130,214 matches
-
căruia autorii vorbesc nu doar despre tradițiile populare cu valoare etnografică, ci și despre gastronomie, tradiții privitoare la agricultură, faună, ocupații casnice sau limbaj. Descrierile unor obiceiuri cu valoare fundamentală pentru viața omului sunt și ele ample. Spre deosebire de etnografii laici, părintele Botiș insistă însă și asupra puternicei legături existente între Biserică și obiceiul propriu-zis. Iată, de exemplu, cum se încheie descrierea nunții: ,,La ieșirea din biserică și pe parcursul traseului până la locul unde va avea loc nunta, cu mulți ani în urmă
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
și continua nunta. Avea loc „orația cu găina” așezată pitoresc pe o tavă, purtată de către socăciță.Pe la miezul nopții începe „jocul miresei” moment anunțat de către unul din cei doi reprezentanți ai mirilor (staroste). Primul intră în joc mirele, apoi nașii, părinții mirilor, rudele cele mai apropiate, apoi nuntașii" (p. 135). Calitatea de preot a unuia dintre autori este deconspirată parțial și de atenția pentru aspectele confesionale și de atenția pentru istoricul lăcașurilor de cult din localitate. Astfel, în cadrul capitolului, alături de frumoasa
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
extrase fie din surse arhivistice inedite, fie din surse edite. se regăsesc și elemente privitoare la situația confesională a oamenilor locului și la istoricul locașurilor lor de cult. Având în vedere aceste aspecte, nu putem decât să remarcăm valoarea operei părintelui și a domnului profesor Botiș, să o recomandăm călduros și să credem că ea își va găsi locul atât în circuitul științific, cât și în bibliotecile fiilor zonei și a iubitorilor istoriei și spiritualității românești de pretutindeni. [1] Căci, de
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
a domnului profesor Botiș, să o recomandăm călduros și să credem că ea își va găsi locul atât în circuitul științific, cât și în bibliotecile fiilor zonei și a iubitorilor istoriei și spiritualității românești de pretutindeni. [1] Căci, de exemplu, părintele Radu Botiș este fondatorul și redactorul șef al revistelor electronice Glas comun și Slova creștină. De asemenea, el este prezent ca publicist în paginile revistelor Semănătorul, Analize și fapte , Ecoul, Neamul Românesc, Noua Arhivă Românească , Tânărul scriitor, Luceafărul românesc, Observatorul
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
de oboseală luptand să mă umbrească pe cât îi stătea în putință, pentru a se renarca ea. Alții luptă pentru îmbogățire folosind toate căile necinstite, inclusiv forța fizică, înșelându-și semenii în fel și chip, chiar și rude apropiate, frați, uneori părinți, fără să aibă nici cea mai mică tresărire de cuget. Pe propria-mi piele am simțit de câteva ori forța fizică și chiar amenințarea cu moartea a unei persoane, un oarecare Mitică al Bucureștiului zilelor noastre, deși rudă apropiată. Tip
VICLENIA UMANĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380793_a_382122]
-
din programul lor. Când distanța a fost prea mare, mi-au trimis mesaje scrise. Organizatorii s-au străduit ca totul să fie ca la „sărbătoare”. La Roșiorii de Vede lansarea a început cu surpriza pe care mi-a făcut-o părintele Ieromonah Prodromos Bele, starețul și ctitorul Mănăstirii din comună Țigănești, Teleorman care a venit la prezidiu și mi-a dat binecuvântarea. În final, altă surpriză, un grup de interpreți de muzică folk a alcatut un program din muzica Cenaclului Flacăra
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
program din muzica Cenaclului Flacăra, pe care l-au interpretat însuflețind sala. La lansarea din București am avut bucuria să văd în sala persoane pe care, până acum nu mi le puteam închipui așezate pentru ascultare. Printre acestea, amintesc pe Părintele Profesor nonagenar, Nicolae Bordașiu care mi-a umplut ochii de lacrimi prin evocarea emoționantelor noastre întâlniri când vremurile aflate sub blestemul iadului erau cutremurătoare. Toate luările de cuvânt au putut fi adunate în aceeași măsură pentru mine ca și pentru
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
În beci butoiul cepuit, Câmpuri cu holde mai bogate, Grajduri cu vite cât mai multe, Albinele roi înșirate Pe flori spontane-n șes și munte, Copii frumoși, bine-mpliniți Și tot ce-și mai dorește omul Din câte știe din părinți, Că li le-ndeplinește Domnul. Ninge, ninge - semne bune ! Pomii încărcați de nea Spre pământ fac plecăciune - Ortodocși, sarcina-i grea. Totul s-a-mbrăcat în alb Ca o tânără mireasă, Așteptând pe calu-i dalb Mirele să-i intre-n casă
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
gânditori, scriitori și poeți, prețuindu-i darurile alese, forța de exprimare, strălucirea, vitalitatea, bogăția și diversitatea ei, au celebrat-o în creațiile lor. Vasile Alecsandri spunea că limba noastră este: „tezaurul cel mai prețios pe care-l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”. Poetul Nichita Stănescu mărturisea: „Patria mea e limba română", iar harul poporului nostru a scos la lumină multe proverbe și zicători pline de învățăminte din bătrâni. La loc de cinste stă făuritorul limbii române
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
așa ne trimite în această lume, păstrând-o chiar și dincolo de granițele ei, căci dragostea fiind de esență divină, e nemuritoare. Ea își face simțită prezența chiar din cea mai fragedă vârstă. Copilul venit pe lume, crescut și îngrijit de părinți ca pe lumina ochilor, are fața luminoasă, cu zâmbetul lui umple casa de fericire imposibil de tălmacit în cuvinte. Relația tatălui cu copilul poate fi de orice tip și poate conține orice tip de manifestare emoțională și comportamentală. Iubirea poate
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
îndemână un exeplu larg cunoscut. Ce altceva ar putea înseamna chipul tatălui, Ilie Moromete, pentru felul cum fiul său, scriitorul Marin Preda îi aduce nemurirea, dacă nu o dragoste profundă, deși nemărturisită direct niciodată? De-a lungul vieții, dragostea față de părinți se amestecă cu alte sentimente și emoții, dar își va păstra întotdeauna un cuib cald în inima fiecărui copil, încât, la trecerea pragului celui mai înalt, adesea este evocat chipul mamei. Dragostea pentru tată rămâne și ea constantă chiar dacă numele
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
mâna, unii îi spun în glumă - BABACU -, iar în ultima perioada de viață, i se mai spune și - ĂL BĂTRÂN - sau BUNICUL- împrumutând limbajul nepoților. Dar indiferent de vârsta pe care o avem, indiferent la ce distanță ne aflăm de părinți, rămânem mereu copiii lor cu aceeași dorința de a fi iubiți, de a fi înțeleși, de a fi susținuți, și păstrăm în noi aceeași nevoie de identitate, de apartenență. Sunt unele persoane care au nume de familie cu o rezonanță
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
a trecut granițele acestei vieți, încă mă simt copilul drag al tatălui meu, încă aud cum din adâncul ființei mele răsună chemarea TĂTICULE, așa cum îl strigam în fragedă copilarie Pe măsură ce trec anii, având propria noastră experiență de viață, descoperim în părinți comori peste care am aruncat o privire mai de suprafață. Încă și acum mai descopăr valori ale tatălui meu și n-am încetat să-mi admir tatal. Nu multe persoane au reușit pe vremea aceea să treacă prin efort propriu
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
București, fără să am siguranța zilei de mâine, deși eram singura întreținatoare a familiei. Am renunțat la un foarte frumos și spațios apartament situat în zona selecta a Clujului, în cartierul „Grigorescu” și am acceptat să stau în București cu părinții și fiica mea, în condiții foarte diferite. La toate acestea se adăuga efortul pentru îngrijirea părinții bolnavi, dificultățile perioadei adolescenței în care se afla fiica mea și neînțelegerile cu frații mei domiciliați în București. Am trecut prin vremuri cutremurătoare și
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
la un foarte frumos și spațios apartament situat în zona selecta a Clujului, în cartierul „Grigorescu” și am acceptat să stau în București cu părinții și fiica mea, în condiții foarte diferite. La toate acestea se adăuga efortul pentru îngrijirea părinții bolnavi, dificultățile perioadei adolescenței în care se afla fiica mea și neînțelegerile cu frații mei domiciliați în București. Am trecut prin vremuri cutremurătoare și numai dragostea și recunostința m-au susținut. Astăzi le păstrez neștirbită aceeași recunoștință și profundă pioșenie
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
în București. Am trecut prin vremuri cutremurătoare și numai dragostea și recunostința m-au susținut. Astăzi le păstrez neștirbită aceeași recunoștință și profundă pioșenie, iar în scrierile mele ei au un loc cald și luminos. De Ziua Tatălui, îi trimit părintelui meu drag plecat în zările senine un gând încărcat cu emoția de altădată a copilăriei, atunci când îl strigăm: TĂTICULE! TĂTICUȚULE! ------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada 17 iunie 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - DE ZIUA TATĂLUI / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
vadă cum pot rezolva problema apărută. Pe la prânz aici au apărut și doi profesori de la liceul agricol care erau pasionați de farfurii zburătoare și tot felul de extratereștri, deci afacerea cu sapa a intrat în colaps, iar cei doi, plus părintele Toma sosit ceva mai târziu, au intrat în această ideatică disputată aprins, cu toate forțele intelectuale și culturale. După puterile fiecăruia. Cert este că acum Pandelică mergea pe uliță din gard în gard, zdrobit fiind de povara efortului intelectual. La
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
aspectul său bizar, se pregăteau să-l facă fâșii. Imediat i-au fost încălcate toate drepturile civice cu o nuia și, mai târziu, a fost operat de un tinichigiu care a tăiat oala de noapte și i-a eliberat capul. Părintele Toma, duminică la slujbă, a ținut o predică minunată în care a amintit de vizita unui înger pe ulițele satului, semn că Preabunul îi iubește pe acești oameni minunați. Cu o condiție! Așa cum i-a spus și îngerul lui Pandelică
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
pretexte de reflecție sau porți către alte amintiri. Cu toată diversitatea episoadelor și personajelor evocate, unele elemente revin aproape obsesiv în memorie: spațiul închis, securizat, căutat în mod constant, inclusiv în vis; angoasele pe care le provoacă despărțirile temporare de părinți; momentele izolate de beatitudine, lipsite de orice motiv aparent. Deși alcătuit din întâmplări mărunte care se petrec într-un decor preponderent casnic, După-amiaza de sâmbătă depășește condiția unui simplu volum de amintiri. Miza romanului reiese din câteva episoade în care
Sipetul cu amintiri by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10252_a_11577]
-
l-am compartimentat și a ieșit ceea ce se vede. Nu am vrut să fac o nouă casă, ci un loc în care să mă retrag în zile de arșiță și să mă simt bine, în care să mă simt alături de părinți, de satul în care m-am născut. De aceea, în tot timpul pe care mi-l petrec în grădină, mă întorc în timpul în care am cunoscut satul de care mă simt încă legat. Am o plăcere copilărească să întorc ceasul
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
mi se părea mie atunci, trecea mai încet. Lada de zestre a bunicii nu a fost mâncată de cari. Nu s-a învechit cu nimic și păstrează pentru mine nu doar velințe și covoare țesute de bunica, ci și sufletul părinților mei. Să vă spun două momente în care, om în toată firea, am plâns! De fericire am plâns și, paradoxal, m-am simțit foarte bine! Prima oară, acum câțiva ani când, terminând casa nepoatei, Cătălina, nepoțica mea care a descoperit
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
milenară, respectată cu sfințenie în țara care se auto-consideră„Centrul tuturor națiunilor”. Chinezii țin mult la tradiții și sunt de admirat pentru asta. Familia, se compune din nepoțica Veronica (sau Vera pe scurt), nepoțelul Alex (care are 20 de luni), părinții lor și... nainai, yeye, lala și laye. În plus, aici locuiesc foarte multe rude și mulți prieteni ai cuscrilor - la nunta de acum 5 ani am avut cam 2000 de invitați (!). Noul An chinezesc, respectiv Anul Calului, a început exact
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
a ucide, aproximativ 160 de oameni. Câțiva (3) nu au fost răniți fizic, dar au fost internați la spital cu traumatisme psihice; de exemplu este și cazul unui băiețel (nu i-am aflat vârstă) care a văzut cu groază cum părinții lui sunt înjunghiați de criminali. Cuțitele pe care le-au folosit, cu lama lungă de 58 de cm. vor rămâne de asemenea în „istoria” terorismului. De fapt, după descriere nu sunt altceva decât iatagane turcești. Un alt fapt trist - cei
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
ca și Opoziția comunistă, vădit prorusă. Asta nu a făcut decît să îi caleasca și să îi întărească în convingerea că ceea ce fac ei este corect. Cît privește copiii, aceștia nu au fost la marșuri, decît că au venit cu părinții, ca la sărbătoare. La marșuri au participat zeci de mii de oameni și putem spune că am salvat obrazul ambelor Puteri - de la București și Chișinău, redînd demnitate poporului român, partea din stînga Prutului continuînd să fie, de 200 de ani
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
Otopeni s-ar fi putut afla și dascălii din străvechimea vieții mele de elev: doamna Urmă, blânda mea educatoare, care ne ruga să-i aducem flori pentru camera fiului ei paralizat, domnul Minoiu, învățătorul meu din altă lume, căruia câțiva părinți îi procurau cu greu tutun pentru pipă, sau diriginta din liceu, doamna Luștrea, care accepta cu bucurie orice carte în engleză pe care-o puteam găsi prin sărăcăciosul anticariat din Arad. Nu-i scuz pe funcționarii al căror metabolism profesional
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]