2,861 matches
-
tului“, dimpreună cu toți camarazii mei, tineri Însu răței ca și mine, din regimentul de țărani ilfoveni cojani, În care nu știu cum nimerise un papugiu de bucureștean ca mine. și am participat, așa-și-așa, la două războaie: În 1913, la par tea sedentară a regimentului meu de militari deghizați În salopete de măturători de stradă, ca să salveze, chipurile, Bu cureștii de holeră; și În 1916-1917, sub ordinea unui colonel de stat-major cu eghileți la umăr, care mă tot Îndemna să ne
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Strindberg. Pentru aceea piesa a putut fi jucată și gustată (pe românește) la teatrul L’Oeuvre din Paris sub direcția lui Lugné Poe, cu Puiu Iancovescu și cu Elvira Popescu, care a rămas de atunci să joace și să cucerească Pari sul cu rolurile ei de cochetă ispititoare până la ai săi, de astăzi, 57 de ani. Iar tot ce a dat Mihail Sorbul după această Patimă roșie este, după vorba de azi-noapte a lui Puiu Iancovescu la cârciuma lui Dobrică din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nu și-a refuzat nimic În viață, cheltuind, inteligent și artist, șaizeci de milioane aur În doisprezece ani, mărturisește În me moriile scrise Înspre apusul, În sărăcie (L’Art d’être pauvre), al existenței sale prestigioase de prinț adorat al Pari sului galant 1900. Pentru nu mai știu nici eu ce anume virtuți sau metehne ale mele, femeile, ba chiar și unii bărbați prieteni, m-au răs fățat cu diminutive, unele ridicole, de mi-e și rușine, sau mă car nepotrivite
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Iosif Sabău, Fr. Eugen Blăjuț, Fr. Iosif Gabor, Fr. Alois Donea. Aceștia au format primul lot. Procesul s-a pregătit la Securitatea din Bacău. Pentru a da declarații compromițătoare am fost supus la grele torturi corporale. Am fost bătut cu parul, pălmuit, tras de barbă și pus la curent electric. Anchetele au durat un an și jumătate, după care am fost duși la Galați și acolo am fost judecați de un tribunal militar. Eu am fost condamnat la 6 ani muncă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
dacă n-aș recunoaște că mă doare. Istoria, poate, va așeza fiecare lucru la locul lui... Eu am o vorbă ce mult îmi place, nu-i a mea: Adevărul e ca soarele: când răsare, nu poți să-i dai cu parul în cap". A și răsărit! strigă Tăutu înveselit. "Minciuna a avut picioare scurte." Am auzit, cu urechile mele am auzit, la Cracovia se vorbește, chiar s-au spus cuvinte de ocară... În Polonia?! Ce spui?! Cum așa?! se răsucește Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu poarta, pe ziduri, legate de metereze, atârnau funii în care, bătuți de ploaie și de vânt, se legănau spânzurate cinci hoituri, care cu limba scoasă, care fără, că le-o ciuguliseră corbii. La picioarele lor, căpetenia, înfiptă într-un par, rânjea cu gura căscată, așa cum își dăduse duhul urlând când îi înfipseseră țeapa. Buza de jos era mâncată de șobolanii ce se cățăraseră până la ea, dezvelindu-i gingiile cu niște dinți strâmbi, gălbejiți înfipți în ea. În găvanele ochilor, mișunau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dragostea o cumperi, ce pohtești cumperi. Numai adevărul nu-l poți cumpăra. Îl poți măslui, îl poți îngropa chiar, dar mai curând au mai târziu tot iese la lumină, "că soarele care când răsare nu poți să-i dai cu parul în cap". Și, pe deasupra, le suntem și datori... îngăimă Țamblac. Datori?! Ce datorie?! Care datorie?! Anul trecut, când să plecăm spre Roma, rămăsesem fără bani. Am cerut împrumut Signoriei două sute de ducați... Ce era să facem? Și?! Și... și mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
curului, o să ți se plinească și blăstămu', spune el și cu latul palmei își taie în scurt beregata. Cui?! Lui?! se gângăvește Cupcici speriat de moarte. Da' cui, moașă-ti?!... Văleu! De ne află Vodă, ne-mplântă în cur un par de salcie, de înflorește în mațe, cu frunze, cu rădăcini cu tot! Doamne apără și păzește! caută el Răsăritul, să se sfințească de apărătură. Să căscăm bine ochii, sare Negrilă înspăimântat. Chestia aiasta cu salcia mă și furnică pe șira
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a înverzit... a înverzit salcia în mațele lui? întreabă Cupcici îngrozit, obsedat de salcie. Înverzit... Cu frunze... Cu rădăcină cu tot, îngână Isaia îndurerat. Mi-era groază să intru și să ies pe poarta cetății. S-a uscat, acolo, în par. Dumnezeu să-l hodinească... Atunci au plătit cu capul și boier Lazea Pitic și Șandru de Dorohoi și alți boieri, mai mari, mai mici, judecați pentru "hiclenie de țară". Și domnia ta minune! ai scăpat basma curată. O fi pus o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
arhimandrite de la...Galata pentru ocolul de la Târgușor, care vă s-au și mai poruncit și cu altă carte a domnii mele, să-l tocmiți și să-l schiniți...Acum cu hotărâre îți poruncim...cât cuprinde partea sfinției tale, să scoți pari noi de stejar și nuiele din codru și să îngrădești gardul nou, bun, și să-l schinești bine...să să și mai lărgească ocolul partea sfinții tale de un stânjen...și numai doao porți să fie la ocol. Si poarta
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
o securice, Marița pusese merinde pentru prânzul de dimineață de pe ogor și ieșiră tustrei pe poartă. Ajunși la locul de unde scoseseră cioata de formă ciudată, văzură două vițe de rădăcini. groase ce puteau să fie făcute ori ghioage, ori doi pari pentru gard. Le-au tăiat, le-au curățat de pământ și au plecat mai departe spre ogor. Ajunși acolo, s-au apucat de prășit cu gândul să termine azi, sapele tăiau buruienile cu spor și la fiecare fir de porumb
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
găsim mijloacele de înțelegere și pace. Trebuie să înțeleagă și soru-mea Marița că nu se poate trăi astfel, ura și dușmănia nu are nici un rost între neamuri atât de apropiate. Mihăiță, mânios tare că verii lui au îndrăznit să ridice parul asupra moșului lor drept, se gândea la planuri de răzbunare dar la auzul acestor vorbe Costache l-a liniștit spunând că Dumnezeu îi va lumina ce cale trebuie să aleagă. Treburile zilei fiind duse la bun sfârșit, după ce au cinat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
nouă de socrumeu Ion, Dumnezeu să-l ierte, și pe care îl stăpânesc samavolnic, după ce l -au zdrobit în bătaie pe Costache, așa cum ai aflat și matale. Sunt încredințată că până la urmă lucrurile se vor așeza după dreptate, nu cu parul, cum crede Marița și cu neisprăviții ei. Așa că hai să lăsăm planurile vechi care nu s-au putut împlini. Spunemi mai bine ce fac surorile mele, Elena de la Armășoaia, Tinca , frații din sat? De bădia Neculai de la Bacău ce mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o sclavă de mult împăcată cu soarta, bătrâna Abibé: aproape numai zdrențe (de fapt, o singură zdreanță era - cămașa? rochia? sură de vicisitudinile unei amărâte existențe), pământie și sfrijită, simpatică, buna tătăroaică, prietena găinii legate cu sfoară lungă de un par înfipt în mijlocul ogrăzii, la fel de robită ca și stăpâna ei, dar mai agitată, stârnind praful; avea și cum, căci atâta praf ca la Medgidia, reziduuri picate parcă direct din fierbințeala solară, n-am mai văzut. Sărmana Abibé! Nimic în figura ei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de la Geneva, pe care abia acum o vedeam cu ochii mei mari deschiși, și că va trebui să intru în vâltoare, starea de euforie s-a stins treptat chiar dacă nu era una de panică, iar pe măsură ce funia se strângea la par, aveam să cuget mai sumbru și chiar să blestem ziua în care am fost implicat în această acțiune diplomatică (întrevedeam mai bine în ce constă pericolul), iar despre cei care mă trimiteau (deși, la început, le eram recunoscător, făcându-mi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de la société socialiste de Roumanie, en occupant une place de choix dans le système institutionnel roumain. Il y a à cet effet, toute une gamme d`organisations et organismes civiques à savoir: l`assemblée générale des travailleurs le forum collectif par le biais duquel le personnel d'une entreprise participe à la direction de l`activité économique de l`unité industrielle en question; ou biens les réunions générales des coopérateurs en agriculture; les conseilles scientifiques pour la gestion des institutes et
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
subiectului: Y. Congar, „Le blasphème contre l'Esprit”, În Mélanges Schillebeeckx, Paris, 1976, pp. 17-29; E. Lamirande, „Le péché contre le Saint-Esprit”, În Biblia Augustiniana 32, Paris, 1965, pp. 748-749; E. Lövestam, Spiritus Blasphemia. Eine studie zu Mk 3, 28ss par Mt 12, 31ss, Lk 12, 10, Lund, 1968; E. Mangenot, „Blasphème contre le Saint-Esprit”, În Dictionnaire de théologie catholique, 1923, pp. 910-916; J.C. O'Neill, „The unforgivable sin”, În Journal for the Study of the New Testament nr. 19, 1983
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
sau mai târziu o să fim toți în situația asta. Am auzit că în iulie vor fi mari reforme și poate că n-am să mai fiu în învățământ. Mi-am strâns niște provizii pentru eventualitatea asta. 3) În ultima scrisoare-curier pari alarmată. Fii liniștită acolo, altfel tot sacrificiul meu e inutil. Pentru luna iulie, am întrebat o pe o inspectoare generală la care fusesem pe vremuri în inspecție dacă pot face cerere pentru acte. Mă iubește mult, mă stimează mult, așa că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
acolo un cioban de care toți se temeau: că el singur ridicase un butuc de fag, o curmătură, pe care zece oameni nu putuseră s-o clintească. Și cum se tot răcăduia și nu voia să mă asculte, am umflat parul de la cazan, l-am pleznit la cap și l-am culcat la pământ. Și nu m-am mulțămit cu atât: l-am pisat pân-ce m-am hrănit. După aceia l-am învălit tot în pâne muiată în rachiu." Avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
curți stricând zidăria până ce unul, un boer scăpătat, Alexandru cel Nebun, s-a dus la Domnie la Grigore Ghica și a venit cu ordin către Priveghetor: să iasă fiecare om din satele din jos cu câte trei nuele și cu pari și să împresure cetatea cu gard. Și așa s-a făcut ș-apoi după aceia nu prea s-a luat piatră. În jur munți de piatră sfărămicioasă. Flori nenumărate, buchete mari, grele, de sânziene umplu coasta muntelui și dau miros
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dorm supt polog, afară. Într-un târziu lumina lunii se tamisează prin pânza albă și subțire. 25 Iulie Dimineața vedem Razelmul. Pornim apoi îndărăt. Sălașuri improvizate de păscari. Câteva boarfe trântite pe mal între stuhării, copii, căței, purcei, babe, patru pari strâmbi, deasupra trestie și câteva maldăre de iarbă. Pologuri Câteva capete buhoase... parc-ar fi niște bizare sălașuri africane, așa cum se văd în stampele unor desenatori. Apucăm pe gârla Cernețului. Stoluri mari de rațe trec pe de-asupra. Un bâtlan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vechi leul la 1709 valora 2 florini ungurești. Hun Boldun, mongolul, după ce intră în oraș cucerit, pune să se înalțe în fața lui un triunghiu de suliți cu flamuri roșii semn că dă pe trei zile cetatea în pradă soldaților săi. Pari înfipți în fața corturilor, cu cușme în vârf semn c-au murit oameni, din acele corturi. Tușgan tama răzbunătorul Urmașii lui Gengis-han și Tamerlan. Natura nu cunoaște decât viața și mișcarea; moartea nu-i pentru ea decât un popas de-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
l-a făcut mama. Femeia care primește daruri de la un bărbat contractează o datorie cu primejdie. Conséquence. Voltaire, despre nebunii logici. Vol. 24, pag. 191. Numai geometrii și dihăniile nu se schimbă necontenit: unii din pricina demonstrațiilor, ceilalți din pricina instinctului. De par le Roi, défense à Dieu De faire miracle en ce lieu. Țărănimea în sec. 18 și 19. Le dernier degré de perversité c'était de faire servir les lois à l'injustice. L'histoire n'est autre chose que la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cîte ori vorbește, are vocea în lacrimi. Poză dramatică ori, realmente, străinătatea nu-i priește?... Pentru a patra oară azi, o „echipă” răscolește ghena cu gunoi de lîngă gardul redacției. Bărbatul, care a sărit înăuntrul ei, are drept unealtă un par. N-a găsit decît o bucată de stofă. Nevastă-sa (îmbrăcată cu cojoc) așteaptă mofluză lîngă un cărucior. *Numai cei fixați în clișee mai pot crede într-o „înflorire a culturii” în condițiile de azi, cînd preocuparea numărul 1 e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lipsa de modestie.). Când am ajuns acasă în poartă, eram deja hotărât să plec. Ai mei m-au încurajat, la fel și colegii de la catedră. Singura reținere și la unii și la alții era "vrabia din mână pe cioara din par". Acum, după ani și ani mă felicit pentru decizia luată. Iașul este un oraș minunat, cariera universitară e minunata, dar întotdeauna m-am simțit atras de necunoscut, perceput ca o provocare. M-am prezentat la concurs, cu 7 candidați pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]