6,049 matches
-
va determina munca colectivă (sic!) și deci o activitate superioară calitativ și cantitativ. Tov. Nicolae Ceaușescu: Are cuvântul tovarășul Răduică Grigore. Urmează tovarășul Onescu Cornel. Tov. Răduică Grigore: Tovarăși, la apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului român, la asigurarea muncii sale pașnice, la întărirea și consolidarea orânduirii noastre un aport însemnat l-au adus (sic!) organele Ministerului Afacerilor Interne. Activitatea desfășurată de acestea se caracterizează prin spirit de sacrificiu și abnegație în îndeplinirea sarcinilor încredințate, prin devotament nețărmurit față de cauza partidului și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
citez: „Ca slujitori devotați ai clasei muncitoare, clasă conducătoare în orânduirea noastră nouă, lucrătorii din Ministerul Afacerilor Interne și-au îndeplinit cu cinste misiunea de apărare a cuceririlor revoluționare ale celor ce muncesc, a proprietății socialiste, de asigurare a muncii pașnice a poporului, veghind la respectarea normelor și principiilor conviețuirii socialiste”. Aprecierile și indicațiile conducerii partidului au mobilizat și însuflețit în muncă lucrătorii Ministerului Afacerilor Interne, a căror stare moral-politică este bună, ceea ce dă garanția că și în viitor vor munci
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
din 26-27 iunie 1967, analizându-se munca aparatului de securitate, se sublinia faptul că în prezent accentul principal al muncii Securității trebuie pus pe lupta împotriva activității dușmănoase a spionajului străin, pe apărarea intereselor statului nostru socialist, pe asigurarea muncii pașnice de construcție socialistă a poporului român. De menționat este faptul că, între activitatea elementelor de peste graniță și a acelora din țară, se stabilesc legături strânse, modalități specifice de colaborare și conlucrare, urmărind scopuri și țeluri comune. Aceste acțiuni sunt o
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
continuat zicând că în Ungaria se vorbea încă din timpul întâlnirii de la Bratislava despre intențiile de invazie, dar că Kadar (sic!) al nostru ar fi fost împotrivă și ar fi fost cel care a moderat și a căutat să reglementeze pașnic conflictul. Mai departe spunea că noi facem pe nebunii prea mult și că la noi încă politica internă este rigidă față de ceea ce există la ei, unde Kadar este elastic. Spre exemplu, zicea: soția mea a fost în Franța, R.F. Germană
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și-au dat viața în lupta pentru libertate, pentru dreptate socială, pentru independența națională a patriei. (Aplauze puternice). Putem spune că organele noastre de securitate, într-adevăr, au avut și au ce apăra. Au de apărat, în primul rând, munca pașnică a minunatului nostru popor, dornic să-și făurească în pace destinul așa cum îl voiește el, dornic să edifice societatea socialistă, să înfăptuiască ideile socialismului în ceea ce au ele mai bun, pentru a asigura omului fericire și bunăstare, posibilitatea de a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ar fi el, ci să fie rodul judecății și gândirii colective. Se creează totodată condițiile necesare ca aparatul de securitate să-și poată îndeplini, corespunzător etapei actuale, rolul pentru care a fost creat: acela de a contribui la asigurarea muncii pașnice a celor ce muncesc, de a împiedica orice activitate potrivnică patriei socialiste. În scrisoarea adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român de Adunarea activului de bază al Consiliului Securității Statului, care a dezbătut concluziile și învățămintele ce se desprind din
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a organelor de partid și cu sprijinul larg al oamenilor muncii, aparatul de securitate are sarcina să prevină, să descopere și să lichideze uneltirile și acțiunile dușmănoase îndreptate împotriva ordinii sociale și de stat, contribuind prin aceasta la asigurarea muncii pașnice de construcție socialistă a poporului român. El nu are atribuții în probleme de natură economică, științifică și culturală. Intervenția Securității în aceste probleme a dus la suprapunerea ei celorlalte instituții de stat. Indicații prețioase a dat conducerea partidului nostru în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
revoluționare și nivelul de conștientizare, precum și capacitatea maselor populare de a impune, într-o formă sau alta, schimbările necesare, partidul a fost pregătit și a luat măsurile ce se cereau pentru a asigura cucerirea puterii politice prin mijloacele și căile - pașnice sau nepașnice - cele mai adecvate etapei. În acest context, partidul a acordat o mare atenție asigurării instrumentelor specializate prin care să se răspundă acțiunilor de împotrivire ale forțelor reacționare, punând încă din primele momente ale noului curs istoric problema sfărmării
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
1946, în sensul că este în interesul regimului democratic să nu se răspundă la provocările reacțiunii, să se mențină în țară ordine deplină. Procedând în consecință, organele de siguranță au participat - alături de celelalte forțe mobilizate de partid - la asigurarea climatului pașnic necesar desfășurării unor alegeri libere. Activitatea desfășurată de aparatul de siguranță scoate în evidență faptul că acesta a fost subordonat încă în prima etapă a revoluției, apărării cuceririlor oamenilor muncii, având ascuțișul îndreptat împotriva activității elementelor reacționare din interiorul țării
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
externe român a cerut sancțiuni economice pentru Italia, în cadrul Societății Națiunilor, după atacarea Abisiniei. La 3 octombrie 1935 Italia a atacat Abisinia. În ciuda faptului că Abisinia a adresat mai multe apeluri Societății Națiunilor pe tot parcursul anului 1935, pentru soluționarea pașnică acestui conflict, aceasta a susținut tacit poziția Italiei, datorită dorinței englezilor și a francezilor de a-și asigura sprijinul Italiei contra Germaniei. La 7 octombrie 1935, în cadrul Consiliului Societății Națiunilor, s-a stabilit, în unanimitate, că Italia era statul agresor
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
o ruptură brutală și qvasitotală cu Occidentul, încât studiul relațiilor internaționale în țara noastră, așezată la margine de continent, a devenit extrem de anevoios, în lipsa unor raporturi strânse cu marile centre științifice și arhivistice, cu acele centre politice care au iradiat pașnic sau prin forță impulsurile transformărilor pe plan universal. Deschiderea după 1964, debilă și controlată până la grotesc, ca și remarcabilele eforturi de recuperare a surselor documentare n-au fost de natură să modifice structural o situație care a sfârșit cum se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Rusia, și Austria, și Veneția). Concomitent, mitropolitul Moldovei, clerul și boierii Divanului Moldovei invocau în scris către Rumianțev „dreptățile” lor și ale patriei „după milosârdnicele făgăduințe a prea milostivei stăpânei noastre”; „fierbinte dorim întărirea patriei noastre și după sfârșitul cel pașnic și liniștit al acestor lucruri”. Este însă de observat că pe lângă aceste revendicări fundamentale, într-un plan secundar și-au făcut loc idei ca rămânerea țării sub „augusta prințesă” Ecaterina a II-a (memoriul către plenipotențiarul prusian), „nemijlocita stăpânire” a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trecea dincolo de ideea susținerii parlamentarismului ca un important sprijin al creditului de stat. În ceea ce ne privește, se cuvine să subliniem că von Bruck a militat cu înflăcărare pentru ca statul austriac să adopte o politică de natură să accelereze dezvoltarea pașnică a capitalismului, să ridice Imperiul Habsburgic la rangul de mare putere economică mondială. Beneficiarii politicii sale urmau să fie burghezia, categorie socială din care el se trăgea și aristocrația, în care personal intrase. Această politică, care, după părerea sa, avea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căi anume se puteau înfăptui aceste proiecte au spus-o limpede Bruck și, după cum vom vedea, partizanii săi. Într-o vreme când Orientul european era un măr al discordiei între marile Puteri, acele planuri nu se puteau realiza decât pe cale pașnică, prin expansiune economică. Această cale era singura posibilă în condițiile când Imperiul Habsburgic, zdruncinat și hărțuit în interior de mișcarea națională, nu mai constituia o putere militară în stare să îngăduie statului austriac revenirea la politica de cuceriri armate. De
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
realizarea proiectului și de teama complicațiilor cu Anglia. Potrivit unor opinii, până în 1864, Rusia n-a avut un program solid vizând Asia centrală. Perioada care face obiectul lucrării de față ar fi aceea a explorării politico-strategice și economice prin mijloace pașnice. În 1858, de pildă, guvernul țarist a organizat trei expediții: prima, către Iranul de vest - Harasan, Herat, Afganistan, ar fi avut un caracter științific; cea de a doua, către Hiva și Buhara - un caracter diplomatic; cea de a treia, către
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ci "din esența filosofiei"68. Grotius nu neagă faptul că oamenii își urmăresc interesele proprii, dar observă că fiecare om simte "o anumită înclinare de a viețui laolaltă cu semenii săi, dar nu într-o comunitate oarecare, ci într-una pașnică și rânduită pe măsura minții sale"69. El explică acest instinct de sociabilitate appetitus societatem arătând că acesta este un lucru pe care pur și simplu îl dorim cu toții și l-am dori chiar dacă n-am avea nevoie de ajutorul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
am dobândit de pe urma lui, îndatorirea de a ne îndeplini făgăduințele, repararea pagubei pricinuite și rânduirea pedepselor la oameni după faptă"72. Potrivit lui Grotius nu poate fi negată nici înclinația oamenilor spre controversă, nici nevoia de a trăi într-o comuniune pașnică. Nevoia de viață în comunitate constituie baza cea mai profundă a dreptului, pentru că dreptul nu ar avea nicio valoare pentru un om care trăiește izolat pe o insulă pustie 73. El consideră că a întemeiat dreptul natural pe principii clare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
grupuri care se ajută reciproc. Iar de aici, Pufendorf derivă prima lege naturală fundamentală: "Orice om, pe măsura puterilor sale, ar trebui să-și cultive și să-și mențină față de ceilalți o atitudine sociabilă, care se dovedește a fi oricând pașnică și în concordanță cu natura și menirea speciei umane"95. Pentru Pufendorf "legea naturală fundamentală vine, ca și la Grotius, ca o contrapondere la inadecvarea noastră naturală, la existența socială de care avem nevoie în mod natural. (...) Descoperirea lucrurilor determinante
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nemijlocit, că e un bine. Cel ce lasă să i se facă o operație chirurgicală o simte, fără îndoială, ca un rău. Dar prin rațiune, el și oricine o declară bună. Când cineva care necăjește și neliniștește cu plăcere oameni pașnici își găsește în sfârșit omul și e achitat cu o bătaie zdravănă, acesta este firește, un rău, dar oricine aprobă această faptă și o consideră în sine ca bună, chiar dacă n-ar mai avea alte urmări; ba chiar acela care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acelei stări de inconfort, cum se cuvine procedat cu Lucas Ronson? Este suficientă scuza lui Lucas Ronson că el este factorul de progres? Dată fiind neliniștea tot mai mare a pieții, credeți că Lucas Ronson stă a) la baza evoluției pașnice? b) la baza evoluției prin revoluție? Ce este mai specific uman: a) suferința alternativei (pozitive)? b) simțul proprietății? c) amândouă? Nimeni nu e mai puțin vinovat decât noi ceilalți. f) Probleme cu bulgărul de aur Noțiunea: Bulgărele de aur provine
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
au o pecete creștină. Nu s-au menționat În Constituție rădăcinile creștine ale culturii europene și pentru că ar fi putut Însemna o piedică În invitarea Turciei la UE? Și pentru acest motiv, al unei extensiuni posibile, cât și pentru coexistența pașnică a unor minorități religioase care au populat și se vor extinde În continuare În Europa. Nu cred că au existat alte rațiuni decât cele strategice. Personal, mi-ar fi plăcut să fie menționată oficial această realitate. N-a fost să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
sechelele războiului și în contextul general de confruntare "Războiul Rece" (nu numai contradicțiile Est-Vest, ci și cele Sud-Nord) care avea să se mențină încă trei decenii, anii '60 au marcat o evoluție în direcția destinderii în Europa; ideea de coexistență pașnică între statele cu orânduiri sociale diferite câștigase teren între marile puteri; criza Berlinului de Vest nu a mers până la declanșarea unui nou război; pe plan european, aveau loc acțiuni de apropiere (Grupul celor 9 din care făceau parte state cu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
extraordinari și plenipotențiari. Ambele părți sunt convinse că aceasta va contribui la dezvoltarea înțelegerii reciproce dintre Republica Federală a Germaniei și Republica Socialistă România, în interesul ambelor țări și, prin aceasta, va servi păcii și securității, înțelegerii durabile și conviețuirii pașnice a popoarelor Europei, destinderii internaționale. Ministrul de externe Corneliu Mănescu a invitat pe ministrul federal al externelor Willy Brandt să facă o vizită oficială în România. Ministrul federal al afacerilor externe a acceptat cu mulțumiri invitația. Data se va stabili
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
o mărturie fiind și tensiunile greco-turce, precum și frământările care s-au transformat în ciocniri, între statele membre ale fostei Iugoslavii. O asemenea situație a pus și pune sub semnul întrebării modalitatea concretă de traducere în viață a colaborării și cooperării pașnice, creând de altfel și probleme diplomației românești, obișnuite să joace un rol activ în acest proces complex. A fost necesară schimbarea din mers a orientărilor, găsirea de noi forme și modalități acceptabile și pentru celelalte țări, precum și modalități directe de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
NATO de la București, din 2008, nu a fost aprobată, așa cum se știe, intrarea Macedoniei în Alianță, aceasta datorându-se veto-ului exprimat de Grecia care impunea ca Macedonia să-și schimbe numele țării. Refacerea unui climat de încredere și conviețuire pașnică între diferitele State din Balcani este o sarcină mult mai dificilă decât ce a unei evoluții pozitive economice. Este destul de greu însă să se aștepte ca acest climat de încredere să fie realizat mai repede. După declarația de independență a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]