8,430 matches
-
colectivităților respective. În acest sens, reacția unui vraci Zuni Întrebat de etnograf de ce nu declanșează ritul de aducere a ploii Într-un moment de mare secetă este revelatoare: „Numai nebunii fac dansul ploii acum, când sezonul ploilor este Încă departe”. Paradigma „simbolică” pare a oferi un răspuns la această dilemă (de ce cred oamenii În eficiența magiei când multe fapte, eșecuri, infirmă această credință?): magia este o acțiune de tip expresiv, care comunică ceva despre valorile, credințele unei comunități - „În toate aceste
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la complexul ritual al sacrificiului este enormă: numeroase descrieri etnografice și numeroase reconstituiri cu caracter istoric descriu performarea acestor rituri În mai multe culturi și propun diferite semnificații pentru Înțelegerea lor. În paralel, alte titluri oferă interpretări teoretice și chiar paradigme integratoare, În care originea și evoluția culturii și religiei sunt legate de actul sacrificial. În ansamblul acestei bibliografii, unele au dobândit valoare de model exemplar: sacrificiile iudaice, cele ale Egiptului, Greciei sau Romei antice, cele aztece sau hinduse, cele ale
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fie pentru unele clarificări conceptuale, fie pentru noi investigații de teren. Riturile de treceretc "Riturile de trecere" În literatura de specialitate, categoria riturilor de trecere este folosită pentru a denumi fie o familie, clar delimitată, de constructe ceremoniale, fie o paradigmă generală, aplicabilă mai multor fenomene rituale, un fel de pattern universal al oricărui construct ceremonial. În prima accepțiune, ...riturile de trecere sunt ceremonii care Însoțesc și dramatizează evenimente majore precum nașterea, maturizarea și inițierea băieților și a fetelor, căsătoria și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
câteva dintre atributele liminalității din riturile de trecere: relaxarea structurii (sociale - n. M.C.) obișnuite; omogenizarea statuturilor; simplitatea În Îmbrăcăminte și comportament; starea de communitas; reflecția asupra semnificațiilor cuprinse În valorile religioase și culturale de bază; actualizarea rituală a legăturii dintre paradigma religioasă și experiențele umane trăite În comun; emergența, din personalități fragmentate, a unei personalități integrale; mișcarea dinspre un centru profan către o periferie sacră, care devine, dintr-odată și pentru puțin timp, centrală pentru individ, un axis mundi al credinței
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
frecvent ca Înșiruiri ale elementelor aduse În scenă de diferitele manifestări carnavalești. Carnavalul reprezintă a doua viață a poporului, viața lui festivă, organizată pe principiul râsului. (M. Bahtin, 1974, p. 13) Carnavalul a fost conceput pentru a servi ca o paradigmă sau model pentru Întreaga lume modernă sau postmodernă. ș...ț El reprezintă antistructura creatoare În raport cu modernitatea mecanică. Carnavalul este opusul fanteziei sau falsului: el solicită trăiri adevărate, triste sau fericite. În esență, el este vesel și nu ne putem Înșela
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Însemnelor puterii, mutarea Într-o reședință cu conotații simbolice, izolarea de ceilalți prin intermediul șefului de protocol, a gărzilor de corp, a calendarului și obligațiilor prezidențiale. Studiile consacrate riturilor de instaurare au adoptat fie o perspectivă funcționalistă, fie una conflictualistă. Prima paradigmă subliniază capacitatea acestor ceremonii de a etala simbolurile care oferă imaginea, concretizată de anumite simboluri (regina, președintele, steagurile, Palatele, mulțimea de susținători etc.), a unui stat-națiune și care, astfel, permit cetățenilor conștientizarea identității naționale și afirmarea unității colective (M. Abélès
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dramatic, În care procesele lente care se acumulaseră de secole au fost urmate de o seamă de social dramas rapide, ce au făcut ca anumite contradicții ascunse ale celor procese să devină explicite și care au generat noi mituri, simboluri, paradigme și structuri politice (V. Turner, 1974, p. 99). Nicholas Dirks, un antropolog care a consacrat studii extensive acestei probleme, propune formula „rituri ale conflictului”, referindu-se la „sărbători, carnavaluri, saturnalia, ceremonii religioase și politice și alte festivități anuale care conțin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Pour une anthropologie des mondes contemporains, Flammarion, Paris Auguet, Roland, 1974, Fêtes et spectacles populaires, Flammarion, Paris Aune, David E., 1987, „Oracle”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religion, vol. XI, MacMillan, New York Avram, Vasile, 1999, Creștinismul cosmic: o paradigmă pierdută?, Saeculum, Sibiu Babcock, Barbara (coord.), 1978, The Reversible World: Symbolic Inversion in Art and Society, Cornell University Press, Ithaca Bahtin, Mihail, 1974, Francois Rabelais și cultura populară În Evul Mediu și În Renaștere, Univers, București Balandier, Georges, 1988, Le
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de se penser soi-même comme Autre. Dans ce cadre, la traduction est le terroir de l'interculturel, l'argument avec lequel celui-ci peut imposer să problématique dans le monde contemporain. Reine Meylaerts soutient qu'il faut abandonner en traductologie le paradigme néo-romantique de la culture source et de la culture cible, parce que la culture monolingue, définie par des frontières très précises, est une utopie. Le nouveau concept qui devrait être pris en considération est celui d'" interculture ", qui suppose l'effacement des
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
monolingue est une chimère. L'idée de (deux) communautés monolingues localisées dans des espaces nationaux distincts, le présupposé de frontières linguistiques et spatiales plus ou moins absolues entre des cultures source et cible parfois naïvement distinguées témoignent de la longévité du paradigme néo-romantique à l'intérieur de la traductologie et donnent lieu à une sorte de cécité conceptuelle dans nombre de situations de recherche, actuelles et historiques. [...] La notion d'interculture prend toute son importance : leș migrations textuelles et discursives rendent floues leș
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction et la récupération des marques de la signifiance dans le texte cible, y compris du rythme poétique. 2. 5. 1. Signifiant et signifié poétique en traduction Le discours poétique se trouve, irrémédiablement et plus que tout autre discours, sous le paradigme du signe, qui constitue également l'une des difficultés leș plus redoutables en traduction.639 Îl semble que le traducteur de poésie n'ait pas de choix réel et qu'il soit condamné, dès le début, à sacrifier la forme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fortement mortifiée par le néo-classique, a produit le vers libre. Îl y a eu, bien avânt le romantisme, la traduction en prose des poèmes en vers. "657 L'apparition du vers libre est l'un des symptômes du changement de paradigme qui marque la naissance de la poésie moderne, fait reconnu dans un premier temps par leș poètes.658 Le vers libre met en valeur l'étrangeté du poème, car îl " incarne non seulement une révolution formelle, mais aussi une éthique de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vient s'ajouter l'apparition du român d'idées, un genre qui marque, également, la naissance de la littérature roumaine moderne. Îl faut remarquer le fait que Blaga se trouve parmi leș premiers poètes à employer le vers libre, expression du paradigme moderne. L'ancien modèle prosodique est abandonné en faveur d'une poésie plus libre, dépourvue de contraintes formelles. La présence du paradigme moderne dans la poésie lie cette production à la grande poésie européenne et mondiale, mais elle facilite en
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
remarquer le fait que Blaga se trouve parmi leș premiers poètes à employer le vers libre, expression du paradigme moderne. L'ancien modèle prosodique est abandonné en faveur d'une poésie plus libre, dépourvue de contraintes formelles. La présence du paradigme moderne dans la poésie lie cette production à la grande poésie européenne et mondiale, mais elle facilite en même temps la traduction et la diffusion des œuvres.779 C'est donc dans ce paysage des grandes transformations de la poésie roumaine
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
plus évidentes du style poétique de Blaga au niveau du découpage des vers est l'enjambement 1351, technique par laquelle on renvoie au vers suivant un ou plusieurs mots utiles à la compréhension du premier vers.1352 Manifestation du nouveau paradigme moderne, l'introduction de l'enjambement est directement liée à l'emploi d'une prosodie moins rigide, qui se fait remarquer surtout par la présence du vers blanc et du rythme intérieur. Cette technique existait déjà dans la poésie européenne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
op. cît., p. 72 : " [...] le traduire est au moins une des pratiques interprétatives dont l'herméneutique représente l'élaboration théorique. " La traduction vue comme interprétation met en valeur le rapport avec l'Autre. V. Idem, p. 88 : " [...] la traduction comme paradigme de l'herméneutique nous introduit de façon privilégiée dans la phénoménologie herméneutique du Soi avec să dialectique complexe de l'identique et de l'autre, des formes plurielles d'altérité dans le cœur même du Soi qui est le thème
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
să dialectique complexe de l'identique et de l'autre, des formes plurielles d'altérité dans le cœur même du Soi qui est le thème de Soi-même comme autre. " Leș termes soulignés șont de l'auteur. 195 Paul Ricœur, " Le paradigme de la traduction ", în Sur la traduction, op. cît., p. 21. C'est nous qui soulignons. 196 V. George Steiner, Après Babel, op. cît. 197 Paul Ricœur, Du texte à l'action. Essais d'herméneutique ÎI, Éditions du Seuil, collection " Esprit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
est la violation systématique de la norme linguistique, ou peut-être plus justement la surimposition d'un ensemble de contraintes sur un autre. [...] Le but même de la poésie est dans une grande mesure la communication d'un sentiment. " 626 Paul Ricœur, " Le paradigme de la traduction ", în Sur la traduction, op. cît., p. 24 et 29. C'est nous qui soulignons. 627 V. Idem, p. 25-26 et 33. 628 Idem, p. 27. C'est nous qui soulignons. 629 V. Henri Meschonnic, Pour la poétique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
discutant sur la traduction cela nous retient de l'exercice proprement dit de la traduction. Des problèmes surviennent et șont résolus, ou ils ne șont pas résolus ; pourtant, l'écriture ne cesse de continuer. " Notre traduction). 632 V. Paul Ricœur, " Le paradigme de la traduction ", în Sur la traduction, op. cît., p. 39 : " [...] îl n'existe pas de critère absolu de la bonne traduction ; pour qu'un țel critère soit disponible, îl faudrait qu'on puisse comparer le texte de départ et le texte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
d'un poète peuvent être étudiés particulièrement par l'analyse des traductions des œuvres étrangères qui émanent de lui. Cette situation est naturelle, car on peut comparer leș traductions aux textes sources, qui, sous tânt d'aspects, ont un autre paradigme stylistique. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) Nous avons retrouvé la même opinion dans l'ouvrage très récent de Mathilde Vischer, La traduction, du style vers la poétique : Philippe Jacottet et Fabio Pusterla en dialogue, op. cît., qui présente
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și radicală. E o ghemuire în sine inextricabilă, ca nodul din Gordion, „omul gordian” al lui D. așteptând/ sfidând mereu sabia care despică. Brahma, Icar, Sisif, Teseu, Enkidu, Orfeu sunt embleme pentru „peregrinul” în spirit, către începutul absolut al marilor paradigme. Anabaza prin tărâmul sinelui străpunge până în „depărtarea” transcendenței, unde se împlinește suprema identificare cu marele însingurat divin. Volumele Depărtarea lăuntrică (1980) și Discurs despre liniște (1989) transferă în regimul erosului dialectica paradoxală („iubito ce-mi dărui/un trup de înalt
DIACONU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
scrie pentru ceilalți, ci doar pentru sine - cititorul de mai târziu. Opera bacoviană contopește astfel în vers funcțiile reflexivă și tranzitivă ale limbajului, proces în cadrul căruia cititorul (receptorul) impune scriitorului (emitentului) nu doar un simplu cod de comunicare, ci o paradigmă estetică. Aceasta este, afirmă cu justețe criticul, una dintre sursele fundamentale ale estetismului bacovian, ale „artificialității” sale, observată de multă vreme fără a i se da o explicație convingătoare. „Dubla perspectivă” derivată din mesajul operei, pe de o parte, și
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
ați citit cu atenție, de acum știți.) Accentuarea comportamentelor de calitate necesită întărire pozitivă. Dacă sistemul dumneavoastră de calitate nu are o metodă de garantare a întăririi zilnice, nivelul calității va crește doar nesemnificativ sau deloc. Regula nr. 3: desființați paradigmele Interpretare comportamentală: schimbați ceea ce faceți. O paradigmă nu este nimic altceva decât un pattern comportamental. Este un mod tipic de a face lucrurile, o obișnuință. Dacă am putea schimba proastele obiceiuri ale cuiva doar cerându-i sau impunându-i acest
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
Accentuarea comportamentelor de calitate necesită întărire pozitivă. Dacă sistemul dumneavoastră de calitate nu are o metodă de garantare a întăririi zilnice, nivelul calității va crește doar nesemnificativ sau deloc. Regula nr. 3: desființați paradigmele Interpretare comportamentală: schimbați ceea ce faceți. O paradigmă nu este nimic altceva decât un pattern comportamental. Este un mod tipic de a face lucrurile, o obișnuință. Dacă am putea schimba proastele obiceiuri ale cuiva doar cerându-i sau impunându-i acest lucru, atunci nimeni nu ar mai avea
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
În acest moment, vechiul comportament a dispărut, iar altele noi pot apărea să-i ia locul. După cum a spus Kupferberg, „Noile lumi pot apărea numai când vechile lumi vor dispărea”. Ni s-a spus deseori că trebuie să ne schimbăm „paradigmele”, de parcă ne-am putea sili să procedăm așa. Oamenii nu renunță la vechile paradigme când muncesc, chiar dacă li se spune să facă acest lucru. Stingerea trebuie să apară atunci când vechiul a fost înlocuit cu noul. Este haosul o componentă necesară
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]