KorAP: Find »[drukola/base=paroh & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...141 >

3,524 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Sărbătoarea Prea Sfintei Treimi", "Sfântul Augustin și copilașul", "Îngerii în vechiul Testament", "Sfântul Anton de Padova" și altele. După moartea fondatorului și redactorului Curierului, preotul Ulderic Cipolloni (la 3 aprilie 1927), publicația a fost condusă de superiorul franciscanilor din Moldova, paroh de Galați, preotul Bonaventura Morariu, care a urmat întocmai linia propusă de întemeietorul ei. Curierul parohiei catolice din Galați a conținut numeroase noțiuni teologice și materiale în care s-au explicat texte biblice. În revistă 723 s-a comentat Epistola

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dat doctoratul în teologie și în 1911 a revenit la Iași, unde a fost numit profesor la Seminar și vicar parohial. Și-a petrecut mult timp în bibliotecile din Iași, studiind și adunând material istoric. În 1919 a fost numit paroh la Răchiteni (1919-1923), iar după doi ani a început să administreze și parohia Butea (1923-1933). Din 1923 a rămas numai paroh de Butea. În această calitate a muncit mult pentru binele spiritual al credincioșilor, a refăcut biserica parohială și le-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Și-a petrecut mult timp în bibliotecile din Iași, studiind și adunând material istoric. În 1919 a fost numit paroh la Răchiteni (1919-1923), iar după doi ani a început să administreze și parohia Butea (1923-1933). Din 1923 a rămas numai paroh de Butea. În această calitate a muncit mult pentru binele spiritual al credincioșilor, a refăcut biserica parohială și le-a construit pe cele din Fărcășeni și Caracași 734. A decedat în august 1933, din cauza paraliziei 735. A fost un preot

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost desemnat prefect pentru seminariștii din Iași înainte de a fi sfințit preot (în ianuarie 1907), funcție pe care a deținut-o apoi mai mulți ani. În perioada în care seminarul din Iași a fost închis, în timpul Primului Război Mondial, a fost numit paroh la Văleni, Fărăoani și Bacău. La 18 octombrie 1920 a fost redeschis seminarul din Iași, iar preotul Mihai Robu a fost desemnat prefect și profesor la această instituție. În paralel, a activat și ca secretar al episcopului de Iași, Alexandru

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
octombrie 1920 a fost redeschis seminarul din Iași, iar preotul Mihai Robu a fost desemnat prefect și profesor la această instituție. În paralel, a activat și ca secretar al episcopului de Iași, Alexandru Theodor Cisar. A fost numit din nou paroh la Horlești de data aceasta, în iunie 1922. În această perioadă a deținut și funcția de capelan la Mănăstirea "Notre Dame de Sion" din Iași, colaborând consistent și la revista Lumina creștinului 748. A fost numit episcop de Iași de către

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la mai multe licee din oraș. A continuat editarea revistei Lumina creștinului (pentru o scurtă perioadă) în atelierele catolicului Alexandru Terek, deoarece tipografia "Presa Bună" deportată la Beiuș nu a mai revenit la vechiul sediu. În 1946 a fost numit paroh la Dărmănești, unde a deschis o școală de dascăli. În perioada regimului comunist a deținut câteva funcții în mai multe localități, dintre care amintim: vicar și organist la catedrala "Sfântul Iosif" din București (a fost numit în 1951 de către monseniorul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
În perioada regimului comunist a deținut câteva funcții în mai multe localități, dintre care amintim: vicar și organist la catedrala "Sfântul Iosif" din București (a fost numit în 1951 de către monseniorul Petru Pleșca) unde a activat timp de șapte ani; paroh la Turnu Severin în 1958 (din cauza unor neînțelegeri, a stat doar câteva luni apoi s-a întors în Moldova); în 1959 a fost desemnat paroh la Moinești, unde a construit biserica din filiala Pietrosu și casa parohială din Moinești. Ultima

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost numit în 1951 de către monseniorul Petru Pleșca) unde a activat timp de șapte ani; paroh la Turnu Severin în 1958 (din cauza unor neînțelegeri, a stat doar câteva luni apoi s-a întors în Moldova); în 1959 a fost desemnat paroh la Moinești, unde a construit biserica din filiala Pietrosu și casa parohială din Moinești. Ultima perioadă din viață (din 1983 până la moartea sa, în 1993) a petrecut-o ca preot pensionar la parohia "Sfântul Nicolae" din Bacău. Preotul Constantin Hausner

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la Iași, fiind primul preot catolic originar din acest oraș. A fost numit vicar parohial, iar ulterior arhivar al episcopiei. În perioada decembrie 1938 august 1939 a fost director responsabil al revistei Lumina creștinului. A urmat apoi numirea sa ca paroh în mai multe comunități catolice din dieceza de Iași, dintre care amintim: Oțeleni (numit în 20 mai 1939), Dărmănești (1939-1945), Gioseni (1945-1961), Nicolae Bălcescu și altele. A murit la data de 5 martie 2002. Preotul Petru Pal S-a născut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ultimelor apariții editoriale la Editura "Presa Bună" și "Serafica"; a promovat-o pe aceasta din urmă în calitatea de secretar episcopal, pe când îl însoțea pe episcopul Mihai Robu în satele catolice din Moldova, cu ocazia vizitelor canonice. El a recomandat parohilor și credincioșilor să sprijine presa catolică. Ca publicist, s-a făcut remarcat prin seria de articole publicate ani de-a rândul, prelucrate după studiile scriitorului Alban Stolz și apărute sub titlul Salutare îngerească 756. În perioada 17 octombrie 1930 2

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ca publicist, s-a făcut remarcat prin seria de articole publicate ani de-a rândul, prelucrate după studiile scriitorului Alban Stolz și apărute sub titlul Salutare îngerească 756. În perioada 17 octombrie 1930 2 decembrie 1932, Iosif Ghiuzan a fost paroh provizoriu la Dărmănești. A suferit de pe urma unor afecțiuni gastro-intestinale, murind subit în tren, în dreptul stației CFR Bârnova, la 2 decembrie 1932757. Ceremonialul oficial al înmormântării, prezidat de episcopul Mihai Robu, a avut loc în catedrala din Iași, iar la rugămintea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
apoi la San Miniato. În 1912 a plecat din nou la Roma, pentru a susține examenul de misionar apostolic, după care s-a întors definitiv în țară, fiind numit vicar la Săbăoani 759. În primăvara anului 1913 a publicat, împreună cu parohul de Săbăoani Grațian Carpati, revista Viața, al cărei redactor a fost o lungă perioadă de timp. În 1918 a pus bazele publicației Terțiarilor Franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană. Între 1914 și 1923 a fost preot în parohiile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
În 1918 a pus bazele publicației Terțiarilor Franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană. Între 1914 și 1923 a fost preot în parohiile catolice de la Răducăneni, Galați, Brăila, Huși și Fărăoani. Din august 1923 până în august 1943 a fost paroh la Bacău. În această perioadă a și predat, fiind profesor de italiană (1923-1929), a coordonat parohia Pustiana (1929-1934) și a călătorit de câteva ori a fost în străinătate, în scopuri spirituale. În primăvara anului 1944 și-a început peregrinarea prin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
oficiul de maestru de novici pentru frații clerici și laici ai ordinului franciscan. În anul 1929 a îmbrățișat ritul greco-catolic, fiind trimis în dieceza de Oradea, unde și-a desfășurat apostolatul la Drăgești, Gruilung, Decănești și Calea Mare. A fost paroh secund al catedralei din Oradea, oficiu ce i s-a dat și la Beiuș, după căderea vremelnică a nordului Ardealului. A murit la Săbăoani în seara zilei de miercuri, 15 martie 1944. Din bogata sa activitate vom schița un singur

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la război 768). După moartea episcopului Camilli, la 30 decembrie 1915, a fost numit administrator apostolic al episcopiei, pe care a condus-o în anii grei ai războiului, până la numirea episcopului Alexandru Th. Cisar (în anul 1920). Ulterior a fost paroh la Huși, unde a înființat Orfelinatul de Război și apoi, paroh la Galați, unde a murit la data de 3 aprilie 1927. Dintre publicațiile sale, amintim: Istoria Vechiului Testament și Noului Testament (1904), carte care a fost aprobată de Ministerul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost numit administrator apostolic al episcopiei, pe care a condus-o în anii grei ai războiului, până la numirea episcopului Alexandru Th. Cisar (în anul 1920). Ulterior a fost paroh la Huși, unde a înființat Orfelinatul de Război și apoi, paroh la Galați, unde a murit la data de 3 aprilie 1927. Dintre publicațiile sale, amintim: Istoria Vechiului Testament și Noului Testament (1904), carte care a fost aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice ca manual de școală pentru elevii catolici. În primul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în 1882) a fost trimis misionar în Moldova, unde a stat până în 1925. În perioada 1882-1884 a fost profesor la Școala Parohială din Iași770, fiind apoi numit capelan la Biserica "Sf. Nicolae" din Bacău. În 1885 a ocupat funcția de paroh de Bacău, îndeplinind numeroase activități administrative și pastorale 771. În anul 1916 a fost arestat (alături de alți preoți catolici) de către Siguranța Română și internat într-o închisoare din Moldova 772. După eliberare, a activat o perioadă în dieceza de București

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
anul 1916 a fost arestat (alături de alți preoți catolici) de către Siguranța Română și internat într-o închisoare din Moldova 772. După eliberare, a activat o perioadă în dieceza de București. În 1918 s-a reîntors la Bacău, unde a rămas paroh până în 1923. Un lucru mai puțin cunoscut despre preotul Mosel a fost cel referitor la contribuția sa la dezvoltarea presei catolice românești. Prima inițiativă de apariție a unei publicații catolice în Moldova fusese considerată ca fiind cea din anul 1908

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ani: 1925-1930) a fost Curierul parohiei catolice din Galați. Această revistă a avut ca model buletinele parohiale din Occident, unde fiecare parohie avea un astfel de buletin. Gazeta cuprindea informații cu privire la evenimentele și problemele parohiei respective. La apariția primului număr, parohul și redactorul Ulderic Cipolloni scria: "Iară o revistă... Da iară o revistă! Vă rog, scumpilor enoriași, să nu vă speriați pentru apariția acestui Curier al parohiei din Galați, căci el vă va aduce vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
I.P.Sf. Voastră ați putea însărcina pe cineva din Arhidieceză, ca să se ocupe de această chestiune Eu i-aș trimite de aici materialul adunat de defunctul Msgr. Gabor. Dacă nu ați avea pe nimeni, aș trebui să iau pe P. Mărtinaș, Paroh de Gherăești, și să-i încredințez grija expoziției; însă aș avea o perturbare în mersul Diecezei, de care aș vrea să mă feresc"863. Toate aceste probleme au făcut ca lucrările expuse în pavilioanele rezervate publicațiilor românești să fie modeste

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nr. 2, București, 2003, p. 73. 485 În perioada seminarului a studiat armonia și orchestrația și a compus mise și imnuri bisericești mai modeste(cum a mărturisit chiar el ulterior). 486 AARC București, dosar Carol Auner, f. 1. 487 "Ca paroh, am căutat să ridic veniturile Bisericii și am înființat în 1920 Sfatul parohial care să administreze cotizațiile adunate de dânsul pentru încălzitul catedralei, pentru corul ei, pentru reparațiile costisitoare. Tot astfel am înființat periodicele săptămânale Bukarester în 1913 și Bulletin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
f. 6. 986 Ibidem, f. 2. 987 AARC București, dosar 115/1927-1928, f. 160. 988 Ibidem, f. 178. 989 Ibidem, dosar 118/1928-1929, f. 100. 990 Episcopul Mihai Robu a afirmat: Datorită strădaniei lăudabile a mons. dr. Anton Gabor, actualmente paroh de Gherăești, județul Roman, cu aprobarea și binecuvântarea noastră, din contribuțiile benevole ale multor persoane, care și-au dat bine seama de marea însemnătate a scrierilor bune, a luat ființă Institutul Presa Bună din Iași, cu clădire și tipografie proprie

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

unui partid creștin asemănător formațiunii creștin-democrate germane conduse de Konrad Adenauer. Același M. Constantinescu nu uita să incrimineze Vaticanul pentru o presupusă susținere morală a „contrarevoluționarilor”. Peste câteva luni, la 9 februarie 1957, arestarea călugărului lazarist François van der Jonckheyd, parohul capelei franceze Sacré Cœur, a produs emoție în mediile de la Vatican, care ar fi dorit ca misiunile diplomatice occidentale de la București să intervină pentru eliberarea clericului. în septembrie 1957, la o reuniune a reprezentanților organismelor responsabile de politica față de culte

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
și să-l lase la cârmă [la conducerea Arhiepiscopiei de București] pe Iacobec Victor. Augustin Francisc a răspuns că el nu se va retrage, dacă statul român nu-i cere acest lucru, precizând că pe Iacobec Victor l-a adus paroh, apoi l-a numit consilier însă mai mult nu poate face pentru el”. După 1965 au avut loc mai multe întâlniri, inclusiv între funcționari ai Curiei romane și diplomați români. Cornel Burtică, ambasador al României în Italia, își amintește că

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
despre sine a Bisericii Ortodoxe Române după 1990. Un discurs echivoc, apologetic, presărat cu formulele unei „limbi de lemn” profesionale. Această retorică, neîncetat preocupată să de-laicizeze istoria națională, n-aș putea-o compara decât cu frescele noi cu care parohul decorase acum câțiva ani venerabila biserică „din groapă” de la Sibiu, în care figurau Cuza, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu și nu mai știu cine, poate Horea. Aici însă îl găsim pe Titulescu comparat cu Sf. Ioan Chrysostom (măcar de ar fi

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]