43,895 matches
-
Canticum canticorum, VIII, PG XLIV, col. 944C. footnote>. Prin urmare, la botez (are loc) simbolic lepădarea de faptele trupului, după spusa Apostolului, care zice: „AȚi fost tăiați împrejur cu o tăiere nefăcută de mână, (care constă) în dezbrăcarea de trupul păcatului; cu tăierea împrejur a lui Hristos, întrucât v-ați îngropat împreună cu El în botez” (Col. 2, 11-12). Botezul este tip al morții și a învierii Domnului Hristos pentru mântuirea întregii lumi<footnote „De aceea, Domnul, Iconomul vieții noastre, ne-a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, traducere de Preot Ioan Buga, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 29, Editura IBMBOR, București, 1982, p. 25. footnote>, căci primitorul Botezului este izbăvit de robia păcatului și stăpânitorul răutății este înecat în apa baptismală. Ieșirea din Egipt, prin Moise, a prefigurat mântuirea prin Iisus Hristos. Apa mării închipuia curățirea, iar norul sfințirea dobândită prin botezul creștin și prezența Duhului Sfânt. Apa baptismală distruge o viață - a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
apa se face dulce (potrivită) pentru har”<footnote Sf. Ambrozie al Milanului, Despre Sfintele Taine, cap. III, 10-14, traducere, introducere și note de Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, PSB, vol. 53, Editura IBMBOR, București, 1994, pp. 11-12. footnote>. Moartea față de păcat, săvârșită substanțial în botez, se prelungește în viața duhovnicească prin efortul ascetic al despătimirii sau al purificării sufletului de patimi. Cei care merg la Botez trebuie să omoare în apă toate patimile (viciile) care se luptă cu ei; rămășițele răutății
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
despătimirii sau al purificării sufletului de patimi. Cei care merg la Botez trebuie să omoare în apă toate patimile (viciile) care se luptă cu ei; rămășițele răutății nu trebuie amestecate cu viața următoare, adică viața cea nouă; după cum lepădarea obișnuinței păcatului, prin pocăință este începutul unei vieți noi, tot așa trebuie să ne îngropăm orice „egiptean” adică orice formă de păcat în baia mântuirii ca într-un adânc, ca într-un mormânt, și să ieșim singuri, fără să tragem sau să
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
care se luptă cu ei; rămășițele răutății nu trebuie amestecate cu viața următoare, adică viața cea nouă; după cum lepădarea obișnuinței păcatului, prin pocăință este începutul unei vieți noi, tot așa trebuie să ne îngropăm orice „egiptean” adică orice formă de păcat în baia mântuirii ca într-un adânc, ca într-un mormânt, și să ieșim singuri, fără să tragem sau să păstrăm în viața noastră nimic străin<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, PG XLIV, col. 362AB și 813AB
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
părtași la însăși podoaba firii Sale atunci când a pus în noi chipul Său”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre facerea omului, cap. IX, PSB, vol. 30, p. 30. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om arată vocația omului pentru nemurire; prin păcate, omul a devenit muritor, iar prin Învierea lui Hristos se restaurează deplin chipul, mai întâi în suflet și apoi în trup. Făcând referire la bunătățile de care a fost lipsită firea noastră, Sfântul Grigorie enumerându-le, scrie: libertatea, puritatea, fericirea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
nevoința sau lupta pentru faptele virtuții, care alcătuiesc dreptatea noastră. În însuși faptul de a da tot, e o mare<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 41, p. 476. footnote> putere . . Printr-o viață vrednică și fără de păcat ne facem, așadar, asemenea lui Dumnezeu, căci „Creatorul a dat vrednicie deosebită făpturii noastre prin aceea că, făcând-o după chipul Său, i-a oferit posibilitatea de a se face asemenea cu Sine, dăruindu-i și alte daruri”<footnote Sf.
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
l-a creat la început în chip deiform”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, II, PG XLV, col. 468C. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa vorbește și de dezbrăcarea naturii umane de „tunicile de piele”. După ce protopărinții au căzut în păcat, s-a rupt comuniunea cu Dumnezeu<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De infantibus præmature abreptis, PG XLVI, col. 176C. footnote>, ei au fost dezbrăcați de fericirea dumnezeiască și s-au îmbrăcat în „tunici de piele”, adică trăsăturile vieții animalice, care
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Dumnezeu<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 148. footnote>. Prin botez, credinciosul se dezbracă de hainele de piele și primește veșminte noi, luminoase. Chipul este eliberat de tirania patimilor și redobândește frumusețea cea dintâi, originară, frumusețe ce a fost pierdută prin păcat. Apoi, inteligența îi este străbătută de un foc purificator care îi redă, posibilitatea înțelegerii duhovnicești a realităților și capacitatea deschiderii către adevărul revelat. Hristos luminează inteligența de iluziile naturale și transformă astfel structura sa. Rezumând, se poate că prin Botez
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Harul primit la Botez devine lucrător doar în măsura împlinirii poruncilor sfinte și primitorul trebuie să se angajeze și în stăruința pentru sporirea harului, darurile Botezului trebuind cultivate și desăvârșite prin voința liberă a omului. Botezul a curățit caracterul de păcat al poftei noastre obișnuite cu păcatul, dar ne-a lăsat nouă dezrădăcinarea totală a ei, în mod treptat, lucru pentru care am primit puterea la Botez, prin sălășluirea lui Hristos în noi. Dumnezeu respectă libertatea omului, nu o violentează, și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
doar în măsura împlinirii poruncilor sfinte și primitorul trebuie să se angajeze și în stăruința pentru sporirea harului, darurile Botezului trebuind cultivate și desăvârșite prin voința liberă a omului. Botezul a curățit caracterul de păcat al poftei noastre obișnuite cu păcatul, dar ne-a lăsat nouă dezrădăcinarea totală a ei, în mod treptat, lucru pentru care am primit puterea la Botez, prin sălășluirea lui Hristos în noi. Dumnezeu respectă libertatea omului, nu o violentează, și nici nu acționează în locul lui, subminându
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
voința spre bine. Dumnezeu dăruiește harul Său doar în măsura în care omul voiește și își deschide sufletul spre a-l primi. Botezul ne dă toată puterea de a nu mai păcătui, însă nu ne ia libertatea care ne-ar face incapabili de păcat. Se cade „să întoarcem sporită comoara, pe care am primit-o când am venit pe lume. Și pentru că toți avem aceeași fire - chiar dacă nu avem la fel măsura darurilor ce ni s-au încredințat - toți trebuie să aducem Domnului, unul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
a zis că pentru puțin, mult se va da, răsplătind cu cele cerești în locul celor pământești, cu cele veșnice în locul celor vremelnice”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre înțelesul numelui de creștin, PSB, vol. 30, pp. 442-443. footnote>. Moartea față de păcat, săvârșită în Botez, se prelungește în viața duhovnicească prin efortul depus pentru despătimire și cultivarea virtuților, activând energiile divine așezate în suflet prin botez. Botezul nu ne oferă desăvârșirea sau îndumnezeirea finală, fără participarea activă a credinciosului, ci ea ne
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
au trecut prin apa tainică, însă aceasta poate că ar trebui înțeleasă în sensul că nu au luat, botezându-se, toată hotărârea de a folosi puterea ce li s-a dat la Botez, pentru a opri pofta să treacă la păcat. Sau, în cazul botezului copiilor, cei din jurul lor nu pun toată sârguința în a-i deprinde să folosească puterea primită în Botez, pentru a nu mai cădea în robia păcatelor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 32
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
dat la Botez, pentru a opri pofta să treacă la păcat. Sau, în cazul botezului copiilor, cei din jurul lor nu pun toată sârguința în a-i deprinde să folosească puterea primită în Botez, pentru a nu mai cădea în robia păcatelor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 32, PSB, vol. 29, pp. 63-64. footnote>. „Dar mulți din cei ce au primit botezul tainic, nesocotind învățăturile Legii, au amestecat aluatul vechi al păcatului cu viața de după botez și poartă
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
a nu mai cădea în robia păcatelor<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 32, PSB, vol. 29, pp. 63-64. footnote>. „Dar mulți din cei ce au primit botezul tainic, nesocotind învățăturile Legii, au amestecat aluatul vechi al păcatului cu viața de după botez și poartă prin faptele lor oastea egipteană cu ei vie și după trecerea prin apă. Căci cel ce s-a îmbogățit prin răpire sau nedreptate, ori a câștigat vreun pământ oarecare prin jurământ mincinos, sau trăiește
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
prin răpire sau nedreptate, ori a câștigat vreun pământ oarecare prin jurământ mincinos, sau trăiește cu vreo femeie în preacurvie, sau cutează să facă orice altceva din cele ce le făcea înainte de botez, socotește că s-a eliberat din robia păcatelor, rămânând totuși în desfătarea de obișnuințele sale cele rele și după baia botezului, nevăzându-se pe sine spus răilor stăpâni. Un astfel de stăpân sălbatic și furios este patima desfrânării care îmboldește gândul robit, cu plăcerile ei ca cu niște
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
nord-africani, datorită libertăților pe care le oferă în domeniul improvizației. Apare chiar un nou gen, jazz-ul oriental, născut din metisajul celor două lumi muzicale. Evoluția și dezvoltarea muzicii în Al-Andalus Istoria muzicii din Al-Andalus este foarte complexă și din păcate dispunem de foarte puține surse documentare. Ca și societatea acelor vremuri, muzica era multiculturală și multilingvă. Comunitățile fiind deschise și permeabile, muzicienii se aflau într-o permanentă mișcare și interacțiune, adaptându-se și adaptându-și repertoriul în funcție de necesitățile momentului sau
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
la analiza în retortă. Atunci când citim, nu facem nicio distincție între formă și fond, citim pur și simplu. De ce ne captivează literatura? Pentru că vorbește despre noi, oamenii. Dacă ar vorbi doar despre forme goale, nu ne-ar mai interesa! Din păcate, elevii au impresia că literatură chiar vorbește despre forme goale, că atunci când citim Eminescu trebuie să fim atenți la rimă, la ritm, la vocale și consoane, figuri de stil. Pierzând tocmai ce este esențial în poezie comunicarea, limbajul direct. Ar
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
Keller a Sonatei în si minor (Longo 33, Kirkpatrick 87) este edificator asupra erorilor celei dintâi. H. Keller semnalează transcrierea greșită a notelor vocii de sopran (scrise original în cheia de sopran), în măsurile 3-4 după semnul de repetiție. Din păcate, multe ediții așa-zis instructive au ca bază Ediția Longo, cu erorile ei sau chiar ediții anterioare, modificate grosolan inclusiv în ce privește integritatea textului, care a suferit uneori scurtări arbitrare, fără a mai socoti modificări de armonii și adaosuri de articulație
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Căderea protopărinților în păcat viziunea spiritualității ortodoxe (I) I. Starea primordială Învățătura despre starea primordială, căderea primilor oameni în păcat, urmările acestuia și eliberarea din robia lui este prezentată literatura patristică ca fiind una fundamentală în planul mântuirii. Din scrierile patristice aflăm că a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
Căderea protopărinților în păcat viziunea spiritualității ortodoxe (I) I. Starea primordială Învățătura despre starea primordială, căderea primilor oameni în păcat, urmările acestuia și eliberarea din robia lui este prezentată literatura patristică ca fiind una fundamentală în planul mântuirii. Din scrierile patristice aflăm că a fost o vreme când omul, creat după chipul lui Dumnezeu și împodobit cu toată virtutea, fiind
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
fost dăruită omului, ca amintindu-și porunca s-o împlinească și aducându-și aminte de binefacerile dăruite de Bunul Creator, să-L slăvească neîncetat; imaginația, ca prin reprezentarea celor ce-l înconjurau să ajungă la contemplarea Lui. Înainte de căderea în păcat, omul își reprezenta lucrurile sensibile așa cum sunt ele. Imaginația nu reprezenta un obstacol în relația omului cu Dumnezeu pentru că atunci omul nu cunoștea închipuirea necuviincioasă. Imaginile simple furnizate de imaginație nu erau provocate de patimi și nici nu provocau ele
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
perfect, adică fără nici un fel de scădere, este singur Dumnezeu. Referindu-se la aceasta, Părintele Stăniloae spune: Nu era păcătos (Adam n.n.), dar nici împodobit cu virtuți dobândite și cu gânduri curate consolidate. Avea nevinovăția celui ce nu a gustat păcatul, dar nu cea câștigată prin respingerea ispitelor. Trupul lui nu era robit legii automate a păcatului, dar nu avea nici forța întărită prin deprindere de a rămâne imun față de o astfel de stare. [...] În starea de început, omul vedea în
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
spune: Nu era păcătos (Adam n.n.), dar nici împodobit cu virtuți dobândite și cu gânduri curate consolidate. Avea nevinovăția celui ce nu a gustat păcatul, dar nu cea câștigată prin respingerea ispitelor. Trupul lui nu era robit legii automate a păcatului, dar nu avea nici forța întărită prin deprindere de a rămâne imun față de o astfel de stare. [...] În starea de început, omul vedea în toate lucrurile, cum vede și sfântul, darurile mereu oferite ale lui Dumnezeu și cuvintele mereu adresate
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]