1,647 matches
-
de energie și dinamism; disonant, va fi agresiv, conflictual. De exemplu, În tranzit peste Ascendent, va viza comportamentul, individul fiind, după caz, entuziast sau necruțător. Peste Lună, ne putem aștepta la un climat familial iritant; peste Venus - reacții afective prea pasionale sau năvalnice... Opozițiile lui Marte vor avea și ele un efect ușor, aducând perioade scurte de enervare sau nerăbdare. Trigoanele, sextilele sau cuadraturile au un efect foarte slab. Marte retrograd Atunci când retrogradează, Marte rămâne timp de șase luni În aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
intelectuală, schimburi dinamice, eficiente, rapide. Disonant: Nerăbdare În schimburi: agresivitate verbală, fraze dure... Individul se poate simți victima unor critici nejustificate. Uneori, există riscul unui accident care afectează mobilitatea. Marte - Venus Armonios: Perioadă caracterizată de sentimente sau atracții intense și pasionale; sexualitate accentuată. Disonant: Gelozie, conflicte sentimentale, senzație de adversitate sau de rivalitate. Exisă un „risc de inflamare” care se manifestă la nivelul relațiilor și al sexualității, cu impact asupra vieții afective. Marte - Marte Tranzit reactiv, În bine sau În rău
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
mișcarea. De fapt, aceste doamne consideră că formula propusă este preferabilă unui divorț neplăcut. Soția unui fost președinte american, dna Clinton, o respectabilă octogenară, le-a dat demult o adevărată lecție de toleranță. Mai mult, unele, confruntate cu un soț pasional, vor să împartă datoria conjugală. Reacțiile feministelor nu au întârziat să apară. Era de așteptat ca ele să pretindă dreptul soțiilor de a-și legaliza amanții și de a ajunge astfel la un triunghi de genul "o femeie + doi bărbați
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
precatameniale, modificările care apar la femei în cursul sarcinii, post-partum, la menopauză, sau în perioadele presenilă și senilă la ambele sexe; 2) Anomalii de caracter, semnalate ca trăsături caracteriale ale personalității de tip paranoic, gelozie patologică, impulsivitate, exaltări de tip pasional (politic, religios, erotic, reformator etc.); 3) Modificări patologice dobândite de caracter, întâlnite în cursul evoluției clinice a nevrozelor, al unor procese organice cerebrale, în psihoze etc. Agresivitatea și violența Agresivitatea și violența ocupă un loc important în tematica psihopatologiei. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
expresia mimică exagerată care traduce o stare de excitație generală, o dispoziție emoțional-afectivă exaltată, adesea susținută de o ideie prevalentă. Ea este întâlnită în cursul excitațiilor maniacale, stările de euforie alcoolică, stările delirante onirice, în cursul sindroamelor delirante de tip pasional, în agitația anxioasă, la epileptici. Deliranții mistici au o privire inspirată și adoptă atitudini extatice. La paranoici observăm o atitudine de superioritate, distanță față de cei din jur, orgoliu exagerat, rezervă, precauție. b) Hipomimia este expresia mimică săracă sau negativă întâlnită
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate fi întâlnită în următoarele situații psihopatologice sub diferite aspecte: - apraxii, agnozii sau afazii; - grimase; - ticuri și spasme; - în schizofrenie sub formă de grimase, manierisme sau stereotipii; - mimica din cursul simulării unor afecțiuni psihice sau somatice; - mimica de tip histrionic-spectacular, pasională, convulsiv-cataleptică sau extatică din cursul isteriei; - economia și ecokinezia, ca forme de expresie care reproduc atitudinile și gesturile interlocutorilor bolnavilor psihici. 2) Tulburările de limbaj Limbajul este expresia conținutului gândirii prin intermediul simbolurilor verbale reprezentate prin cuvinte. Acestea reprezintă un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
episodice sau paroxistice fie că însoțesc atacurile isterice, fie că apar în mod independent de acestea și ele constau din următoarele: - tulburările mintale asociate atacurilor de tipul următor: accentuarea tulburărilor de caracter, halucinații, idei fixe, fenomene delirante, agitație motorie, atitudini pasionale; - tulburările mintale independente de atacurile clinice, sub formă de somnambulism ca o formă de manifestare a automatismului psihologic. În plus se notează stări crepusculare variate (stupoare, agitație, fugă, sindrom Ganser). 4) Nevroza fobică Acest tip de nevroză este o stare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
impas, care „închid orice posibilități pentru individ”. J. Starobinski distinge două modele de suicid: sinuciderea morală, din considerente de onoare și demnitate, de conștiință (sinuciderea lui Cato din Utica, Seneca, Petronius); sinuciderea patologică, legată de o cauză morbidă, de regulă pasională (suicidul Ofeliei). Să urmărim în continuare aspectele psihopatologice ale suicidului. Cercetările efectuate de noi ne-au permis să delimităm, două grupe de suicid (C. Enăchescu și A. Retezeanu): 1) Suicidul reactiv exogen, legat de factori și evenimente emoțional-afective cu caracter
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
disting trei grupe principale de deliruri: 1) Delirurile cronice de aparență primitivă în care sunt incluse: delirul de interpretare (Sérieux și Capgras), delirul paranoiac de persecuție sau revendicativ, delirul de imaginație (Dupré), delirul halucinator de influență, delirul cu bază afectivă (pasional, erotomaniac). 2) Deliruri cronice secundare și reziduale cuprinzând următoarele: delirul post-confuzo-oniric (toxic, infecțios), delirul cronic al alcoolicilor, delirul post-encefalitic, delirurile secundare din cursul PGP. 3) Delirurile cronice cu bază demențială cuprind următoarele forme: demențele paranoide. parafreniile. Un alt tip de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de conversiune” a personalității acestor indivizi; în prima fază este elaborată clar tematica delirantă. Ulterior se constată schimbarea modului de existență a bolnavului, acesta fiind în totalitate preocupat de efortul de „realizare” practică a propriilor sale idei delirante (erotice, reformiste, pasionale, de prejudiciu etc.), Treptat se ajunge la o stare de tensiune, de ostilitate deschisă, între persoana bolnavului și lumea exterioară, care se va adânci progresiv, declanșând conflicte sau chiar acte de agresivitate antisocială. Regresiunea personalității Starea de tensiune psihică duce
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un mare neînțeles și nedreptățit al soartei într-o lume care nu-l merită”. În cadrul tematicii referitoare la personalitatea delirantă se disting trei tipuri de alienare delirantă și anume: Dezvoltarea delirantă a persoanei, menționată de K. Jaspers, din cursul delirurilor pasionale, paranoia etc., în care prevalează mecanismele de intuiție și cele de interpretare. Proliferarea imaginativă, extraordinar de luxuriantă, ca în cazul „delirului de imaginație” (E. Dupré) sau a „parafreniilor” (E. Kraepelin), în care predomină tendința de a substitui reprezentărilor colective ale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evoluție cronică, ce nu produc alterări profunde ale personalității cum este cazul psihozelor din grupa schizofreniei. În categoria psihozelor endogene delirante de tip sistematizat, cronice, sunt incluse următoarele: paranoia sau delirul sistematizat cronic, nehalucinator; parafreniile sau psihozele delirant-halucinatorii cronice; deliranții pasionali, la care delirul simplu, sau halucinator, este bine sistematizat din punct de vedere tematic și în final, psihozele endogene atipice. Aceste tulburări reprezintă o categorie nosologică importantă și extrem de interesantă pentru psihopatologie, întrucât ne oferă, pe lângă aspectele de o mare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
societate (regi, miniștri, înalți demnitari), în scopul combaterii și anulării injustiției sociale, fiind absolut lipsiți de orice fel de interese personale. Anarhiștii sunt destul de dificil de separat de regicizi. Anarhistul este militantul care acționează. Este o personalitate hiperactivă, de factură pasională, care neagă toate valorile. Acțiunile sale au o marcată notă de violență și vizează în special instituțiile sociale tradiționale, pe care le combate dorind să le suprime. Utopiștii sunt cei care construiesc proiecte himerice. Ei imaginează planuri de guvernare bazate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizată prin exaltare euforică, ironii, calambururi, delir nesistematizat, dar lipsită de agitație psihomotorie. Sindromul Cottard, caracterizat prin delir de negație, de enormitate absurdă, idei de transformarea organelor interne și imobilitate afectivă. Este tipul denumit de Ch. Nodet, „parafrenia melancolică”. Deliranții pasionali M. Dide și P. Guiraud include în această grupă tipul de personalități cu „constituții pasionale”. Se consideră că aceștia nu diferă de persoanele normale decât prin intensitatea maladivă a stărilor pasionale care le dirijează conduitele, actele individuale și se reflectă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracterizat prin delir de negație, de enormitate absurdă, idei de transformarea organelor interne și imobilitate afectivă. Este tipul denumit de Ch. Nodet, „parafrenia melancolică”. Deliranții pasionali M. Dide și P. Guiraud include în această grupă tipul de personalități cu „constituții pasionale”. Se consideră că aceștia nu diferă de persoanele normale decât prin intensitatea maladivă a stărilor pasionale care le dirijează conduitele, actele individuale și se reflectă și în procesul lor de adaptare la realitatea lumii sociale, la comunicarea cu celelalte persoane
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Este tipul denumit de Ch. Nodet, „parafrenia melancolică”. Deliranții pasionali M. Dide și P. Guiraud include în această grupă tipul de personalități cu „constituții pasionale”. Se consideră că aceștia nu diferă de persoanele normale decât prin intensitatea maladivă a stărilor pasionale care le dirijează conduitele, actele individuale și se reflectă și în procesul lor de adaptare la realitatea lumii sociale, la comunicarea cu celelalte persoane. Elementul cel mai caracteristic din punct de vedere psihopatologic este reprezentat de reacțiile antisociale ale acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
individuale și se reflectă și în procesul lor de adaptare la realitatea lumii sociale, la comunicarea cu celelalte persoane. Elementul cel mai caracteristic din punct de vedere psihopatologic este reprezentat de reacțiile antisociale ale acestei categorii de bolnavi psihici. Exaltarea pasională a acestor indivizi este rezultatul unei „structuri endogene” de tip constituțional, caracterizată prin următoarele: o forță pulsională anormală a instinctelor, hiperactivitate, trăiri afective de o intensitate deosebit de puternică, producție imaginativă și interpretativă sau halucinatorie care duc la crearea unei „ficțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituțional, caracterizată prin următoarele: o forță pulsională anormală a instinctelor, hiperactivitate, trăiri afective de o intensitate deosebit de puternică, producție imaginativă și interpretativă sau halucinatorie care duc la crearea unei „ficțiuni delirante” de tipul „gândirii dereiste” (E. Bleuler). În cadrul acestor constituții pasionale de factură patologică, M. Dide și P. Guiraud, disting două grupe principale: 1) Pasionalii egoiști Din punct de vedere clinico-psihiatric, această categorie de indivizi realizează tabloul „psihozei revendicative” de tipul „persecutat - persecutor”, procesivii, cverulenții etc. Psihopatologia persoanei revendicativului este caracterizată
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o intensitate deosebit de puternică, producție imaginativă și interpretativă sau halucinatorie care duc la crearea unei „ficțiuni delirante” de tipul „gândirii dereiste” (E. Bleuler). În cadrul acestor constituții pasionale de factură patologică, M. Dide și P. Guiraud, disting două grupe principale: 1) Pasionalii egoiști Din punct de vedere clinico-psihiatric, această categorie de indivizi realizează tabloul „psihozei revendicative” de tipul „persecutat - persecutor”, procesivii, cverulenții etc. Psihopatologia persoanei revendicativului este caracterizată prin următoarele trăsături: hipertrofia Eului, sentimentul imperativ al luptei împotriva nedreptăților îndurate, excitația hipomaniacală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nedreptăților îndurate, excitația hipomaniacală, manifestată sub forma unei stări afective de ardoare și euforie. Ca varietăți clinice se citează următoarele: delirul de posesiune, sinistroza consecutivă unor procese pentru accidente de muncă sau invalidități de război, ipohondriacii revendicatori, cenestopați, erotomanii, geloșii pasionali. 2) Idealiștii pasionali Această grupă cuprinde indivizi înclinați în a adopta sau în a adera la o credință, sau sectă, care să se transforme în convingere, dominând gândirea și comportamentul lor. Ei reprezintă acea categorie de bolnavi psihici care admit
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
hipomaniacală, manifestată sub forma unei stări afective de ardoare și euforie. Ca varietăți clinice se citează următoarele: delirul de posesiune, sinistroza consecutivă unor procese pentru accidente de muncă sau invalidități de război, ipohondriacii revendicatori, cenestopați, erotomanii, geloșii pasionali. 2) Idealiștii pasionali Această grupă cuprinde indivizi înclinați în a adopta sau în a adera la o credință, sau sectă, care să se transforme în convingere, dominând gândirea și comportamentul lor. Ei reprezintă acea categorie de bolnavi psihici care admit „adevăruri revelate”, „intuiții
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morbid psihopatologic. Vom analiza în continuare, modelele psiho-biografice normale și modelele psiho-biografice patologice, sau pato-biografiile. Modelele psiho-biografice normale Nu există viață lipsită de semnificație, de importanță și de originalitate. Analiza oricărei vieți omenești ne pune în față aspecte inedite, interesante, pasionale, din care se pot scoate concluzii deosebit de importante teoretic și practic pentru cunoașterea ființei umane. Sensul vieții este dat de valorile interiorizate de individ prin educație, imitația modelelor etice, familiale, școlare, cultural-spirituale, dar și de temperamentul, caracterul și dispozițiile personale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
încercând să facem o transpunere a acestora din sfera clinicii psihiatrice în cea a antropologiei psihopatologice. În sensul acesta am izolat următoarele modele de existență pato-biografice care acoperă cadrul nosologiei bolilor psihice: existența nevrotică, existența narcisică, angoasă și disperare, existența pasională, extaz și iluminare, existența dependentă și de refugiu, experiența violenței, identitate și destin, existența tragică. Vom prezenta în continuare caracteristicile fiecăreia dintre aceste modele pato-biografice. 1) Existența nevrotică Acest model de existență corespunde bolnavilor nevrotici. El este dominat de situațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de suicid, întrucât se corelează cu inutilitatea propriei sale persoane. Viața acestor bolnavi este percepută de ei ca un chin permanent din care nu mai pot ieși. În acest caz sinuciderea capătă semnificația unei acțiuni salvatoare, de eliberare. 4) Existența pasională Acest model de existență patologică este caracteristic persoanelor cu tulburări delirante sau delirant-halucinatorii. Existența lor se derulează diferit de cea reală. Ei trăiesc într-un univers imaginar, universul ideilor delirante și al experienței halucinatorii. Acțiunile și conduitele acestora se ordonează
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vorbi în această situație despre o întreagă semiotică a negativității interpretată ca prevestind nenorociri colective: eclipse, icoane care plâng, nașterea unor monștri etc. Societatea trăiește într-o atmosferă de incertitudine subiectivă, dominată și întreținută de emoțiile colective produse de conținutul pasional al discursului colectiv. Temele acestui discurs devin probleme de dezbatere permanentă și, în final, exclusivă, favorizând prin aceasta o irupție a iraționalului în realitatea lumii posibile. În această atmosferă ideologică, populația nu se mai recunoaște pe sine și, din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]