2,281 matches
-
164. Biserica Schimbarea Comuna Gătaia, satul Șemlacu Mic Timiș la Față a Mănăstirii Săraca k)165. Bazilica cu criptă Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea (martirium) k)166. Biserica Sfântul Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea Atanasie k)167. Geamia Ali Gazi Pașa Orașul Babadag Tulcea k)168. Biserica domnească Municipiul Vaslui Vaslui Sfântul Ioan Botezătorul k)169. Mănăstirea Arnota Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)170. Mănăstirea Bistrița Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)171. Ansamblul Mănăstirii Orașul Călimănești, Vâlcea Cozia localitatea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
eroilor în lupta de la 13 septembrie 1848, din Dealul Spirii, susținută de pompierii bucureșteni, comandați de căpitanul Pavel Zăgănescu și de batalionul II din Regimentul Linie sub comanda colonelului Radu Golescu împotriva unei divizii de armată turcească, comandată de Cherim Pașa; compoziția reprezintă partea superioară a Monumentului Eroilor Pompieri realizat de Wladimir Hegel și inaugurat la 13 septembrie 1901, în prezența câtorva supraviețuitori ai celebrei bătălii. ... ---------- Anexa 115 a fost înlocuită cu anexa din ORDINUL nr. 123 din 1 august 2014
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
se fac schimbări ale albiei Someșului, pentru a apăra cetatea în partea sa sudică, astfel încât fortificația rămâne așezată într-o insulă legată de principalele drumuri prin trei poduri peste Someș. La 1562 cetatea este asediată de armatele otomane conduse de pașa Ibrahim din Buda și de pașa Maleoci din Timișoara. Apoi cetatea a fost asediată de trupele habsburgice, iar armatele transilvănene, părăsind-o, o incendiază. Din însărcinarea generalului austriac Lazarus von Schwendi începe reconstruirea cetății conform planurilor arhitectului italian Ottavio Baldigara
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
pentru a apăra cetatea în partea sa sudică, astfel încât fortificația rămâne așezată într-o insulă legată de principalele drumuri prin trei poduri peste Someș. La 1562 cetatea este asediată de armatele otomane conduse de pașa Ibrahim din Buda și de pașa Maleoci din Timișoara. Apoi cetatea a fost asediată de trupele habsburgice, iar armatele transilvănene, părăsind-o, o incendiază. Din însărcinarea generalului austriac Lazarus von Schwendi începe reconstruirea cetății conform planurilor arhitectului italian Ottavio Baldigara după sistemul fortificațiilor italiene în formă
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
din nou la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea în urma teribilului cutremur din 1790, a ciumei din 1795, a marelui incendiu din 1796, și datorită transformării orașului în teatru de război în urma atacului turcesc al pașei Pazvan-Oglu din Vidin, în 1806. În primele două decenii ale secolului al XIX-lea, Craiova se bucură de înflorire economică și urbanist-edilitară; un număr tot mai însemnat de locuitori se ocupă cu meșteșugurile, comerțul și serviciile publice. Craiova ajunge un
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
împotriva turcilor. Banul Filip de Severin moare pe drum spre Buda, astfel că fratele său, George, prezintă în luna Aprilie a anului 1493, situația grea în care se găsea Cetatea și Banatul Severinului. Sultanul Baiazid al II-lea (1481-1512) ordonă pașei din Vidin să asedieze și să cucerească cât mai grabnic cetatea Severinului, în anul următor. Severinul este despresurat de Pavel Chinezu care eliberează cetatea din mâinile turcilor. În 1501 Banul Petru Măcicaș ajutat de un alt viitor Ban de Severin
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
și reușește să obțină promisiunea că trupele creștine decimate și civilii din oraș vor putea trece cu tot avutul lor, lăsând cetatea în mâna turcilor. Astfel, la 30 iulie 1552 soldații, civilii și răniții ies din cetate încrezători în vorbele pașei însă acesta își încalcă jurământul și toți supraviețuitorii, sunt măcelăriți cu cruzime de către ieniceri. Rănit grav, Ștefan de Losoncz, comandantul garnizoanei, este adus în fața lui Ahmed - Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
30 iulie 1552 soldații, civilii și răniții ies din cetate încrezători în vorbele pașei însă acesta își încalcă jurământul și toți supraviețuitorii, sunt măcelăriți cu cruzime de către ieniceri. Rănit grav, Ștefan de Losoncz, comandantul garnizoanei, este adus în fața lui Ahmed - Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri. Transformarea Timișoarei în capitală de vilayet otoman, sub conducerea unui vali (guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
lui Ahmed - Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri. Transformarea Timișoarei în capitală de vilayet otoman, sub conducerea unui vali (guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir), schimbă mult orașul, în primul rând în ceea ce privește compoziția etnică. Musulmanii privilegiați (și odată cu ei și primii evrei, de rit sefard) vin aici și, pe lângă agricultură s-a dezvoltat mult și comerțul. În această perioadă o parte
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Savoia decide cucerirea cetății Timișoara, pentru a pune stăpânire pe această importantă poziție strategică. În urma unui asediu de 48 de zile, însoțit de bombardamente repetate, care au distrus în mare parte clădirile din interiorul cetății, la 12 octombrie 1716, Mehmed Pașa, ultimul comandant otoman al Timișoarei, acceptă capitularea, iar garnizoana turcă părăsește definitiv orașul. La 18 octombrie 1716, prințul Eugeniu de Savoia își face intrarea triumfală într-o cetate grav răvășită de violentul asediu. Garnizoana otomană se retrage în sudul Dunării
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
spre București, la comanda unei armate de circa 16.000 de ostași, la care se adăugau 7000 de transilvăneni conduși de Albert Kiraly, Mihai Viteazul i-a atacat pe otomani la Călugăreni în 13 august 1595. Bătălia, evocată în poemul „Pașa Hassan” al poetului George Coșbuc, s-a soldat cu pierderea de către turci a unui steag, a mai multor tunuri și a circa 7000 de combatanți, insuficient însă pentru a-l opri din marșul spre București. Mihai s-a retras temporar
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
unui steag, a mai multor tunuri și a circa 7000 de combatanți, insuficient însă pentru a-l opri din marșul spre București. Mihai s-a retras temporar în munți, așteptând sprijinul lui Sigismund Bathory, în timp ce turcii, în frunte cu Sinan Pașa, s-au instalat la mănăstirea Radu Vodă, iar Sinan a început să numească funcționari otomani pentru administrarea noului pașalâc, și a ridicat o întăritură improvizată.. Primind în munți sprijin din Moldova și, mai ales din Transilvania, Mihai Viteazul a luat
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
Martonfalva pentru că tatăl său, cu ocazia construirii cetății, și-a însușit pământurile lor fără a-i despăgubi. După 1636, castelul trece în proprietatea lui Damokos Tamás, jude suprem al scaunului Ciuc. La 21 octombrie 1661, trupele turco-tătare conduse de Ali, pașă de Timișoara, invadează Ciucul, ocupă și incendiază castelul. Este reconstruit în anii 1714-1716 sub conducerea generalului imperial Stephan Steinville, așa cum atestă și inscripția în piatră așezată deasupra porții de intrare a cetății. În 1735, Johann Conrad Weiss, inginer, colonel austriac
Castelul Mikó din Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/301058_a_302387]
-
de după războiul de independență și până în anii 1930, când Mustafa Kemal Ataturk a oferit diverse avantaje turcilor din Balcani care emigrau în republica instaurată de el. Aici și în alte patru localități înconjurătoare au fost colonizați prin 1834 de către un pașă Hasan , arabi originari din Siria, care erau foarte apreciați pentru priceperea lor de a practica agricultura în condiții de secetă. Recensământul otoman din 1850 raportează 145 de arabi (0,9%) în Dobrogea, însă numărul lor a crescut simțitor după această
Măgura, Constanța () [Corola-website/Science/301142_a_302471]
-
apa Timișului au existat mai multe mori. Tot atunci, apare in documente atestat un castel construit în pădure, aparținând nobilului Nicolae Treutel. Un cunoscut și învățat turc, Evliya Celebi,în anul 1660, mergâng spre Ciacova, trece prin Jebel, împreună cu Ali, pașa de Timișoara și notează:"Chebel este o localitate locuită de români creștini, așa cum sunt toate satele din Banat." În recensământul cameral din 1717, apare cu 200 de case, ca unul din cele mai mari sate din Banat. Jebelul are Oficiu
Comuna Jebel, Timiș () [Corola-website/Science/301372_a_302701]
-
a avut loc în data de 23 august (13 august conform vechiului calendar) 1595. Oastea munteană condusă de Mihai Viteazul, întărită de câțiva ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc. Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
destul de mare, la nord-vest de Călugăreni. Această amplasare a rezervelor urmărea să facă față unui eventual atac otoman care s-ar fi produs dinspre Singureni. Pericolul s-a dovedit real, într-acolo aveau să acționeze forțele otomane ale lui Hassan Pașa, beilerbeiul Rumeliei. După ce cavaleria sa a fost respinsă, Sinan Pașa a trimis în luptă o grupare de 12.000 de luptători. După ce i-a lăsat pe turci să treacă peste râu, Mihai Viteazul i-a supus unui puternic bombardament de
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
urmărea să facă față unui eventual atac otoman care s-ar fi produs dinspre Singureni. Pericolul s-a dovedit real, într-acolo aveau să acționeze forțele otomane ale lui Hassan Pașa, beilerbeiul Rumeliei. După ce cavaleria sa a fost respinsă, Sinan Pașa a trimis în luptă o grupare de 12.000 de luptători. După ce i-a lăsat pe turci să treacă peste râu, Mihai Viteazul i-a supus unui puternic bombardament de artilerie, după care i-a atacat în forță, alungându-i
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
i-a supus unui puternic bombardament de artilerie, după care i-a atacat în forță, alungându-i la sud de Neajlov. Prima fază a bătăliei s-a încheiat în favoarea românilor. A doua fază a bătăliei a început la prânz. Sinan Pașa, conducătorul oștii otomane, a hotărât să înceapa atacul împotriva românilor cu toate forțele de care dispunea. Ienicerii au atacat frontal peste pod, în timp ce o grupare comandată de "Mehmet Satârgi Pașa" (cel care trebuia să fie numit beilerbei al Țării Românești
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
A doua fază a bătăliei a început la prânz. Sinan Pașa, conducătorul oștii otomane, a hotărât să înceapa atacul împotriva românilor cu toate forțele de care dispunea. Ienicerii au atacat frontal peste pod, în timp ce o grupare comandată de "Mehmet Satârgi Pașa" (cel care trebuia să fie numit beilerbei al Țării Românești) a efectuat o manevră de învăluire prin est. În același timp, beilerbeiul Rumeliei, "Hassan Pașa", a efectuat o manevră largă de învăluire prin vest, trecând peste Neajlov pe podul din
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
care dispunea. Ienicerii au atacat frontal peste pod, în timp ce o grupare comandată de "Mehmet Satârgi Pașa" (cel care trebuia să fie numit beilerbei al Țării Românești) a efectuat o manevră de învăluire prin est. În același timp, beilerbeiul Rumeliei, "Hassan Pașa", a efectuat o manevră largă de învăluire prin vest, trecând peste Neajlov pe podul din Singureni. Lovitura ienicerilor a fost extrem de puternică. Pentru a lărgi frontul de atac, ienicerii au folosit, pe lângă podul deja existent, și bușteni și scânduri așezate
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
voievodul român având la dispoziție un număr de soldați odihniți, care nu participaseră încă la luptă. Mihai Viteazul a hotărât să execute un puternic contraatac, o lovitură combinată frontală și o manevră de învăluire pe flancul stâng al inamicului. Satîrgi Pașa a fost respins de către ieniceri. Otomanii au fost înghesuiți într-un spațiu foarte îngust din nordul Neajlovului, având podul în spate ca singură cale de retragere. Contraatacul s-a prelungit până la pod, toate tunurile au fost recuperate, iar focul artileriștilor
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
nordul Neajlovului, având podul în spate ca singură cale de retragere. Contraatacul s-a prelungit până la pod, toate tunurile au fost recuperate, iar focul artileriștilor români și al archebuzierilor a provocat pierderi foarte grele turcilor. Încercând să stabilizeze situația, Sinan Pașa a înaintat în fruntea trupelor de elită. Retragerea turcilor în fața atacurilor continui ale românilor s-a transformat în debandadă în momentul în care detașamentul de 400 de călăreți ai căpitanului Miron Alexandru Cocea a atacat spatele armatei otomane și tabăra
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
în momentul în care detașamentul de 400 de călăreți ai căpitanului Miron Alexandru Cocea a atacat spatele armatei otomane și tabăra aflată lângă satul Hulubești. În deruta care a cuprins armata otomană, valul fugarilor a antrenat și garda lui Sinan Pașa și pe marele vizir, care a fost aruncat în mlaștină, de unde a fost salvat de un credincios al său. Doar apariția forțelor lui Hasan Pașa în flancul drept al românilor i-a ferit pe otomani de dezastru. Mihai Viteazul a
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]
-
În deruta care a cuprins armata otomană, valul fugarilor a antrenat și garda lui Sinan Pașa și pe marele vizir, care a fost aruncat în mlaștină, de unde a fost salvat de un credincios al său. Doar apariția forțelor lui Hasan Pașa în flancul drept al românilor i-a ferit pe otomani de dezastru. Mihai Viteazul a întrerupt urmărirea fugarilor și și-a concentrat atacul cu atâta împetuozitate împotriva noilor intrați în luptă, încât Hasan Pașa, cuprins de panică, a părăsit în
Bătălia de la Călugăreni () [Corola-website/Science/301421_a_302750]