1,786 matches
-
s părăginit. Când am dus câteva costume Armani la un croitor pentru a le ajusta (pierdusem în doar câteva săptămâni toată greutatea acumulată în vara aceea), m-a dezgustat să descopăr că marea majoritate a cusăturilor din turul pantalonilor erau pătate de sânge, consecința, dar asta o vom afla mai târziu, unei intervenții chirurgicale precare în Minneapolis, pentru introducerea unui implant în penis. Datorită combinației toxice dintre diabet și alcoolism în ultimii ani ai vieții, tata devenise impotent. Am lăsat costumele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
inundată de disperare, torente de disperare. Știam deja, pe jumătate beat de la votcă, trezindu-mă într-un ritm rapid, că detectivul Kimball nu va fi în stare să salveze pe nimeni și că mai multe scene ale crimelor vor fi pătate de sânge. Teama continua să mă verticalizeze. Am realizat subit că mă forțam să nu defechez. A trebuit să mă țin de birou ca să-mi păstrez echilibrul. Kimball stătea stânjenit lângă mine. În momentul acela nu-i mai eram de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
de bântuire“ din interiorul casei. Am convenit să ne întâlnim la ora zece. Adunasem cam trei ore de somn fără vise și cum m-am clătinat puțin când am intrat în camera de zi doar în boxeri și tricoul alb pătat cu câteva picături de vin roșu am încercat să le zâmbesc copiilor, dar zâmbetul și întrebarea de control „Hei, cum merge în dimineața asta?“ au apărut absurde: Robby arăta relaxat și Sarah avea o față lipsită de orice expresie - până când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
comandat cafea, ignorând meniul obosit pe care ospătărița mi l-a pus în față. Purtam ochelari de soare și o șapcă de baseball pe care o cumpărasem în magazinul de suveniruri din holul hotelului, pantaloni de trening și un tricou pătat sub haina de piele. Obrazul tumefiat mă durea și trebuia să fiu atent la buza mea pe cale de a se despica. Eram mahmur și mă durea tot trupul de parcă fusesem bătut și continuam să rod Klonopin în speranța că își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
începu să urle. Globii oculari i se umflară în așa hal încât îi fură expulzați afară din orbite, atârnând de-o parte și alta a botului, de cozile lor. Sângele începu să-i curgă prin găurile căscate, înecându-i fața, pătându-i dinții cu roșu. Avea acum ceva ce semăna cu niște aripi - încolțiseră lateral din dreptul coastelor câinelui. Străpunseseră coșul pieptului și acum fâlfâiau descotorosindu-se de sângele și viscerele care le îngreuia mișcările. Se târa spre mine. Continuam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
sala etc. Nu am făcut-o nici în zilele care au urmat, când știrea se făcuse publică și când nu puțini prieteni, de diferite vârste, mă sfătuiau să nu accept, să nu am încredere în „omul politic”, să nu-mi „pătez” imaginea mea de sclipitor tânăr și îndrăzneț romancier. Nu, nu am făcut-o și, o spun încă o dată, eram atras de Ceaușescu și de noua lui echipă - Maurer, Mizil, Gogu Rădulescu, Iliescu, D. Popescu -, acel Ceaușescu care atacase securitatea lui
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
spovedanie, acum descopăr spovedania fără Dumnezeu. Starea civilă, actul de naștere. Necredincioșii cred că cei care-și zic credincioși cred în dogma lor. Ori ei se atașează de ceva mai serios: de ritualurile lor. O spiritualitate subiectivă aproape că ar păta acest tablou în care filiația e o mărturie suficientă. Așa se explică faptul că libanezul, indulgent și împăciutor în viața privată, se poate transforma într-un energumen dezlănțuit de îndată ce drepturile comunității i se par a fi amenințate (contradicție pe care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
schimbărilor de dragul schimbării se autocastrează dopându-se cu idei de ultimă oră: în numele mișcării, ei nu vor face decât să bată pasul pe loc. Niciunul dintre fondatorii statului evreiesc, oameni ai condeiului, ai rotativei sau șoareci de bibliotecă cu degetele pătate de cerneluri, scotocitori prin arhive și maniaci ai notelor din subsolul paginilor n-ar fi fost astăzi un om influent în videosferă. Prea serioși, prea profunzi, prea coerenți. Televiziunea ar fi marginalizat dintru început această nostalgie specifică "intelectualilor rupți de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
gard. Și așa s-a făcut ș-apoi după aceia nu prea s-a luat piatră. În jur munți de piatră sfărămicioasă. Flori nenumărate, buchete mari, grele, de sânziene umplu coasta muntelui și dau miros dulce. Ochiul boului și garoafe pătează ici colo tufărișurile. Fragi par boabe de rubine. După amiază, la băile Oglinzi, drept peste munte, pe lângă cetățuia Neamțului, prin albia unui puhoiu de munte care sfarmă piatra; o macină și o duce la vale. Suim prin poiana-lui-Ion Pietraru, vestitul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cetățuia Neamțului, prin albia unui puhoiu de munte care sfarmă piatra; o macină și o duce la vale. Suim prin poiana-lui-Ion Pietraru, vestitul hoț, o frumoasă poiană cu mesteceni rari, cu coaja albă, văruită parcă, prin iarba verde a poenii pătată de flori și fragi, printre care din loc în loc se ridică buchete mari de ferigă verzi deschise bătând puțin în galben, aplecându-și spre iarbă cotorul de pană lung. Ne lăsăm spre băi, pe lângă groapa bursucilor; dăm de otel, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să ți-o spuie. El o știe tot așa de puțin ca și calul său. Ci stai aici, cumetre, și așteaptă ziua libertății. Această zi prin diferite semne se anunță: ai două petice la cisma dreaptă, pantalonii ți s-au pătat, bluza ți s-a ponosit, eri, apoi, te-am auzit înjurând ca un sergent major... Ziua libertății trebue să fie aproape, căci altfel ești pierdut! Somn bun; visuri plăcute! Adică să dea Dumnezeu să nu visezi nici pe căpitani, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un sat Și muzica ne-a cântat În oraș la Itropol Muzica cânta cu dor. Dimineața ne-am sculat Și la drum iar am plecat Ș-am trecut o apă lină Cu cizmele în mână. Ș-am zis verde măr pătat La copacul izolat Trupele s-au adunat Și preoții s-au rugat Să ne scape de păcat Și de câte-am îndurat Iar muzica ne-a cântat Generalu-a cuvântat: Ascultați, măi camarazi, Ofițeri, căprari, soldați Pentru ce-am înaintat Ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
voi Întinde Mâna să te ridic la Mine. Te aștept zi de zi, fă măcar un pas către Mine! Eu fac o mie de pași către tine, omule, făptura Mea. Te iubesc așa cum ești, cu răni și haine rupte și pătate de păcate, dar vino și nu deznădăjdui! Vino, vino la Tatăl! Te aștept.” Acesta este ca un mesaj lăuntric ce parcă te-a transformat și nu mai ești omul Împovărat care ai urcat muntele cu puțin timp În urmă. Parcă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
le fac. De aceea mă rog uneori și zic: „Domne, Te rog, iartămă și dă-mi lacrimi pe măsura păcatelor mele să le plâng cât trăiesc. Să-mi spăl nevrednicia mea și să-mi curățesc haina sufletului pe care am pătat-o cu multe feluri de păcate. Nu mă lipsi nici de smerenie, de care am atâta nevoie ca să mă pot mântui. Te rog, nu Te scârbi de mine, și-mi iartă toate câte am greșit. Îmi Înmulțește credința și o
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
filmului, te gîndești: „Doamne, chiar am făcut cu adevărat asta?” Limita dintre a spune și a gîndi e ștearsă. Ai spus-o sau doar ai gîndit-o? După zece zile din cura asta, mă degradasem În mod șocant. Hainele mi-erau pătate și rigide de la băuturile pe care le vărsasem pe mine. Nu făcusem baie deloc. Pierdusem din greutate, mîinile-mi tremurau, răsturnam mereu ceva, mă-mpiedicam de scaune și cădeam. Dar păream să am o energie nemărginită și o capacitate de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
aflat apoi că nu era cîtuși de puțin homosexual, ci pur și simplu dezinteresat de subiect. * * * Bill Gains a aruncat prosopul și s-a mutat În Mexic. L-am așteptat la aeroport. Era luat pe H și pastile. Avea pantalonii pătați de sînge În locurile unde-și băgase-n venă-n avion, cu un ac de siguranță. Se face o gaură cu acul și se pune pipeta deasupra găurii (nu Înăuntru), iar soluția intră direct. Cu metoda asta n-ai nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
sau cu aracet diluat, cam astea erau soluțiile pe vremea aceea. Puneam pânzele la uscat, și ne cam adunam cu toții într-o cameră transformată ad-hoc în atelier, ca să mai și vorbim de una alta. E drept că se mai și păta mobila, vreun cearceaf sau o perdea cu aracet sau vinarom, dar, asta era, ... arta cere sacrificii. Era o atmosferă foarte faină pe vremea aceea și eram toți bucuroși că mai putem să ne întâlnim și să facem un mic schimb
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
în lumea liberă circula zvonul că Vasile Voiculescu a murit în detenție. Amintește despre aceasta și Monica Lovinescu în memoriile sale, Editura Humanitas, București. Explicabil de ce oamenii politici români, imediat după eliberarea poetului s-au îngrijit să spele „neadevărurile” care pătau obrazul României „în plină democratizare”. Așa că, într-o după amiază, când era la spital, scriitorul s-a pomenit la căpătâi cu vizita neașteptată a doi care se ocupau de corectarea „minciunilor” occidentului - Ion Vinea și Vlaicu Bârna. Veniseră să-i
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
legături cu pistoiezii au fost descrise de Francesco Guicciardini în lucrarea să Istorii florentine 69: Iar Pistoia era împărțită din vechime în două părți conduse de două mari familli nobiliare: Panciatichi și Cancellieri. Datorită poziției, aceștia au avut posibilitatea să păteze și să infecteze prin diviziunea lor întregul oraș și teritoriul adiacent prin faptul că între aceștia și fidelii lor au provocat de mai multe ori omucideri și asasinate și alungări reciproce, iar ură devenise atît de puternică încât după mai
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o culme, eu mă uit și văd în larg Pănă-n zări nemărginite a cămpiilor prelarg. Păduri, râuri, lanuri, sate, toate mi se-nfățișează Liniștite, fericite, într-o pulbere de raze. Nici de-un strop de sânge încă pajiștea nu e pătată, Nici de-un strigăt de durere pacea nu e tulburată; Numai cântec, armonie, dulce-a dragostei suflare Se revarsă-n line valuri peste a câmpului răcoare. Acum soarele apune pe a ceriurilor scară, El se duce să-ncălzească alte neamuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
altfel; cum și pasiunea mea imoderată pentru lucru, unită cu o conștiință profesională și un spirit clar și modern - toate astea au făcut ca relațiile secre tarului de redacție cu colaboratorii, statornici sau trecători, ai revistelor amintite să nu fie pătate decât de o singură nedrep tate, inadvertență, ofensă sau prejudiciu moral adus celui mai blând și mai inofensiv dintre colaboratorii Noii Reviste Ro mâne, Îndepărtat de mine cu eseurile lui puerile asupra lui Eminescu sau de psihologia elementară aplicată faptelor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
jumătăți antagoniste, eu voi fi de partea oamenilor. Știu asta, văd scris pe cerul nopții că eu, ipocrit eclectic al doctrinei și psihanalist al dogmei, urlînd ca un posedat, voi lua cu asalt baricadele sau tranșeele, Îmi voi lua arma pătată cu sînge și, plin de furie, voi masacra orice dușman care-mi va cădea În mîini. Și văd, ca și cînd o epuizare imensă ar copleși această exaltare proaspătă, mă văd pe mine Însumi, jertfit În revoluția cea adevărată, marea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
conducerea Batalionului de securitate s-a văzut nevoită să trimită pe cei neputincioși, sub supraveghere, la un spital din București pentru a fi întremați cât de cât fizic; nu-i putea trimite acasă în acel hal, căci ar fi fost pătată imaginea partidului care zicea că are ca preocupare de bază „grija față de om”! După câteva săptămâni de spitalizare, a reușit să se deplaseze singur și după externare a preferat să mai stea câtva timp tot în București la gazda de pe
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
ci chiar și când eram singură acasă. „Nu te mai uita atât de des în oglindă“, îmi spunea bunica, „nu te mai îngâmfa atât, că uite, colo atârnă Cheia cerului“. Pesemne că avea dreptate, căci toate oglinzile din casă erau pătate, în ele pluteau nori de mărimea nucii. Cerul cobora în oglindă să-mi muște din față de fiecare dată când mă priveam. Îl lăsam să-mi pătrundă în păr, peste obraji, să se apropie de nas și de gât. Eram însă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de ședere permanentă în Elveția? Când ești imigrant, înveți instinctiv că sentimentalismul omoară supraviețuirea. Îl ajut tot timpul să-și faca "norma" la fiert paste, iar din cauza aceasta eu nu reușesc să termin să spăl la timp munții de farfurii pătate de un sos roșu-unsuros, care vin neîncetat din sală. Nu știu de ce, acum am tendința să văd totul printr-un ochean "teologic" creștin nu pot să scriu, nu sunt unul dintre cei care merită numele acesta. Când nu vrei tu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]