14,466 matches
-
studiezi agenda și să te pui la punct cu toate datele pe care le cuprinde. N-am să-ți cer totul dintr-o dată. Vom lucra, câteva zile, împreună dar aș dori să te descurci singură în timpul cel mai scurt. În pauza de masă, Bariu o însoți prin fiecare birou și o prezentă angajaților. Constată, plină de uimire, că mare parte dintre ei aveau funcții de directori. Director compartiment resurse umane, director de comunicare, director de contracte, director de vânzări, director de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
după mișcarea imperceptibilă a fălcilor, își făcuse cruce cu limba. Dar figura ținuse. Voicu nu folosea metode neortodoxe cu toți. Ele difereau de la client la client. Doamna Noia nu era singura căreia îi displăcea acest personaj. La micile întâlniri din pauza de masă, apariția directorului de creație dizolva atmosfera relaxată și colegială creată de ceilalți, provocând o reacție inconștientă de apărare. Conversația rămânea suspendată în aer și numai după plecarea lui ea reînvia, oamenii reluându-și pozițiile amicale inițiale. Doamna asistent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
în postura măgarului lui Buridan care, proțăpit între două căpițe, e gata să moară de foame! La sfârșitul contractului cu Ernest Radak își va lua un moment de repaus și va mai face un copil. În vremurile de demult, în pauzele dintre meciurile de fotbal, se lăuda că va avea patru copii. Toți băieți. Acum se mulțumea și cu mai puțini. Aniela cerea un frățior și ea era datoare să-i îndeplinească dorința. Mai apoi, va scrie o carte. Una din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
bun. Arată ca un copil, Își spusese Margaret. Întocmai ca un copil. 9 — Te rog, spune da, Mick! De data asta chiar că am nevoie de tine! De la celălalt capăt al firului s-a auzit un oftat, urmat de o pauză care a durat doar cu o jumătate de secundă prea mult, iar Margaret a știut de Îndată că asta Însemna Încheierea Împotrivirii lui. — Hai, Mick, e pentru mine! Ai spus cândva că sunt singura persoană În care ai avut Întotdeauna
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Groaznic! — Așa e, l-a aprobat Adam. Începea să se simtă oarecum zăpă cit și amețit, fără să-și dea seama din ce pricină. — Trebuie să-ți fie tare greu, a continuat Din pe un ton scăzut, făcând cu grijă pauze, ca și cum ar fi Încercat să-și dea mai bine seama de adâncimea nenorocirii pe care tocmai i-o Împărtășise Adam. Toți anii ăștia fără fratele tău, singur!... Singur. Da, și-a spus Adam, singur. — Nu știu dac-ar fi pentru
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
să frunzărească iar prin hârtii. — Cum am zis, nu-i treaba mea. Oricum, persoana a fost admisă conform regulamentului militar, eu nu m-amestec În așa ceva. Îi tratez câtă vreme sunt aici. Cred, totuși, a zâmbit și a făcut o pauză, cred că pentru olandezi sunt reguli speciale. Poate c-a fost repatriat. Cinstit, nu știu ce s-a Întâmplat cu el. Alaltăieri nu mai era În salon. În mașină era foarte cald. Bătrânul salcâm sub care fusese lăsată mașina era desfrunzit, nu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
liniștea din glas. Nu știu dacă Mick și Bill ți-au spus. N-am aflat nimic despre Karl. Am Încercat totul, cred Însă că ar trebui să știi că semnele nu sunt Încurajatoare. Cred, a zis, și a făcut o pauză ca să sune grav, dar protector, cred c-ar trebui să te obișnuiești cu ideea că s-ar putea să nu fim În stare să-ți găsim tatăl. Adam Își privea degetele Încă unsuroase. și-a pus mâinile pe masă și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
alte lucruri) lui Judith. Kadek Krishnan Adidharma și Nukila Amal - străluciți poeți și traducători - au făcut adevărate minuni cu Hartini. Admirația și recunoștința mea sunt nemărginite. Le mulțumesc lui Adam Thirlwell, Clare Allan și Diana Evans pentru discuțiile avute și pauzele de cafea petrecute Împreună; lui James Arnold și Alistair Griffin pentru cinele luate Împreună și găzduirea oferită uneori; lui Francis Hétroy pentru la douceur de vivre; lui Philip Goff pentru comentariile sale. și, În cele din urmă, le mulțumesc părinților
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
La noi nu pătrunde oricine, cred că ți-ai dat seama de asta. Părinții și celelalte rude sunt un dat al sorții, nu avem nici un control asupra lor. Dar pe prieteni ni-i alegem singuri, spuse cu voce joasă, cu pauză între cuvinte, acompaniat ușor de glasul melodios al Ninei. Numele poetului nu-i era necunoscut. Îl lecturase mai demult, cu atenție, încercând să nu scape sensurile textelor. Chiar comentase cândva, împreună cu cei doi soți, poemele acestuia, le ascultase opinia, rostită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
că face yoga, dar nimeni nu a îndrăznit să-l întrebe pe față dacă este adevărat sau nu, în tot cazul este un vegetarian convins, cineva răspândise vestea că, în vară, când s-au dus cu toții la legatul viei, în pauza de masă a fost văzut mâncând frunze de urzici crude și lăstari de vie, le mesteca îndelung, până făcea un bol potrivit de mare, îl împingea cu limba către cerul gurii și înghițea ajutat de iaurt. În pauza de masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
viei, în pauza de masă a fost văzut mâncând frunze de urzici crude și lăstari de vie, le mesteca îndelung, până făcea un bol potrivit de mare, îl împingea cu limba către cerul gurii și înghițea ajutat de iaurt. În pauza de masă nu se ducea la cantină, consuma un măr sau două, avea un sistem special de a mesteca, nu făcea absolut nici un zgomot, de parcă mânca paste făinoase și nu mere. Când era răcit, o ruga pe doamna Olimpia, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
voie, de-ale lor. Constatară, jenate, că nu prea aveau ce să-și spună. Elena întrebă de cutare și cutare colegă de școală, ea abandonase liceul, după mărturisirea ei și așa nu se prea prăpădea ea după învățătură. Pe urmă pauzele în conversație interveneau tot mai des, se crease un gol ce nu se mai putea umple, în zadar se străduiau amândouă să ascundă realitatea. La plecare, în prag, Elena o întrebă dacă o iertase tatăl, avea vocea tremurată și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
muncă a urâciosului. Află cu stupoare că, pe lângă zecile de orașe pe unde peregrinase, că de fapt tânărul angajat nu mai era chiar așa de tânăr, avea 34 de ani și acest amănunt îl descumpăni. Când reveni în secție era pauza de masă. Îl căută din priviri pe Urâciosul, îl descoperi retras într-un colț, se așeză lângă el. Ascultă, îi zise, tu ce vrei de fapt de la viață? Urâciosul devora foarte preocupat o conservă de legume, o ataca meticulos de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu migală odaia, buza de jos, de câte ori rostea vocala "o" gura lui se transforma într-o jumătate de pătrat, atunci i se vedeau bine dinții, rari, infestați de nicotină, maronii. Țigara îi ardea mocnind între degete. Deodată, în timpul unei scurte pauze, în timp ce căuta un cuvânt potrivit, se auzi un sunet ce pornea din intestinele lui, o altă voce, difuză, ceva ca un tunet îndepărtat. Femeia se gândi că poate pentru Alexe venise ora cinei, se foi în fotoliu enervată. Desigur era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
celula vie sau ce se mai știe astăzi despre stadiile de formare a embrionului încercând să stabilească momentul când complicata încrengătură se desparte și se dezvoltă cu totul altfel, după alte norme, după alte legi. Pe urmă într-o mică pauză, marcând relațiile prietenești, ar schimba între ele câteva rețete pentru fabricarea cașcavalului. S-ar înțelege în câteva fraze asupra modalităților de amănunt, nu-i așa, nu-i așa, nu-i așa? Fabulez, își spuse Carmina și porii de pe obraz i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ce fapte să ascundă, ce fapte să prezinte, trebuia neapărat să fie un proces liniștit care să se sfârșească printr-o pronunțare convenabilă: din vina ambelor părți, altfel i se părea imposibil, atâta vreme cât era și ea acolo la tribunal. În pauze Sidonia Trofin le repeta, e o prostie ce vreți voi, măi copii, voi nu gândiți acum prea limpede, o să vină o zi când o să regretați pasul pe care acum îl faceți cu ușurință, o să regretați, vă spun eu. Fuma în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lojă în apropierea celei centrale Înăuntru totul era tapisat cu pluș de culoarea vișinei putrede. Pe unul dintre scaune ședea un bărbat. O privi curios și suspicios o vreme. Curând începu spectacolul și amândoi își dirijară atenția către scenă. În pauză o întrebă foarte sobru dacă Emilia îi dăduse biletul pentru spectacol și Carmina îi răspunse foarte mirată că da și imediat se înroși puternic. Pricepu manevra Emiliei, încerca să-i paseze vreun iubit care devenise enervant cu insistențele lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
două săptămâni lăsând-o fără nici o veste, fără nici o siguranță ca apoi, când ea își pierdea răbdarea, să apară pe neașteptate, nervos și nesigur, să înceapă cu o ploaie deasă de întrebări rostite una după alta, fără nici un moment de pauză, tot mai agitat, atunci când i se părea că sesizează ceva neclar ce trebuia neapărat edificat, trebuia să încerce să-și spulbere suspiciunile și de aceea revenea la aceleași întrebări, o punea să repete pe faze, pe etape, cum petrecuse câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ai zis că te muți și nu te-ai mutat, eu plec în Canada, până vinerea viitoare trebuie să-ți găsești garsonieră, bine?! și ei se știu de mult și vine o vreme când vorbele sună tăios după momente de pauză și de privit în lateral și de ocolit subiectul care plutește în aer și intoxică orice discuție, Pinochio se simte prost și nici nu are încă banii, te împrumut eu, lasă... Baby? îmi dai tu dacă-mi găsesc ceva? îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
fim prieteni iar, număr până la 3, din ochiul lui Pinochio se scurge o lacrimă, nu mai vreau nimic, nu mai vreau nimic, am numărat în gând și Pinochio tot n-a vrut să fim prieteni, am numărat tare, 1... cu pauză mare între, poate Păianjenul se face iar bun și râde, 2... cu pauză mare, eiii... nu zice nimic, e grav, grav și iremediabil, 3... și Pinochio plânge pe spate, culcat în cămăruța noastră de o persoană, e mai intim, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
lacrimă, nu mai vreau nimic, nu mai vreau nimic, am numărat în gând și Pinochio tot n-a vrut să fim prieteni, am numărat tare, 1... cu pauză mare între, poate Păianjenul se face iar bun și râde, 2... cu pauză mare, eiii... nu zice nimic, e grav, grav și iremediabil, 3... și Pinochio plânge pe spate, culcat în cămăruța noastră de o persoană, e mai intim, spune proprietara, prietena voastră unde e? a plecat cu câinele la București, are examen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
din dotare. Răspunsul lui a fost: «Actorii se pot trezi că-s nevoiți să-și arate curul din când în când. Eu, unul, îmi arăt sufletul lumii întregi de fiecare data cand pun degetul pe-o tastăă. Adrian făcu o pauză și se uită întrebător la Șam: — Chiar ai zis chestia asta? „Eu, unul, îmi arăt sufletul lumii întregi de fiecare data cand pun degetul pe-o tasta“? — Tot ce se poate, spuse Șam, simțindu-se cu musca pe căciulă. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
ai citi pur și simplu. În dimineața asta nu-mi pare o perspectivă formidabilă, riposta Eleanor. — Aha. Mda, mormăi Șam. Touché. Acum, că i se adusese aminte de Fanny Tarrant, se posomori din nou. — Nenorocita! exclama el. Apoi, după o pauză, întreba: De ce s-a lăsat Adrian de scris? — S-a lăsat doar de scris române. S-a retras - într-un fel - din lumea românului. — Scriitorii nu se retrag niciodată. Nimeni nu renunță de bună voie. — Continuă să scrie non-ficțiune, stărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
cum a fost pus la cale interviul, în pofida sfaturilor ei, si cum a aranjat ea să lipsească de acasa în ziua aceea. — Numai că s-a-ntâmplat să mă întorc acasă mai devreme decât trebuia, spuse ea și făcu o pauză, retrăind clipă de atunci. — Să nu-mi spui că i-ai surprins în pat! exclama Șam. N-am avut parte chiar de clișeul asta, îl liniști Eleanor. Dar tocmai făcuseră o saună-n doi. — Sauna? Vrei să zici în pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
dar și pe necesitatea trăirii emoționale a evenimentului; 268 să nu se abată de la subiectul propus și să exprime exact starea generală a vorbitorului; să degaje o notă de solemnitate care să rezulte din expresiile folosite, debitul rostirii, accentele și pauzele afective. Structura unei alocuțiuni este următoarea: formula de adresare, introducerea în care se arată importanța și semnificația evenimentului, cuprinsul în cadrul căruia sunt expuse ideile, impresiile și sentimentele trăite în momentul respectiv și încheierea care exprimă mulțumiri, urări, felicitări, angajament, în funcție de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]