3,151 matches
-
științei artelor liberale în Evul Mediu. Succesiv, aceste cunoștințe au fost organizate într-un tablou unitar în cadrul producției enciclopedice care a înflorit între secolele VI și VII. În această perioadă, exigențele apologetice au dispărut, existând conștiința implicită că vechea cultură păgână a intrat pe deplin în serviciul planului de mântuire global al Bisericii. Autorii cei mai importanți din această producție enciclopedică, în ceea ce privește muzica, au fost Casiodor și Isidor din Sevilla, unul reprezentând cultura monastică din sudul Italiei, celălalt, episcop al Spaniei
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
II-a din această operă, dedicată artelor liberale (De artibus et disciplinis liberalium litterarum), cele șapte arte sunt comparate cu cei șapte pilaștri ai templului lui Solomon, în continuitate cu viziunea sfinților părinți din secolele precedente, care vedeau în înțelepciunea păgână o corespondență a înțelepciunii revelate de Dumnezeu poporului lui Israel. Casiodor a contribuit la răspândirea concepției despre muzică, conform căreia orice realitate creată este organizată în mod armonic; de aceea, arta sunetelor, având o influență asupra sufletului, trebuie să fie
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
față de muzică Aproape toți primii părinți ai bisericii au trebuit să se confrunte cu problema muzicii, deoarece aceasta era în strânsă legătură cu rugăciunea în forma sa colectivă a cântului liturgic. Pe de o parte, ei se găseau în fața tradiției păgâne greco-romane, a teoriei muzicale grecești, a filozofiei și a patrimoniului lor muzical elaborat în atâtea secole, iar pe de altă parte, se aflau în fața tradiției ebraice cu cântecul lor sinagogal. Pe aceste două tradiții, diferite între ele, se năștea problema
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ei în manifestările liturgice: referitor la această idee, în textele patristice, există multe recomandări. Astfel, eleganța, modestia, sobrietatea și naturalețea trebuie să fie câteva din calitățile muzicii. Folosirea instrumentelor muzicale este contrară austerității creștine, deoarece amintesc de banchetele, teatrele, templele păgâne și de toată acea lume legată de cultul păgân (idolatria) sau de spectacolele și distracțiile imorale. „De aceea, este interzis în biserică acompaniamentul instrumentelor și al altor lucruri cu un caracter pueril”, spune Diodor din Tarsia. Instrumentele în cadrul liturgiei nu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
textele patristice, există multe recomandări. Astfel, eleganța, modestia, sobrietatea și naturalețea trebuie să fie câteva din calitățile muzicii. Folosirea instrumentelor muzicale este contrară austerității creștine, deoarece amintesc de banchetele, teatrele, templele păgâne și de toată acea lume legată de cultul păgân (idolatria) sau de spectacolele și distracțiile imorale. „De aceea, este interzis în biserică acompaniamentul instrumentelor și al altor lucruri cu un caracter pueril”, spune Diodor din Tarsia. Instrumentele în cadrul liturgiei nu sunt indicate, pentru că ele dispun sufletul mai mult spre
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sensibilă, dar acum, în noul context, noua alianță a depășit-o pe cea veche. În linii mari, obiecțiile împotriva instrumentelor muzicale au fost de natură teologică, precum primatul Logosului, ori s-au referit la uzul lor în contexte profane și păgâne. Cu toate acestea, putem să ne imaginăm că, uneori, cântecul unui psalm sau al unui imn a fost acompaniat de o liră sau de un alt instrument de coarde. De fapt, în arta creștină inițială, Cristos este deseori reprezentat asemenea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
autorizație din partea bisericii nu a legitimat vreodată folosirea lor în liturgie. Dimpotrivă, tradiția autentică admitea doar cântecele pur textuale cântate de vocea umană. Numai orga, cu timpul, a reușit să se facă acceptată, după ce s-a purificat de orice amintire păgână. Cu toate acestea, instrumente de tot felul au invadat pretutindeni riturile. Umanistul și teologul Erasmus din Rotterdam (1466-1536) descrie foarte bine această situație: Am introdus în biserici o muzică de teatru, complexă ... Corni, trombe și cornete se pun la întrecere
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
am văzut că și Geto-Dacii făceau parte. Asemene părăsire a unei religiuni naturale pentru una reflexivă s-a mai întîmplat în omenire. Amintim numaidecât transformarea idolatriei Arabilor în religia curat monoteistă a lui Mohamed și primirea creștinismului de vechea lume păgână. Zamolxis, propagatorul acestei credinți fu adorat mai târziu el însuși ca zeu. S-ar părea ca zeul către care Zamolxis învățase pe poporul său a se închina se chema Gebeleizis, care nume apoi, când Zamolxis el însuși fu înzeit, se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
sala interioară a domului. Numai preoții au avut dreptul să-i privească trupul, și numai în timpul inițierii, o singură dată în viața fiecăruia. Amintirile lui Ashargin se opreau aici, dar Gosseyn avea ceea ce-i trebuia. Varianta tipică a unei religii păgâne. Pământul cunoscuse multe asemenea, iar detaliile nu aveau însemnătate. Spiritul său sări în întâmpinarea realității, mult mai esențială, a situației lui. Era evident un moment important din cariera lui Ashargin. Gosseyn privi în jur, încredințându-se și mai mult. Trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
lui succesive. Preț de câteva secunde, ideea i se păru prea fantastică. Un corp al lui Gosseyn, aici, în ceea ce era acum cartierul general al Celui Mai Mare Imperiu. Aici, protejat de toate mijloacele de care dispune o puternică religie păgână. Crang rupse tăcerea. - Ora prânzului, zise. E valabil pentru toți, cred. Lui Enro nu-i place să aștepte. Prânzul! Gosseyn socoti că trecuse o oră de când Enro îi ceruse raportul. De ajuns să facă o criză. Dar prânzul se desfășură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
sala interioară a domului. Numai preoții au avut dreptul să-i privească trupul, și numai în timpul inițierii, o singură dată în viața fiecăruia. Amintirile lui Ashargin se opreau aici, dar Gosseyn avea ceea ce-i trebuia. Varianta tipică a unei religii păgâne. Pământul cunoscuse multe asemenea, iar detaliile nu aveau însemnătate. Spiritul său sări în întâmpinarea realității, mult mai esențială, a situației lui. Era evident un moment important din cariera lui Ashargin. Gosseyn privi în jur, încredințându-se și mai mult. Trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
lui succesive. Preț de câteva secunde, ideea i se păru prea fantastică. Un corp al lui Gosseyn, aici, în ceea ce era acum cartierul general al Celui Mai Mare Imperiu. Aici, protejat de toate mijloacele de care dispune o puternică religie păgână. Crang rupse tăcerea. - Ora prânzului, zise. E valabil pentru toți, cred. Lui Enro nu-i place să aștepte. Prânzul! Gosseyn socoti că trecuse o oră de când Enro îi ceruse raportul. De ajuns să facă o criză. Dar prânzul se desfășură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
convertiseră în fel și chip, în doctrine adverse ori diferite. Omar era sigur că e loc pentru toți și de-aceea se însurase cu o șiită, chiar dacă pe urmă îl pierduse pe Dumnezeu. Acum îl recupera într-un fel aparte, păgân și misterios, simțindu-l când sub formă de porumbel, când sub formă de soare mitraic, care se topise în splendorile cultului lui Ahura. Devenise un adult călător, mai degrabă mistic decât credincios, sau poate un rătăcit. Când îl întrebau: „tu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
nu ar trebui să-i dăm crezare, numai afirmația că creștinii se căsătoreau ca și păgânii presupune că celebrarea căsătoriei ar fi comportat o ceremonie religioasă și, deoarece nu putem gândi că creștinii ar fi oferit rugăciuni și sacrificii zeilor păgâni, suntem constrânși să vedem aici începutul unei liturgii creștine. Aceasta nu presupune în mod necesar prezența unui cleric, dar Biserica nu este prezentă numai acolo unde se află episcopul sau preotul. În orice caz, Biserica primelor secole nu s-a
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
care s-au recăsătorit după divorț? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să facem o dublă observație. A susține, ca abordare imediată, că Sf. Părinți nu puteau da acestui termen o semnificație diferită față de cea dată de contemporanii lor păgâni, pentru care una și cealaltă formă a noii căsătorii era la fel de admisă, înseamnă a rezolva imediat chestiunea de a ști dacă ei aveau o atitudine diferită față de una sau față de cealaltă. Asupra acestui punct, așa cum am văzut în articolul deja
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
jeratecul se stinge Și în negrul întuneric într-o luptă oarbă, crudă, Mâni de fier în piept i-nfige - smeul ostenit asudă, Gîfîe pe cele - opt gâturi, sub genunchi Călin îl ține Și cu sabia-i rătează a lui capete păgâne. (105) Dar acuma-mi stă pe gânduri - ce să facă el - foc nu e, Frații se trezească numai și capul o să-i răpue. S-a luat și el și merge supărat înspre pădure Cu un hârb plin de funingini, subsuoară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
discuție, rezultate care, la rândul lor, există și se află oarecum răspândite în diferite studii și articole tipărite în diferite limbi și publicații, fapt pentru care, organizarea sintetică a materialului documentar disponibil, ne-a fost foarte utilă. Părăsirea religiei antice păgâne și adoptarea creștinismului în secolele IV-VI, reprezintă o schimbare fundamentală pe plan spiritual. Mai mult chiar, consecințele acestui fenomen se pot vedea în toate domeniile. Pe de o parte, religia creștină a fost adoptată inițial de populația daco- și
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
noastre aparține istoriei creștinismului din primele veacuri; s-a constatat că urmele creștine descoperite istoric (cf. literatura istorică) și arheologic, aparțin populației autohtone stabile, cel puțin pentru secolele IV-VI. Trecerea la creștinism nu s-a realizat brusc datorită reminiscențelor păgâne despre viața de dincolo, reminiscențe verificabile pe epitafele unor creștini de la începutul secolului IV. Afirmația este susținută, pe de o parte, de prezența unei inscripții latine descoperită la Tomis, în care ni se vorbește despre Câmpiile Elysee, considerate a fi
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
credința potrivit căreia, după moarte, sufletele se vor urca în cer, pentru a se preface în stele. Noutatea credinței pe aceste meleaguri a creat anumite dificultăți pentru creștinii Sciției Minor, datorită lipsei poeților proprii, determinându-i să recurgă la autorii păgâni, care au compus epigramele funerare în maniera lor tradițională. Specificul acestor epigrame funerare este acela de a fi alcătuite din laitmotive, adaptate în funcție de împrejurări și însoțite de abateri de la legile metricii și de lipsa unui rafinat gust artistic, fapt verificabil
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
VI) ca urmare a adaptării preceptelor creștinismului, care interzicea depunerea obiectelor de podoabă și de ofrandă alături de defunct. Cea mai mare parte a obiectelor descoperite aparțin primei epoci a necropolei (secolul IV) când creștinismul nu reușise să substituie încă obiceiurile păgâne. Materialul descoperit (multe dintre mormintele săpate sunt fără inventar) în urma săpăturilor efectuate până acum, ne prezintă mai multe informații de natură arheologică (foarte variate): cele mai multe obiecte datează din prima fază a necropolei (secolul IV), cu excepția câtorva obiecte și vase de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
criptă. Monumentul datează din secolul IV. 12. Alte necropole din Sciția Minor 12.1. Amza (Telița, jud. Tulcea) În urma cercetărilor efectuate în așezarea de la Amza de către V. H. Baumann, s-a constatat o preluare și o perpetuare a unor culte păgâne, care s-au amestecat cu elementele prezenței paleocreștine din satele autohtone, incapabile să reziste în fața presiunii credințelor arhaice de natură magico-religioase ori a manifestărilor religioase străvechi, înrădăcinate adânc în spiritualitatea maselor populare. Aceasta din urmă este reflectată de materialele arheologice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
din urmă este reflectată de materialele arheologice descoperite (aproape exclusiv din ceramică) în acest sit. Materialele ceramice identificate, și nu doar, atestă credința localnicilor în nemurire, nevoia de ocrotire și mântuire, realitate manifestată sincretist prin cultul eroilor (vechi tradiții locale păgâne) și îndeosebi prin cultul cavalerului trac (secolul IV). 12.2. Ibida (Slava Rusă, jud. Tulcea) Cetatea este descrisă pentru prima dată de geograful Pamfil Polonic în anul 1897 ca o centură de fortificații cu ziduri groase, cu 33 de turnuri
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la 1872 zidurile cetății, groase de 2 m se păstrau la o înălțime de 3 m, exploziile belice (1940-1945) și extragerea pietrei de către localnici au afectat destul de mult monumentul antic. Un document de natură epigrafică descoperit la Salsovia, de proveniență păgână, descrie ultimele eforturi de supraviețuire a religiilor păgâne în fața creștinismului. Prin urmare, inscripția a fost depusă la baza unui simulacru înălțat din porunca împăratului Licinius (308-324), pentru cinstirea Sfântului zeu Soare, iar aceasta, pentru a submina religia creștină, prigonindu-i
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
se păstrau la o înălțime de 3 m, exploziile belice (1940-1945) și extragerea pietrei de către localnici au afectat destul de mult monumentul antic. Un document de natură epigrafică descoperit la Salsovia, de proveniență păgână, descrie ultimele eforturi de supraviețuire a religiilor păgâne în fața creștinismului. Prin urmare, inscripția a fost depusă la baza unui simulacru înălțat din porunca împăratului Licinius (308-324), pentru cinstirea Sfântului zeu Soare, iar aceasta, pentru a submina religia creștină, prigonindu-i pe membrii acesteia, potrivit Sinaxarului din Constantinopol, care
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
o cruce simplă interpunctată între brațe, imprimată în relief. Au mai fost descoperite și multe amfore de import sau de producție locală, precum și unele cruci pictate. Răspândirea creștinismului timpuriu în teritoriul dobrogean nu a reușit să oprească persistența urmelor vieții păgâne la Sucidava, manifestate cu precădere prin cultul cavalerului trac. Cu toate acestea, există anumite mărturii arheologice locale despre ritmul vieții creștine din perioada bizantină (opaițe, vase, obiecte de metal, cruciuliță de bronz, sculpturi etc.). Răspândirea creștinismului la Sucidava este atestată
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]