1,835 matches
-
cu cântăreții Mugur Costache, Bărcănescu, Mitică Herescu, cu Caragiale, cu Iancu Suchianu, profesorul Mirescu, actorul Ștefan Iulian, translatorul Ilariu Hohaș, vioristul Drugoi și încă alții și porneam la Bordei. Plecam pe jos la Șosea, căci eram tineri și fără multe parale, ziua era plină de soare, iar sufletele pline de nepăsare și de veselie. Pe tot drumul glume, povești, sâcâieli și luări în periplezon. Și, în sfârșit, ajungeam. Bordeiul era plin. Cât vedeai cu ochii, pe sub toate tufișurile cete așezate jos
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
calendar. (Acum, pe agendă sînt cei 55 de ani de la înființarea Partidului Comunist.) Tip cu dexteritate, «tricotează» repede unul și-l trimite la mai multe gazete, unde «băieții» așteaptă cu mîna întinsă și cu gura căscată. Negreșit, o face pentru parale. Însă efectul negativ al unor atari apariții e întrucîtva diminuat de textele sale parodice din numerele de Anul Nou (altă marfă cerută), în care se răsfață aluziile persiflante ori caricatura”. „Nu, dom’ Costică - îmi taie vorba Sp. -, degeaba cauți dumneata
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bine” ca și în celelalte clase. În această clasă se reîntâlnește cu Virgil Mateiaș, pe care, din clasa a III-a îl pierduse de coleg de clasă, acesta fiind trecut la clasa a IV-a A. (Anexa 1.5). Clasele paralele care în clasa a II-a erau A, B, C devin în clasa a III-a numai A și B, iar în clasa a V-a, o singură clasă, cu 58 de elevi. în clasa a VI-a, 1924-1925, nu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
baladei populare românești, București, 1975; Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densușianu, București, 1976; Estetica oralității, București, 1980; Femeia lui Putiphar (K 2111). Cercetare comparată de folclor și literatură, București, 1982; Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, București, 1984; Cântecul epic tradițional al românilor, București, 1985; Valori ale culturii populare românești, I-II, îngr. Rodica Fochi, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1988. Ediții: Ioan Urban Jarnik, Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
nunții pe care a văzut-o la Branul de Sus (Brașov) este de o remarcabilă minuție și culoare, dovedind o acuratețe a observației apropiată de cea a specialistului. Autoarea semnalează paralele sârbești și neogrecești ale baladei despre jertfa zidirii și paralele sud-slave ale unor obiceiuri și credințe (Paparudele, Lăzărelul). SCRIERI: La Vie monastique dans l’Église orientale, Paris-Geneva, 1855; La Suisse Allemande et l’ascension du Moench, I-IV, Geneva, 1856; Les Femmes en Orient, I-II, Zürich, 1859-1860; La Suisse
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
vorbi despre o realitate a literaturii, literară - literală va spune Gleize - a fiecărui act literar, din momentul În care, pentru literatură, realitatea ultimă/concretă nu poate fi decît literală. Abia de acum, de la această premisă a unor realități dacă nu paralele cel puțin diferite, concurente, putem vorbi despre tendințele literaturii moderne, despre cearta postmodernismului cu modernismul, despre recursul la imagine ca Îndeplinire a promisiunii de reprezentare de la care literatura a abdicat. De acum, fiecare domeniu de reprezentare va fi legitimat prin
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
majoritatea membrilor „mișcării”, aparțin intelectualității universitare sau înaltei societăți. Ei sunt conformiști ca Gaitany, fricoși ca Suflețel, ariviști ca Gonzalv Ionescu, paranoici ca Hagienuș, impostori ca Pomponescu, poltroni ca Gulimănescu, naționaliști „rumâni” ca Hangerloaica, aristocrați care ajung aventurieri de două parale ca Hangerliu. E, în mare, o clasificație caracterologică, dar autorul accentuează latura grotescă, ridicolă, caricaturală, ocultând calitățile, complexitatea, ca unul care renunțase la observația detașată, obiectivă. Atitudinea aceasta revine, încă și mai accentuată, în Scrinul negru, unde vechile clase, ținând
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
pe hârtie de lux, ci simple bucățele de hârtie, imprimate uneori rudimentar și adesea cu valori nominale insignifiante. Printre cele trei mărci de pe plicul lui Audrey Hepburn se află și o piesă românească, faimosul Cap de bour de 81 de parale emis în Principatul Moldovei cu numai un an înainte de Unire, în 1858: un cerc simplu, violaceu, cu un cap de bour făcut dintr-o linie punctată și o inscripție în caractere chirilice. Ca să se fabrice așa ceva nu era nevoie decât
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
zimbru 2 relatează o aventură a unui asemenea obiect prețios în timpul războiului. Un ofițer german filatelist deține un Cap de bour de care e mândru și pe care îl arată mai multor ofițeri români. Nu e marca de 81 de parale care o îmbogățește pe Audrey Hepburn, ci aceea de 27 de parale, renumită prin raritatea ei. Un cap de zimbru cum n-ar mai fi altul", spune unul dintre personaje. În această istorie, ofițerul german e colecționarul care apreciază un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Un ofițer german filatelist deține un Cap de bour de care e mândru și pe care îl arată mai multor ofițeri români. Nu e marca de 81 de parale care o îmbogățește pe Audrey Hepburn, ci aceea de 27 de parale, renumită prin raritatea ei. Un cap de zimbru cum n-ar mai fi altul", spune unul dintre personaje. În această istorie, ofițerul german e colecționarul care apreciază un produs al culturii minore, intrat în circuit internațional, recunoscut ca avere. "Ați
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a visteriei era creșterea albinelor, pentru stupii așezați pe hotarul altuia se plătea o dijmă care la începutul veacului al XVIII-lea însemna un stup din 50, iar când numărul lor era mai mic de 50 se plătea câte o para de stup. Pravila lui Vasile Lupu și hrisoavele domnești spun că nimeni nu era liber să lucreze pe hotarul unui stăpân fără învoirea acestuia: „oricine din plugari de va intra în pământul altuia, de-l va ara sau de-l
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prețului răscumpărării clăcii și a celorlalte sarcini (ca răscumpărare sătenii urmau să plătească în fiecare an, timp de 15 ani, cei cu 4 boi și o vacă, 133 lei; cei cu doi boi și o vacă 100 lei și 24 parale; cei cu mâinile și cu o vacă, 71 lei și 20 parale). În circulara nr. 21474 din 14 august 1864, Kogălniceanu, ministrul de interne, făcea cunoscut prefecților - spre știința sătenilor, că de la Sf. Gheorghe viitor, potrivit legii rurale, claca, monopolurile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plătească în fiecare an, timp de 15 ani, cei cu 4 boi și o vacă, 133 lei; cei cu doi boi și o vacă 100 lei și 24 parale; cei cu mâinile și cu o vacă, 71 lei și 20 parale). În circulara nr. 21474 din 14 august 1864, Kogălniceanu, ministrul de interne, făcea cunoscut prefecților - spre știința sătenilor, că de la Sf. Gheorghe viitor, potrivit legii rurale, claca, monopolurile, dijma, carele de lemne, podvezile, zilele de meremet, se desființează. n) Slujbașii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cărțile domnești cercetate rezultă că locuitorii plăteau în bani, în produse, sau în muncă - la pârcălabi și globnici, deșugubinari și podvodari, olăcari și conăcari, tot felul de amploaiați, dabile și angarale, care de care mai diverse: - zloți, zlotul însemna 30 parale și era plata prevăzută în aur, dar și în argint care au circulat la noi în secolele XV-XVIII și au fost polonezi, turcești, ungurești, tătărăști; - lei, fiecare casă țărănească dădea în vreme de pace la vistierie câte 80 de aspri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la vistierie câte 80 de aspri, adică un leu, spune D. Cantemir în Descrierea Moldovei (f. 218); - taleri, pe timp de război fiecare familie era obligată să verse la vistierie câte o rublă, care însemna 120 de aspri, adică 60 parale, aproape 2 lei. În Descrierea Moldovei se spune că în timpul lui Cantemir talerul era egal cu doi lei și zece parale; - galbini, la o nevoie mai mare, zice același cercetător, locuitorii plăteau câte un galbin care avea valoarea a 200
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
război fiecare familie era obligată să verse la vistierie câte o rublă, care însemna 120 de aspri, adică 60 parale, aproape 2 lei. În Descrierea Moldovei se spune că în timpul lui Cantemir talerul era egal cu doi lei și zece parale; - galbini, la o nevoie mai mare, zice același cercetător, locuitorii plăteau câte un galbin care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se spune că în timpul lui Cantemir talerul era egal cu doi lei și zece parale; - galbini, la o nevoie mai mare, zice același cercetător, locuitorii plăteau câte un galbin care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a patra parte dintrun taler sau echivalent
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
galbin care avea valoarea a 200 aspri sau 2 lei și 20 parale; prin galbini venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a patra parte dintrun taler sau echivalent cu 10 parale. Se punea mortului în mâna dreaptă ca să aibă cu ce plăti vămile văzduhului, de unde vine și expresia „A dat ortul popii"... La noi a circulat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
venetici se înțegea galbenii genovezi sau zloții tătărăști, aduși în circulația monetară în Moldova din Kaffa prin intermediul neguțătorilor tătari; - orți (ortu), însemna plata a 10 parale; ort - „monedă de argint, valorând a patra parte dintrun taler sau echivalent cu 10 parale. Se punea mortului în mâna dreaptă ca să aibă cu ce plăti vămile văzduhului, de unde vine și expresia „A dat ortul popii"... La noi a circulat atât în Muntenia, Moldova cât și în Transilvania, spune Vasile Plăcintă când vorbește despre „Monedele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
La noi a circulat atât în Muntenia, Moldova cât și în Transilvania, spune Vasile Plăcintă când vorbește despre „Monedele vechi în folclorul românesc" (II) - publicația Dunărea de Jos nr. 58, editată de Consiliul județului Galați; „Leul vechi avea 40 de parale; paraua veche are 3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
noi a circulat atât în Muntenia, Moldova cât și în Transilvania, spune Vasile Plăcintă când vorbește despre „Monedele vechi în folclorul românesc" (II) - publicația Dunărea de Jos nr. 58, editată de Consiliul județului Galați; „Leul vechi avea 40 de parale; paraua veche are 3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită - paraua
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Leul vechi avea 40 de parale; paraua veche are 3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită - paraua! Cu o para cumpărai o pâne, o ocă de vin sau câteva ocă de făină, de mălai, dacă nu chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
paraua veche are 3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită - paraua! Cu o para cumpărai o pâne, o ocă de vin sau câteva ocă de făină, de mălai, dacă nu chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906. Și mai departe: „În raportul dintre
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
3 bani; deci un leu avea 120 bani, iar mai din vechime 120 aspri; bugetele secolului al XVUI-lea țineau socoteală până la bani, căci subîmpărțirile le făceau pe bani, nu pe parale; atât de mult era prețuită - paraua! Cu o para cumpărai o pâne, o ocă de vin sau câteva ocă de făină, de mălai, dacă nu chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906. Și mai departe: „În raportul dintre lucruri și parale
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
para cumpărai o pâne, o ocă de vin sau câteva ocă de făină, de mălai, dacă nu chiar și mălaiul întreg", scrie Gh. Ghibănescu în „Opinia", ziar conservator, la 17 noiembrie 1906. Și mai departe: „În raportul dintre lucruri și parale, paraua în sine și-a păstrat de-a pururea valoarea ei; în fisc, însă, la vechii slujbași ai fiscului, globași, deșugubinari, desetnici, podvodari, olăcari și toată acea droaie de slujitori domnești sau a celor ce luau în vânzare veniturile statului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]