1,981 matches
-
mine în anii din urmă, casa părintească, ulițele satului, pădurea din apropiere, lunca și redea satului, pârâul cu iazul care ducea în cârcă moara satului. Cu alți copii vecini, mă urcam pe dealul Osoi uneori în serile senine, de unde priveam panorama feerică a satului sau luminile strălucitoare care scăldau, se revărsau ca niște nestemate asupra orașului Rădăuți. Mi se părea o lume de povești. Mai târziu pășteam vitele în apropierea șoselei împărătești ce ne lega de orașul Rădăuți, uneori chiar mă
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
mai reveni vreodată pentru că peste acele clipe fugare și peste anii scurși, timpul zorit a început deja să aștearnă colbul uitării. Împreună cu economistul șef M. Eugenie atât în spital la munca asiduă, dar și, uneori, la odihnă în ceas liber Panorama orașului Siret, în fundal se vede și clădirea principală a spitalului Alături de ruda noastră apropiată M. Eugen, tatăl soțului fiicei noastre Felicia Membru în Comitetul Județean de Apicultură 69 6. Cuvântul de retragere la pensie după 54 de ani de
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
care panta devine inaccesibilă puterilor mele. Renunță și Hugo, chiar dacă o face, ca și mine, cu mare regret. - Ce facem, Hugo, continuăm? - Nu, nu continuăm... - De ce? - Pentru că tu nu ai să reușești. - Dar tu? - Nici eu. Ne mulțumim să scrutăm panorama amplă a văii ce ni se des- chide în față. Regretăm, desigur, că nu putem face acest lucru chiar de pe vârf, de unde, în cerc de 360 de grade, se poate admira vestita Vale Dordogne. Apa cu acest nume traversează vreo
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
la obiect. Nici nu-i nevoie să presezi prea tare tubul: culoarea locală țâșnește de la sine. O pagină tipică, aș zice chiar indispensabilă, în notele de voiaj ale străinilor, iar apoi și în schițele de moravuri autohtone este cea dedicată panoramei contrastelor. Numărul acestor „panorame“ este suficient de mare pentru a umple o antologie. Iată-l pe finlandezul Gustav Adolf Ramsay, locotenent colonel în armata rusă, participant la campania din 1828- 1829, transcriindu-și în jurnal primele impresii asupra Iașilor. Pe
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
-i nevoie să presezi prea tare tubul: culoarea locală țâșnește de la sine. O pagină tipică, aș zice chiar indispensabilă, în notele de voiaj ale străinilor, iar apoi și în schițele de moravuri autohtone este cea dedicată panoramei contrastelor. Numărul acestor „panorame“ este suficient de mare pentru a umple o antologie. Iată-l pe finlandezul Gustav Adolf Ramsay, locotenent colonel în armata rusă, participant la campania din 1828- 1829, transcriindu-și în jurnal primele impresii asupra Iașilor. Pe strada principală a orașului
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
francez Eugène Poujade, care sosește la noi în 1849, capitala Valahiei este un oraș al contrastelor: „Viața orientală, care se duce, și cea europeană, care îi ia locul, se ating între ele la tot pasul, succedându-se ca într-o panoramă.“ O lume saturată de contraste izbește și privirile lui Ferdinand Lassalle, care vizitează Bucureștii în 1857: „«Contrastul», iată o vorbă folosită foarte des, fără ca lumea să o înțeleagă, și care astfel devine cu totul banală. Ce e însă în adevăr
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
disonanțe, generând reacții diverse și, mai ales, situații polemice. Cuvintele, ca și veșmintele, relevă decalajul de mentalități între generații, sexe și niveluri sociale, conflictul dintre spiritele deschise inovației și cele care i se opun. Cuvintele, ca și veșmintele, întruchipează o panoramă a contrastelor: precum anteriul și crinolina șed alături în aceeași trăsură, tot astfel grecismele și franțuzismele stau alături în aceeași frază. Cuvintele, ca și veșmintele, exprimă degradarea vechilor rânduieli și năzuința schimbării lor; ele construiesc un tablou al mobilității, în
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
două moduri: la un prim nivel - ca document al existenței; la un altul, mai profund - ca expresie a conștiinței. Prin impresiile lor de călătorie, transcrise cu mijloace literare sau plastice, străinii care traversează Principatele între 1830 și 1860 întocmesc o panoramă a epocii de tranziție, plină de detalii pitorești și sugestive. Un creator român poate și el contribui la aceasta, dar nota lui distinctivă este de a trăi nemijlocit fenomenul, de a fi el însuși un „obiect“ al tranziției, care îi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
călători ce nu-l vizitaseră niciodată. Adoptarea, până la un punct, a opticii străinului devine, la Alecsandri, explicită: „Ori și din care parte vine străinul la Iași, vie despre Dunărea, despre Prut sau despre Siret, i se înfățișează de departe o panoramă măreață și vrednică de a trage toată a lui luare-aminte“ (Iașii în 1844). Procedeul ne permite să observăm că mai toată proza de moravuri a vremii este, în esență, o proză „de călătorie“: produsul unor tineri cultivați, întorși recent din
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
o viață visată, Editura Libra, București, 2001. Neagu Fănuș, "Scrisoare către redacție", în România literară, anul III, nr. 13 (77), 26 martie 1970. Neagu Fănuș, Cartea cu prieteni, Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2009. Popescu Dumitru, Cronos autodevorându-se... Panorama răsturnată a mirajului politic. Memorii, vol. II, Editura Curtea Veche, București, 2006. Instrumentalizarea politică a literaturii. Cazul romanului Delirul (The Political Manipulation of Literature. The Case Study of Delirul) Alina PAVELESCU Abstract: The reception of the Marin Preda's novel
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de cercetare academică începuse să funcționeze. Mai mult decât atât, era cunoscută și recunoscută măcar în zona academiilor est-europene. Este suficient să evocăm articolul-raport al lui Ion Aluaș 42 și Ion Drăgan 43 din Contemporanul, în care prezentau neinhibat o panoramă a rezultatelor, dezbaterilor sociologice din țările socialiste. Autorii participaseră alături de Honorina Cazacu și Mihail Cernea la o conferință organizată de Academia Poloneză de Științe, în care au fost dezbătute o serie de probleme teoretice și metodologice ale sociologiei, fiind depășite
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
8 Ibidem. 9 Ibidem. 10 Ibidem. 11 Mihai Golescu, op. cit., p. 73. 12 Nicolae Crevedia, "Niște "Amintiri" despre Gib I. Mihăescu", în Luceafărul, anul XI, nr. 8 (304), 1968, p. 7. 13 Ibidem. 14 Ibidem. 15 Dumitru Popescu, Cronos autodevorându-se... Panorama răsturnată a mirajului politic. Memorii, vol. II, Editura Curtea Veche, București, 2006, p. 163. 16 Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, Editura Humanitas, București, 2012, p. 161. 17 Ibidem. 18 Nicolae Breban, op. cit., p. 128. 19 Ibidem. 20 Andrei Milca, Fețele
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
45 "În orice caz, perioada 1940-1950 va fi una de tranziție, când se încearcă câteva experiențe autentice, se înfruntă câteva principii și se ivesc unele promisiuni.", Petru Poantă, Modalități lirice contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1973, p. 12. 46 Al. Piru, Panorama deceniului literar românesc 1940-1950, op. cit. 47 Ion Simuț, "Critica de dicționar", în România literară, nr. 23/iunie 2005. 48 "Parcă Al. Piru ar vrea să demonstreze că se poate face istorie literară indiferentă față de istorie și politică. Se poate face
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
deceniului literar românesc 1940-1950, op. cit. 47 Ion Simuț, "Critica de dicționar", în România literară, nr. 23/iunie 2005. 48 "Parcă Al. Piru ar vrea să demonstreze că se poate face istorie literară indiferentă față de istorie și politică. Se poate face (panorama lui Al. Piru stă mărturie), dar ceea ce rezultă e un dicționar de scriitori, aranjați nu alfabetic, ci pe generații. Al. Piru dezideologizează o perioadă foarte ideologizată. E și acesta un fel de experiment teoretic. Riscul major e falsificarea contextului, proiecțiile
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ediție, studiu critic, note și variante de Barbu Cioculescu, p. 41. 208 Șerban Cioculescu, Aspecte literare contemporane. 1932-1947, Editura Minerva, București, 1972, pp. 237-240 passim. 209 Petru Poantă, Modalități lirice contemporane, p. 259. 210 Idem, pp. 260-261. 211 Al. Piru, Panorama deceniului literar românesc, pp. 170-171. 212 "Considerat drept unul din cei mai dotați poeți din al doilea val al avangardei, C.T. cultivă exotismul, are nostalgia ținuturilor tropicale evocate și invocate în exclusivitate prin posibilitățile fanteziei. Refractar la o stare socială
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
numai pete/ De ochi, de buze, brațe și picioare.// Poate de-aceea te-am iubit pe tine/ Mai mult ca bucuria ori veninul,/ Căci tu, lumina mea îngălbenită,/ O faci din nou mai alba decât crinul ...", în A.E. Baconsky, Panorama poeziei universale, Editura Albatros, București, 1972. 235 Marin Mincu, Poezia română actuală, vol. III, Editura Pontica, Constanța, 1999, p. 1314. 236 Laurențiu Ulici, Literatura română contemporană, vol. I, Promoția '70, Editura Eminescu, București, 1995. 237 Mircea Tomuș, Istorie literară și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pasaj din „Cubul negru”. Șocurile Macabrul e prezent, la Bacovia, începînd cu „Plumb” („Dormeau adînc sicriele de plumb,/ Și flori de plumb și funerar vestmînt-/Stam singur în cavou... și era vînt.../ Și scîrțîiau coroanele de plumb”.) îl întîlnim în „Panoramă” („în jurul meu corpuri de ceară,/ Cu hîde și fixe priviri./.../ în racle de sticlă - princese/ Oftau, în dantele, mecanic”.), în „Poemă în oglindă” („Vezi, din anticul fotoliu - /Agonia violetă,/ Catafalcul,/Și grădina cangrenată”), în „Sepulcre violate” („Și ce-am văzut
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pentru iarmaroc, un pretext (folosit și de Verlaine și Cehov) pentru a înfățișa un crîmpei din haosul uman, carnavalul, atmosfera confuză, veselia exuberantă și, fatalmente, căderea în monotonie. In „Moșii”, Caragiale le redă printr-o „tablă de materii”: „Turtă dulce - panorame - tricoloruri - bragă - baloane - soldați - mahalagioaice - lampioane - limonadă - fracuri - decorațiuni - decorați - donițe - menajerii - provinciali - fluiere - cerșetori - ciubere - cimpoaie - miniștri - pungași de buzunare - hărdaie - bone - doici - trăsuri - muzici - artifiții - fotografii la minut - comèdii”.5) Un recensămînt ironic, făcut cu aparentă indiferență, această
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
demonstrație contrară e, de asemenea, posibilă, ba chiar obligatorie pentru a întregi profilul poetului. Ea trebuie să înceapă de la faptul că, în cîteva din poeziile sale, sînt aluzii biblice, probabil reminiscențe ale lecțiilor de religie însușite în școală. Finalul poemului „Panoramă” („Și stam împietrit... și de veacuri,/ Cetatea părea blestemată”)4), trimite, de pildă, la capitolul 19 din „Facerea”. „Cetatea” e o altă Sodoma sau Gomora și poate avea oricînd soarta acestora. Incapabil să se rupă de viața ei, poetul e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la el se observa o evitare a „subteranei” și o spaimă de orice cădere. în „Infernul” lui Bacovia, sumă a decepțiilor, angoaselor, durerilor morale, coborîrea ar însemna scormonirea, avivarea lor. Poetul nu insistă în această direcție. Dimpotrivă (chiar citatul din ,,Panoramă’’, care i-a sugerat criticului afirmația, o arată), a evitat, s-a distanțat, în mod reflex, a fugit din fața a ceea ce i-ar fi putut amplifica agitația psihică. De fapt Bacovia nici nu trebuia să coboare în „Infern”; el purta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
primele probe în teren atestau că senzorii care urmăresc de la sol traiectoria rachetei ce urmează a fi interceptată nu sunt capabili să facă diferența între o rachetă și un balon aerostatic, fapt trecut sub tăcere în mod deliberat de Pentagon.( Panorama, 15 iunie 2000, International Herald Tribune, 7 august 2008, 10 iulie 2000). De asemenea, în 2005, un grup de oameni de știință americani, care includea și nouă laureați ai Premiului Nobel, a solicitat Congresului să suspende finanțarea pentru scutul antirachetă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Casa Bota, Casa Olga, Casa Mura, Casa Roditel, Casa Bunicii, Casa Dunărea, Crescent, Dana, Del Monte, Emil Pârtie, Foast, Gabriel, Giurgiuveana, Klass, Kasa Verde, la Vio, Oana, Ochi de Tigru, Medieval, maria, Montien Events & Society resort, Pasul Clăbucetului, Pârâul Ursului, Panorama Muntelui, Speranța, Steluța, Regina, Rustik, Rândunica, Vatra Olăresei, Iris, White Horse, Zytto, Numărul 107; - cabane: Maria; - complexe turistice: Harmonie, Panoramic Holiday. PĂRĂUL RECE. - Vile: Corina, Monica; - Pensiuni: Dor de Munte, La Rotunde. RECEA. - m. arh. - bisercă nefortificată; - loc cu posibilități
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În preajma notelor „do” și „re”, note joase cu o vibrație și amplitudine largă, dar Întunecată. Aranjarea notelor nu este succesivă. Pentru că predomină totuși, ca număr, iambii, ritmul este iambic, Însă rupt și sincopat de anapest, și 32 A. E. Baconschi, „Panorama poeziei universale”, Ed. Albatros, 1972, p. 90; peon. La o primă lectură, impresia este aceea a unei premeditări metrice, chiar dacă avem În față o poezie simbolistă. Schema metrică a primei strofe are următoarea alcătuire, fiecare vers având zece silabe. Cea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o funcție mesianică, chiar dacă „elanul sufletesc al răzvrătirii” crează un conflict cu „luciditatea Înțelegerii... că esența omenească nu poate fi schimbată prin prefacerea formelor sociale.” Ca și În „Memento mori”, „Împărat și proletar” este o continuare și o derivație a „Panoramei...” (G. Călinescu) și sugerează un crâmpei „din drama zguduitoare a omenirii” În care „se descifrează din mersul istoriei destinele generale ale lumii. Lumea „este sortită să se zbată Între aceleași limite... fără perspective de a-și depăși vreodată dimensiunile.” (D.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În numărul 43 din 2005 ne este descris succint romanul lui Mika Waltari, Mikael Karvajalka. "The New York Times" scria referitor la acest roman că, prin el, "pătrundem în secolul al XVI-lea, secolul Reformei, al revoltei împotriva abuzurilor sângeroase ale Inchiziției. Magnifică panoramă a unor vremuri care stau sub semnul violenței, Mikael Karvajalka este o repovestire a istoriei cum numai Chauser ar mai fi putut scrie"767. Traducerea romanului și notele de subsol sunt realizate de Teodor Palic. Prin Waltari, istoria reînvie sub
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]