarpele s-a îndreptat spre Eva și nu spre Adam? Precum am arătat din scurta analiza a lui George Racoveanu, un fapt este indubitabil: Iuda, vânzătorul, a păcătuit. Se pune atunci întrebarea firească: putea Iuda să nu păcătuiască? Putea. Dacă da, atunci cum? Rămânea jertfa lui Hristos neîmplinită? Nu. Căci se găsea o altă cale a jertfei. Va putea cineva spune că totuși Dumnezeu știa că Iuda va greși? Aceasta nu presupune că Iuda era predestinat păcatului, ci
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
se găsea o altă cale a jertfei. Va putea cineva spune că totuși Dumnezeu știa că Iuda va greși? Aceasta nu presupune că Iuda era predestinat păcatului, ci numai că Dumnezeu, care le știa pe toate, știa că Iuda va păcătui. Știa, dar nu decisese El. Prin urmare, Iuda a păcătuit din libera lui hotărâre, și nu ca urmare a deciziei divine 12. Astfel, împotriva acestei hotărâri, orice exercițiu de gândire nu mai reprezintă un simplu joc, ci un păcat. Ceea ce
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spune că totuși Dumnezeu știa că Iuda va greși? Aceasta nu presupune că Iuda era predestinat păcatului, ci numai că Dumnezeu, care le știa pe toate, știa că Iuda va păcătui. Știa, dar nu decisese El. Prin urmare, Iuda a păcătuit din libera lui hotărâre, și nu ca urmare a deciziei divine 12. Astfel, împotriva acestei hotărâri, orice exercițiu de gândire nu mai reprezintă un simplu joc, ci un păcat. Ceea ce se poate adăuga este numai un smerit amin, adică așa
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nr. 3, 12 aprilie 1936, text reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Deisis, 2003, pp. 68-69: "Iar Dumnezeu a știut-o mai dinainte e vorba despre faptul că Iuda va păcătui (n.n. C.M.) pentru că Dumnezeu, la care nu există mai dinainte și mai pe urmă, știa chiar liberele hotărâri ale oamenilor, înainte ca aceștia să hotărască. A, desigur, nimic nu se întâmplă în lumea aceasta fără voia lui Dumnezeu. Dar e
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
hotărârea lor... Omul nu-și poate tulbura decât ordinea lui; pe a lui Dumnezeu nu; dar pe a lui, da; pe a lui și-o poate tulbura, și își poate pierde sufletul, adică mântuirea. Și așa, prin voia lui, a păcătuit Iuda când a vândut pe Hristos; și și-a pierdut sufletul; și e blestemat; și se va chinui; în veac și în veac, și dincolo de veac. Așa cum a hotărât Dumnezeu nu după voia Lui, ci după greul păcat al lui
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
27) care descriu pedepsirea celor răi, Ps. 11, 6, "Peste cei răi plouă primejdiile; foc și pucioasa și un vînt dogoritor, iată paharul de care au ei parte"; versete din Cartea înțelepciunii care evocă pedepse, " Ca să învețe că prin ceea ce păcătuiește cineva, prin aceea se și pedepsește" (Înțel. 11, 16), "făptura, slujindu-Ți Ție, Celui care ai făcut-o, se încordează pentru pedepsirea celor nedrepți" (Înțel. 16, 24), "risipiți au fost, și înspăimîntați amarnic și tulburați au fost de năluciri" (Înțel
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
răspunsul la întrebarea cine a fost Isus, începea să prindă contur. Trebuie reamintit faptul că din discursul Bisericii Ortodoxe nu se înțelege mai nimic. ,,Isus a luat păcatele lumii asupra sa “. Adică ce trebuie înțeles de aici ? Că oamenii pot păcătui în voie pentru că cineva își asumă păcatele lor ? Absurd ! ,,Isus este Mîntuitorul lumii “. Iarăși întrebarea, ce înseamnă acest lucru ? Eu unul nu înțeleg nimic. în legătură cu Isus Christos cu siguranță trebuie înțeles ceva, numai că lucrurile sînt mult mai profunde. în
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
completă Înaintea preotului pe care l-a ales spre a-i fi confident, căindu-se de păcatele săvârșite și recunoscându-se vinovat În fața lui Dumnezeu; conștientizarea stării de păcat este primul pas spre reînvierea spiritual; - hotărârea de a nu mai păcătui trebuie să fie temeinică, astfel că, de la o mărturisire la alta, să se constate Îndreptarea acestuia și să se vadă stăruința de a Înfrânge ispita; cu siguranță, greșeala este omenească, Însă a persevera În săvârșirea păcatului reprezintă o gravitate; - să
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Veronica Ionela Catană () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92292]
-
și bunătatea lui Dumnezeu sunt atât de mari, Încât ele pot ierta orice păcate, dacă cel ce le-a săvârșit arată căință adevărată; - să-și Împlinească epitimia sau canonul dat de duhovnic, deoarece prin aceasta poate evita momentele de a păcătui, fiind ajutat să Învingă păcatul. Canonul nu trebuie considerat ca o pedeapsă, ci ca un mijloc de Întărire În virtute. El constă În rugăciuni, cercetarea și ajutorarea sărmanilor, posturi, lecturi din Sfânta Scriptură sau realizări de interes social. Pe lângă scopul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Veronica Ionela Catană () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92292]
-
cu Trupul și Sângele Său. Rugăciuni a) Înainte de primirea Sfintei Împărtășanii „Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, slăbește, lasă, milostivește-Te și-mi iartă mie păcătosului, netrebnicului și nevrednicului robului Tău căderile În păcat, smintelile și greșelile mele, toate câte am păcătuit față de Tine, din tinerețile mele până În ziua și ceasul de acum, fie cu știință, fie din neștiință, cu cuvântul sau fapta, sau cu gândul, sau cu cugetul, cu deprinderile și cu toate simțurile mele. Și pentru rugăciunile aceleia ce fără de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Palamariu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92310]
-
fur de cele sfinte - păcat de moarte. Nu trebuie să așteptăm toate Întrebările duhovnicului, ci să spunem noi Înșine ceea ce știm că am greșit. Nici nu este pedagogic ca preotul să Întrebe chiar totul, căci poate da idei de a păcătui unora mai slabi (exemplul copilului pe care preotul Îl Întreabă la spovedanie dacă a furat bani din buzunarul hainei tatălui, iar copilul răspunde că nu, dar ar fi o idee bună). Mai sunt unii care se bucură că nu au
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92296]
-
sufletului tău, ca nu cumva să vină moartea și Îți va fi cu neputință să faci tratamentul pe care Îl oferă pocăința. Pocăința e posibilă numai câtă vreme trăim pe pământ, căci În iad nu există pocăință”. Chiar dacă omul a păcătuit mult și greu, dacă s-ar pocăit sincer măcar În preajma morții este iertat. În general, pocăința trebuie să se facă În viață după orice păcat, căci altfel păcatul blochează drumul spre desăvârșire. Fără regret pentru păcatul trecut, nu poate crește
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
sunt ca și ,,gunoiul ce Îl punem la răsaduri”. Din punct de vedere teologic, numai prin pocăință omul Își poate recâștiga strălucirea sa. Dacă cel ce se pocăiește este pricinuitorul pedepselor sale, atunci cel ce nu se gândește la pocăință, păcătuiește necontenit. Pocăința este a doua naștere din Dumnezeu care s-a dat oamenilor după botez, ca un har peste har. Ea naște păzirea poruncilor, iar aceasta aduce curăția sufletului 25. Când suferim pe nedrept trebuie să știm că asta se
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
debutau însă ferm, cu invocarea numelor sonore ale zonei - "care urbe din țara românească are un trecut așa de glorios ca cetatea lui Eminescu?" - ce ar trebui să fie izvor de regenerare pentru un oraș precum Botoșanii, "care n-a păcătuit cu nimic ca să fie oropsit"41. Orice revenire a iluștrilor pe meleagurile natale este receptată mereu cu entuziasm, dar și cu o anumită nostalgie a unei faime ce planează asupra ținutului, dar care dispare odată cu finalizarea vizitei. În amintirile sale
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Tale și cu duh voios mă întărește.” Proorocul David dorește ca păcătosul să fie curățit de păcate, ca urmare a pocăinței făcute, în sensul că însăși natura interioară a păcătosului să fie transformată, să fie schimbată, pentru a nu mai păcătui cu atâta ușurință. De aceea, el cere ca stropirea cu apă și cu isop să fie semn al curățeniei exterioare, după cum rânduise Dumnezeu în legea lui Moise. în același timp, să aibă ca efect și curățirea interioară, iar spălarea cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ca zăpada, deci curățat de orice păcat. Aceasta e starea de moment a celui ce a săvârșit păcatul și a fost iertat, dar câtă vreme va putea rămâne curat? Dumnezeu l-a curățat pentru moment, dar el în curând va păcătui din nou și atunci care a fost efectul iertării și a curățirii lui din partea lui Dumnezeu? A fost numai un efect temporar, pentru că, deși a fost curățat chiar înlăuntrul lui, fiindu-i iertate păcatele săvârșite și fiind făcut alb ca
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mai săvârși păcatul atât de des, spre a nu mai viețui în păcat. El este convins că numai Dumnezeu poate să facă această schimbare în el, după cum e convins, că primind din mila lui Dumnezeu iertarea, atunci nu va mai păcătui, nici atât de des, nici atât de ușor. De aceea, îl roagă pe Dumnezeu astfel: „Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinlăuntru ale mele”. După concepția celor vechi, inima este nu numai organul principal al
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și ceea ce mărturisește gura. „Acest neam se apropie de Mine și mă cinstește cu gura și cu buzele, iar cu inima este departe de mine”. Din inima lui David a ieșit dorința păcătoasă după femeia lui Urie, cu care a păcătuit, și tot din ea a ieșit gândul să scape de soțul ei, pentru a și-o putea lua de soție. David își dă seama că atâta vreme cât inima omului rămâne necurată, adică în ea sunt ascunse gândurile, poftele cele rele, ea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
curățind și înnoind mereu sufletele credincioșilor, ca urmare a pecetluirii oamenilor prin Taina Mirungerii cu Sfântul și Marele Mir. Prin primirea Sfântului Mir, în adevăratul creștin sălășluiește lumina harului divin prin prezența Duhului lui Hristos. De acum înainte, cel ce păcătuiește cu bună știință și nu se pocăiește, întristează pe Duhul Sfânt întru care a fost pecetluit și- L îndepărtează de la el. în schimb, însă, viața trăită în duh naște roade bogate în viața creștinului, iar acestea sunt: dragostea, bucuria, pacea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pentru noi un model demn de urmat. Să luăm aminte la treptele urmate de Zaheu, pentru că una este actul de pocăință și altceva faptele pocăinței. Adevărata pocăință este recunoașterea păcatului, mărturisirea lui cu căință și hotărârea de a nu mai păcătui. Cel ce face acestea și urmează canonul primit, primește iertarea și mântuirea de la Hristos, prin Hristos (prin duhovnic), așa cum a primit Zaheu. Iar faptele pocăinței sunt postul, milostenia și toate lucrările bune care umplu golul din suflet și răscumpără vremea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de la Dumnezeu, ca să avem smerenie și curățire de gânduri și de dorințe. în viața și activitatea noastră de toate zilele, gândurile noastre se risipesc, se tulbură, se amestecă, rătăcesc, se îndepărtează de Dumnezeu, se pierd în preocupări deșarte și păcătoase. Păcătuim cu toată ființa noastră și pierdem mântuirea sufletului. Lumea e o mare de ispite și ne îndeamnă la plăceri, iar aceasta aduce uitare de Dumnezeu și de rugăciune. Această stare ne urmărește uneori chiar și în Biserică, în timpul slujbei când
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
celor ce dezbină Biserica, dacă nu ați avut atingere cu ucigașii, desfrânații, hoții, martorii mincinoși și cei asemenea lor, să știți că omul poate greși în multe alte privințe. Atunci când privește cu jind la ceea ce nu se cade să privească, păcătuiește! Cine ar putea să împiedice curiozitatea ochiului? Și chiar dacă ochii poți să-i închizi îndată, urechea n-o poți astupa întotdeauna și pot pătrunde în ea, fără să vrei, vorbe spurcate, rușinoase, ademenitoare, bârfitoare, hulitoare. Oare dacă auzi vorbele unui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]