1,831 matches
-
îi cutremură băiatului nervul optic. Acomodîndu-se, din penumbră zvâcniră către el balansoarele de pai, radioul cu galenă, pozele sepia și pianina. Madam Nicolici n-avusese aerul că se înnebunea după mobilierul din secolul trecut. Dar poate, părinții vreunei nenorocite, nemaiavând parale să-i achite ficei pensiunea, vărsaseră, în contul săptămânilor de dormit și cârnați, mobilierul paradit. Pentru care, evident, la muzee primiseră ghionturi, chiar atunci când încercaseră să-l doneze. Iar pe lungancă o lăsaseră în gaj tot niște provinciali strâmtorați, care
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Tu i-ai adus lui Ciulei o căciulă, Tatei o gumă, mamei bumbăcel. De-a ta privire casa nu-i sătulă, Odor al casei vechi, copil frumos. Nu vezi cum ochii toți țintesc la tine? Tu scoți timidă cu mîna-ți parale Din sacul tău - pui bani mărunți, grămadă Pe masă - prețul săptămînei tale. Și roșă ești ca mărul, de mândrie. Că mama-ți netezește fruntea albă. Ești dragă tatei și numiri o mie Îți dă Ciulei în cisme fără talpă. Fii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
afle cu ce se ocupa gazda lui, pas cu pas. Deși era rotofei ca un urs, Godun se rotea pe o jumătate de glob într-o zi-lumină. N-avea rost să continue urmărirea. Hotărî să se-apuce serios de strânsul paralelor, iar femeile n- aveau decât să se-agațe din mers de vreo ușă a vagoanelor trenului său. Într-o zi din februarie, bona progeniturilor lui Godun apăru cu o tânără ajutoare. O văzu cuprinsă cu șorț și încercând să hurduce
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
gata să meargă cu un ciopârțit de grenade. Dă-mi atunci o țigară și te-am lăsat. Omid bâjbâi cu degetele pe închizătoarea vechiului torpedou și scoase pachetul. — Ei, al meu ești! Mă gândeam că fumezi cine știe ce tocătură de trei parale, care o să mă ardă pe gât! Se gândea că într-o țară nouă o să facă bani, o să-mbă- trânească, o să aibă din când în când nostalgii și, probabil, câțiva prieteni, dar nu luase în calcul că ar putea fi bolnav
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
jar. Negustorul nu mai prididea aducând alte costume. Nimeriră unul. Era cam strâmt, dar mergea. Când auzi prețul, i se strânse inima: - Cum, atâția bani? Jupânul mototoli pantalonii. - Stofă bună, domnule! Ce, crezi că magazinul meu are lucruri de două parale? Tot femeia se tocmi: - Mai lași dumneata. Sîntem oameni săraci. - Cum o să mai las? Ce marfă! Ți-e mai mare dragul să ai așa ceva pe tine. Uite haine, poți să dormi îmbrăcat și să te duci pe urmă cu ele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ușor, cu vocea caldă: Colo-n vii la Drăgășani, Peste deal, la Merișani, Are neică, n-are bani, Bea și mi se veselește, Că puicuța îl iubește, Trece-un drum și trece-o vale. De e vin și nu-s parale, Lasă repede zălog Calul său cel pintenog, Și la mândra fn pridvor Mi se-oprește-ncetișor... Socrul oftă alături, amintindu-și de tinerețe. Se uită peste pahare la nevasta bătrână și-i veni un dor de beție. Lăutarii cântau ce cântau și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dădeau ocol caii și vitele, să le vadă cumpărătorii. Larma tocmelii se auzea de departe. Pungașii și-au făcut loc cu coatele. Era treabă, nu jucărie. Vânzarea iepelor ca vânzarea, dar puteau ei să lase bunătate de fraieri, burdușiți de parale, amețiți de băutură? Într-o parte, țăranii vindeau oale de pământ și linguri de lemn. Bouarii ședeau alături vorbind. Erau altfel îmbrăcați. Nu purtau cămăși largi și nici opinci. Din portul de la țară nu țineau decât sumanul și pantalonii albi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
multă vreme în gol, fără să spună nimic. Stere tăcuse încurcat. Târziu, Pandele rostise cu lene: - După câte înțeleg eu, ți-ai făcut și casă... - Da, casă de zid, cârciumă în față, odăi de dormit, magazii, tot, o mulțime de parale m-a costat. - Așa e când faci avere... Și râse mîngîindu-și sprâncenele subțiri. - Am vândut vinul, cu ce mi-a mai adus muierea, tot în cărămizi am băgat. Socoteala n-a prea ieșit. Se oprise puțin, să vadă dacă jupânul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ai, vin alte câștiguri. Numai în brâu să nu ții banii! Stere ascultase cu trei urechi. Pandele ostenise. Își îndopase țigaretul din nou și tăcuse. Cârciumarul mai avea de adăugat ceva. - Jupîne, la mine e lume săracă, nu prea au parale. Și-au făcut casele din te miri ce. Pe buzele subțiri ale lui Pandele trecuse un zâmbet. - Ce dacă sânt săraci? Nu se spală, nu mănîncă? De unde cumpără mălaiul, săpunul? Nu de la tine, de la altul! N-au bani totdeauna? Nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
88 Omul din față ridicase privirile, mai scrisese ceva la repezeală într-un registru și mormăise: - Ce fel de autorizație? - Sânt negustor și vând numai băuturi, aș vrea să deschid și băcănie dacă se poate. Funcționarul îl cântări repede câte parale face și se ridică: - Cum nu? Se face, se face!... -Da? - Dacă te servesc eu!? îmi dai voie: Iliescu, arhivar... Și cmd îți trebuie? - Păi, cât mai repede.. Celălalt își frecase palmele pătate de cerneală și râsese. - De, se face
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
spre seară pe trei cărări, tăind câmpul. Ce-i păsa lui? De la o vreme nu-l mai părăsea binele. Făcea ce făcea, și pleca după vin la Drăgășani. Acum, drumul avea alt farmec pentru cârciumar. Bătuse mult calea asta, scosese parale - negustoritul e meserie frumoasă dacă mai cade și altceva la un popas. De când u mergeau treburile, scăpa ușor banul printre degete, avea sângele tânăr și, într-o toamnă, la crame, i-a căzut sub ochi o fetișcană plină și puternică
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Voica tot cântărea darurile, râdea și-l giugiulea. Zăbovea câte o săptămână în Drăgășani. La plecare îi cumpărase, ba o salbă de galbeni de la niște țigani, ba mărgele. I se strângea inima numărând banii, că-l costaseră o mulțime de parale, dar închisese ochii pentru că și unui ticălos nu-i este îngăduit să fie zgârcit când este vorba de iubire. O jura să-l aștepte și se întorcea la a lui, mai posomorit și tăcut. Aglaia, muiere bătrână, 1-a simțit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
topoarele. Gârlă curgea sângele, ucenicule! înotai. Dam în dreapta și-n stânga, sunau capetele ca lemnele. Bogați negustorii! Retezam degetele și trăgeam ghiulurile. Îmi umplusem un buzunar. Numai inele cu piatră verde și roșie aveau, ce vrei, inele de mahări! Și parale, saci! Ajungem și la brutar. Caută-i 151 marafetii, nu-i găseam, că-i ținea ascunși. Am dat în el, n-a spus. Au sărit calfele de le avea. Opt am pus jos, cu jupânul nouă. Când stăteam și mă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Au tras cu urechea, au privit în dreapta și-n stânga. Oameni cu bani. Numai grânari. Loc de tîlhăreală. Pe șoseaua Alexandriei treceau zi și noapte căruțe și sănii pline cu saci. În zori, se întorceau negustorii de la București, burdușiți de parale. 158 Au mai stat până au început iar niște viscole. Iarnă grea. Toată câmpia Munteniei era acoperită de un omăt gros și șoselele se înfundaseră. Noaptea cădea repede. Pungașii jucau stos la căldură. Căsca Florea de plăcere: - Ce bine e
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i ajungeau banii, și un pungaș de funționar de-acolo, văzîndu-l așa, cam prost, i-a spus că, dacă nu se grăbește să ia un lot, se vinde tot, și alt pământ, mai la față, -lar costa o groază de parale. A socotit Mielu ce-a socotit, îi mai trebuiau cinci sute de lei mari și late. Când nu le ai, vai de lume! De unde să ceară, de unde să ceară? Ia să se ducă la jupân, că 1-a slujit, n-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
comandă ceva. Când o ieși cu bătaie, tu să spargi lampa și să te faci mort. Vreau să las nițel sânge în seara asta. Ne găsim afară... După vreun ceas, cafeneaua începu a se goli. Plecau lefterii. Rămâneau ăi cu parale multe, niște gabroveni de te înmormmtau în baftă. Negustorii, vreo cinci, ședeau la o masă și râdeau, încălziți cu lichioruri. Gheorghe i-a poftit la un joc. - Cu plăcere, a primit un sfrijit. Tot nu mai avem noi pe cine
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Mărgele și inele, brățări și câte alea, dar de învins n-o învingea, codana nu-i da carnea ei. N-o slăbea. Seara, grămadă era la "Doi curcani", unde cânta Sinefta. Se uita. Se mai lipea vreun gagistru de avea parale. Pleca cu el. Rămânea Piele cu buzele umflate. Iar râdea Gheorghe: - Tu o aștepți ca prostu, și ea se dă-n bărci cu ăi de are franci! Pungașul punea capul în pământ. - Când îți spun eu că asta are stofă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
meșterii blănari, meșterii fierari, tâmplari, cu ibovnicele sau cu nevestele lor, de-și lăsau banii. Tocmeau din timp un taraf de lăutari buni, își puneau ce aveau mai de preț pe ei și pe la nouă coborau din trăsuri, plini de parale, guralivi, puși pe petrecere și pe risipit. Veneau cu niște muieri grase, nădușite, călcând prost în pantofii noi, de lac, cu tocuri scunde, după moda timpului, în rochii de batir sau de mătase neagră tivite cu stric, ce se mototoleau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și mișca mândru capul. Ibovnica făcea fartiții să bage dracii în toți bărbații. Starostele a rotit ochii împrejur, cu privirile la clienți. Pe unii îi mai știa, le furase din prăvălii, pe alții acum îi vedea și-i cântărea câte parale fac. Bărbații lăsaseră furculițele și căscau gura. Ale lor îi înghiontiră. Dibace femeie! Au șezut la o masă. A comandat Bozoncea de băut și de mâncare. Lui Gheorghe u ploua în gură de poftă, că văzuse bunătățile de la bufet. Numai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și curentul făcut de geamul deschis și de ușă nu mai ajuta la nimic. Jumătate din orchestră cânta mai departe pe estradă pentru ceilalți. Erau trei acordeoniști tineri, care știau plăcerea meseriașilor. - Și n-ai vrea matale vreun negustor cu parale, o lungi mai departe Cîrcu, să te țină ca pe-o prințesă? - Cum adică? Președintele se dezlegă la limbă: - Adică, așa, să te aibe pe banii lui, să te-mbrace, să te-ncalte, să-ți cumpere ce vrei și să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dat țigări și de mâncare. Au dus-o ca beii. Duminica venea țiganca în Dealul Văcăreștilor și le căra pui fripți și 275 curcani. Le mai spunea câte ceva. Dăduse și de urma lui Nicu-Piele. Îl țineau și pe el cu parale. Scăpase mai ușor. Avea de făcut numai șase luni de mititică. O privea Paraschiv printre sârme și-l apuca deznădejdea. - Nu mai ies odată, Didino, de-aici... - Și ce-ai să faci? - O să vezi tu. - Te lauzi, grozavule! - Mînca-ti-aș ochii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mă, ia spune! Iani tremura. - Banii, dă banii, că te tai! i-a strigat Paraschiv. - Ce-ai, bre, cu mine? Du-te la alții mai pricopsiți! - Gura! Să n-aud un cuvînt! Haide, scoate mardeii, fără gălăgie! A așternut cațaonul paralele pe masă. -La scotocit ăl bătrân și prin buzunare. A mai găsit. I-a arătat și el muchea cuțitului: - Îl vezi? Dacă se-aude vreo vorbuliță după ce plecăm, s-a zis cu tine! Bâțâia negustorul de frica morții. N-a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
stă muierii bine în focul vârstei. Lipsea numai Oacă, dus în dealul Filaretului, cu coliva-n piept, și Titi Aripă. A întrebat ăl bătrân de ei. Ruda Didinei o pățise cu starostele. Ce-i venise într-o zi, n-avea parale, se lipise de-un orb. Băgase mâna în banii de pomană. Nu zici că -la adus Dumnezeu pe Bozoncea tocmai atunci! -La văzut, cât era de-ai lor, -la înhățat de gât și i-a dat peste ochi vreo două
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ăi scăpați din pușcărie mâncau fără să scoată un cuvânt. Erau hămesiți și doriți de lucru bun. Ce-au vrut le-a pus starostele 280 dinainte. De aia-i plăcuse lui Gheorghe să-l slujească. Stăpânul nu se uita la parale; când era de petrecut, petrecea... Un bărbat negricios și gras, cu părul cărunt, se urcase pe scena îngustă. Purta la gât o cravată bogată, cu picățele, strânsă sub bărbie. Negustorii din jur bătură din palme. Era Zavaidoc. Avea o voce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și -lau dus la Morgă, cu Nicu-Piele alături, i-au despuiat, le-au făcut autopsia și i-au trimis înapoi după ce ținuseră școală pe ei. Praporgicu 1-a îngropat și pe el, și pe hoțul lui de tovarăș. A cheltuit parale multe, a tocmit dric clasa întîi și-a chemat lăutarii. - Nu i-ați cântat la nuntă, barim să-i cântați acum, la înmormîntare, că așa a vrut... PUngea Mitică Ciolan: - Ce cumsecade era, ce bani i-am mâncat noi, săracul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]