3,841 matches
-
cuvintele rostite de ea doar de trei ori.”65 Eva a fost pusă de Dumnezeu sub autoritatea bărbatului, Adam. Este vinovată de căderea omenirii, mult mai mult decât bărbatul, al cărui rol de a consimți la păcat este ignorat. Toți pelerinii chaucerieni, plecați în căutarea beneficiilor acordate de Sfântul Thomas Beckett, cred, conform uzanțelor vremii, în vinovăția femeii de a fi provocat izgonirea din rai, referiri asemănătoare întâlnim și în cartea lui Jankin, al cincilea soț al târgoveței din Bath, sau
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
firii. Femeia locvace, recte târgoveața din Bath, își folosește cuvintele ca adevărate arme, avem un adevărat război al sexelor în planul acesta al discursurilor rostite, este răbufnirea feminină închisă constrângător de o societate patriarhală misogină. Negustorul, dar și hangiul, alți pelerini din universul Povestirilor din Canterbury, trăiesc experiența unor căsnicii nefericite, soțiile lor se remarcă prin violență, agresivitate, autoritate și dorință de a controla totul. Certăreața soție a lui Harry este cu totul diferită de răbdătoarea Prudenția, eroina din Povestirea lui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și antagonice, cele două istorisiri propun idealuri diferite ale relațiilor între sexe.103 Povestirile din Canterbury, în ansamblul lor, sunt, în același timp, o operă deschisă și închisă, planul pe care l-a propus hangiul Harry Bailly, potrivit căruia fiecare pelerin trebuie să rostească două povestiri în drumul spre Canterbury și 100 Ibidem, pp. 308-309. 101 Ibidem, p. 312. (trad. n.) 102 Donald Howard, Chaucer and the Medieval World, London, 1987, p. 97 apud Priscilla Martin, op. cit., p. 223. 103 Priscilla
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
p. 312. (trad. n.) 102 Donald Howard, Chaucer and the Medieval World, London, 1987, p. 97 apud Priscilla Martin, op. cit., p. 223. 103 Priscilla Martin, op. cit., p. 224. 44 două la întoarcere spre hanul Tabard, nu a fost îndeplinit. Nici un pelerin, cu excepția lui Chaucer naratorul, nu spune două povestiri, alții nu rostesc chiar niciuna, poemul este fragmentat, iar ordinea nu poate fi foarte riguros restabilită și nu avem un deznodământ bine conturat. Cu toate acestea o închidere se simte din însăși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Pampinea - înțeleaptă și senină. Nu știm cine erau în realitate, dar prin amănuntele pe care autorul le oferă în legătură cu relațiile de rudenie și de posesie a unor locații în care grupul va poposi, resimțim o realitate istorică în spatele lor. Spre deosebire de pelerinii lui Chaucer din Povestirile din Canterbury, care, de multe ori, sunt mai interesanți decât istorisirile rostite, aici accentul se pune pe nuvele, povestitorii rămânând în fundal.”134 Rolul povestirii cadru sau al ramei a fost remarcat de către criticii literari în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o originalitate frapantă. Nu mai întâlnim fuga din fața unui cataclism natural cum este ciuma, ci nevoia de explorare, de călătorie, de descoperire a sacrului, căci finalitatea unui pelerinaj nu putea fi decât încercarea apropierii de divinitate. Cu toate acestea, grupul pelerinilor care se îndreaptă spre Canterbury este eterogen, hazliu, plin de pitoresc uman, gălăgios și certăreț, trivial și dezinvolt. Nu mai regăsim nimic din manierele cultivate și elegante, din grația și finețea tinerilor brigatei. Personajele lui Geoffrey Chaucer provin din toate
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
s Tale, în „PMLA”, vol. 102, nr. 1, January 1987, p. 22. 262 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 39. 263 Ibidem. 264 Ibidem. 93 iubitoare de plăceri: „Avea - ce-i drept e drept - și strungăreață...”265 Se integrează perfect în grupul pelerinilor, dă dovadă de adaptabilitate într-o lume preponderent masculină: „Ne era ortacă bună:/ știa să râză și trăsnăi să spună”266. Femeia în rol de povestitor, de egal al barbatului, devine aici tot un semn al emanciparii: ia cuvântul și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
autobiografică, târgoveața ne oferă o privire asupra vieții domestice. Pune în discuție problema căsniciei, deoarece mariajul pare a fi tema ei preferată. Experiența în căsătorie este punctul ei forte, cu toate că nu ar trebui împărtășită unui auditoriu cum este cel al pelerinilor, un grup de străini alcătuit arbitrar, preponderent masculin, cu care nu se cuvenea să intre în astfel de detalii intime.275 Cunoscătoare a Sfintei Scripturi, femeia citează episodul nunții din Cana Galileii, dar și cel cu femeia din Samaria. Este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al hermeneuticii biblice.301 Personajul feminin conștientizează permanent că are experiența, dar nu și autoritatea de a interpreta textele și de a predica. Chiar din incipit, declară lipsa unei autorități care să o îndreptățească să se facă auzită în rândul pelerinilor, predicând și interpretând textele sfinte: „Experience, though noon auctoritee”302, cu toate acestea permanent își exprimă punctul de vedere. Nu este învățată, cultura ei fiind mai mult orală, textele latine, pe care le citează, nu au fost consultate în mod
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
publicul medieval, avocatul era asociat cu vorbirea, nu cu scrierea. Iar intervenția lui orală asupra textelor, prin interpretări tendențioase, stârnea suspiciunea și neliniștea, așa cum se întâmplă și în cazul târgoveței, care îi uimește pe cei din compania ei, unii dintre pelerini ridicând chiar obiecții.317 Legea nescrisă are autoritate asupra celei scrise, retorica poate fi mai convingătoare decât documentele oficiale, târgoveața și-ar dori totuși o nouă lex scripta, care să nu le mai nedreptățească pe femei, care să fie mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
346 Puterea limbajului dovedește la târgoveața din Bath un lucru aproape paradoxal: nu construiește, ci distruge.347 Personajele feminine se disting în opera chauceriană tocmai prin puterea de a vorbi sau prin decizia de a tăcea. Ca și târgoveața, majoritatea pelerinilor manifestă o tendință de a se elibera de teroarea tăcerii.348 Târgoveața dezvăluie mult din tenacitatea acelui adevărat mit al defensivei feminine, iar acest mit este coroborat, fără a-și pierde din valoare, cu instabilitatea, nehotărârea și contradicțiile interne, specific
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
fascinează. „Deși nu este un personaj feminin complex, portretul ei reprezintă cu siguranță unul dintre cele mai izbutite din istoria literaturii engleze.”489 Credința stareței, la fel ca cea prezentă la micul erou al isorioarei relatate auditoriului constituit din veselii pelerini, după cum vom sublinia imediat, ține de ritual, de o percepție rudimentară, de emoție, nu se cunosc de către personajul feminin fundamentele teoretice, doctrina, cum ar fi fost firesc pentru o față bisericească.490 Religiozitatea se baza mai mult pe afecțiunea manifestată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care se fac între povestiri. Harry Bailly, hangiul, dă dovadă de o politețe excesivă atunci când o invită pe reprezentanta cinului monahal să-și rostească povestirea, este delicat cu persoana ei. Pe de altă parte, târgoveața devine cea mai limbută dintre pelerini. Rostește cel mai amplu prolog, cu tentă vădit autobiografică, 488 Ibidem. (trad. n.) 489 Ibidem. (trad. n.) 490 Carolyn P. Collette, art. cit., pp. 149 150. 491 Ibidem, pp. 141-142. 132 iar tehnica ei discursivă este remarcată de ceilalți tovarăși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în care victoria revine abilității unei femei de a-și susține cauza.492 Stareța este mult mai feminină, pe când târgoveața ni se înfățișează oarecum virilizată și declarativ vicioasă, simbol al păcatului, al căderii.493 Maica Eglantina își propune să rostească pelerinilor un miracol prin care să aducă preamărire Fecioarei Maria, de aceea începe discursul cu o rugăciune. Acest gen de laudatio era frecvent în scrierile vremii și cu atât mai mult putea fi întâlnit în discursul unei monahii, este o dovadă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al cărei nume, mai exact etimologia și simbolistica, încearcă să-l explice, oferindu-ne un mic tratat onomastic. Sfera lecturilor unei monahii era strâns legată de spațiul bisericesc în care trăia și ni se pare firesc ca ea să relateze pelerinilor chaucerieni, petrecăreți și dezinvolți, viața unei sfinte, urmărind, cu siguranță, o finalitate moralizatoare. În afara povestirii spuse, cea de-a doua maică nu se evidențiază concret, rămâne doar un glas lipsit de o personalitate bine definită. Femeile în opera lui Geoffrey
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
lumii: „Dar duhul bont al omului nu poate/ Să slovenească zodiile toate.” 517 , iar despre „a vrăjilor putere”518 fiecare este, după părerea sa, pe deplin încredințat. Cei care dețin astfel de cunoștințe sunt apreciați (de exemplu, doctorul din suita pelerinilor spre Canterbury). Alchimia, o altă obsesie medievală, poate fi corelată mai mult cu înșelăciunea, decât cu ocultismul (Povestirea argatului avei). De sfera maleficului ține un motiv frecvent cultivat în literatura Evului Mediu și a Renașterii, este vorba de pactul cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-i ofere răsculatului iertare și să-l transforme în frate ospitalier. Pătrunzând în universul Povestirilor din Canterbury ale lui Geoffrey Chaucer, întâlnim o critică mult mai acidă la adresa clerului și a neajunsurilor morale de care acesta dă dovadă. Din suita pelerinilor care se îndreaptă spre Canterbury fețele bisericești nu puteau lipsi, deși grupul pestriț este atât de laicizat și de dezinvolt în tot ceea ce întreprinde, încât este greu să ne imaginăm că preoții, maicile, călugării sau frații nu au împrumutat ceva
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o lume a decăderii eclesiastice, a optării pentru malefic, perceput desigur ca o înclinație permanentă spre deliciile vieții mundane. 551 Ibidem, p. 257. 552 Ibidem, vol. I, p. 248. 150 Am remarcat în capitolul precedent falsitatea vocației stareței din suita pelerinilor, preocuparea ei excesivă pentru manierele lumeși și pentru afișarea unui comportament aristocratic, pretențiile de instrucție îngrijită, lipsa unei cunoașteri reale a dogmelor Bisericii, superficialitatea și naivitatea credinței, care se limita la afișarea unui simplu pietism, a unei afecțiuni căutate față de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
semăna mai mult cu un fabliau, istorisirea aprodului devine mai acidă, mai virulent critică, căci el se dorește un spirit justițiar și propune o revanșă împotriva decăderii clerului, înfățișându-le ascultătorilor săi, ceata veselă și certăreață în același timp a pelerinilor, pedeapsa veșnică, de pe cealaltă lume, de care se vor învrednici călugării cerșetori, față de care nutrea o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a pelerinilor, pedeapsa veșnică, de pe cealaltă lume, de care se vor învrednici călugării cerșetori, față de care nutrea o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la îndemnul hangiului, va destăinui tainele pline de înșelăciune ale stăpânului, ava fugind de rușine din mijlocul grupului în momentul în care este deconspirat. Sluga
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prin poarta îngustă, naratorul personaj o alege pe cea largă, demarând astfel o dispută între cei doi, bărbatul susținând necesitatea de a cunoaște toate lucrurile din lumea aceasta, pentru a-și însuși ceea ce bun și a evita răul. Cei doi pelerini vor pătrunde într-o cameră decorată cu fresce, dedicată glorificării bunurilor pământești. Pe fiecare dintre cei patru pereți sunt portretizați cei care au cunoscut gloria terestră: în înțelepciune (filozofi și poeți, în mare parte păgâni), în putere (marii împărați și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
sacră și exemplele edificatoare constituie centrul narativ al operei. Personaje celebre ale antichității sunt evocate cu vădită plăcere de către poet, care este încântat de tot ce oferă istorisirile de altădată: Hercule și Deianira, Enea și Dido, Florio, Tristan. Cei doi pelerini pătrund apoi într-o altă cameră, unde este descrisă Fortuna și este reliefată vanitatea bunurilor pământești. Deși această secțiune este mai scurtă, tratează teme îndrăgite de Boccaccio, pe care le va aborda în două din operele sale mai târzii: precaritatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care le fac memorabile în rândul celorlalte personaje. Sunt, înainte de toate, înțelepte, însușire pe care atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer o poziționează în fruntea virtuților umane (marchiza de Monferrato din I. 5). Bătrâna cumpătată, mama economului, un alt pelerin ce istorisește o povestire legată de problematica cuplului, se distinge prin chibzuința cu care își învață fiului să prețuiască în viață valoarea tăcerii: „Dintre virtuțile înțelepțești/ A pune gurii frâu e cea dintăi./ Așa să-nveți și pre copiii tăi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe virtuțile specifice feminității: credința, dragostea, răbdarea în suferință.815 O altă donna angelicata este Dorigena 816 , eroina din Povestea răzeșului, narator care își cere scuze pentru că, nefiind instruit, nu poate povesti într-o manieră elegantă, așa cum au făcut unii pelerini de-a lungul călătoriei. Istorisirea lui ne conduce în timpul străvechilor briți, adică într-o epocă a cavalerismului, acțiunea desfășurându-se în Armonica (Bretania, regiune din Franța). Avem, încă din incipit, imaginea unui cuplu ideal: cavalerul Arveragus și soția sa, Dorigena
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
imaginea unui cuplu ideal: cavalerul Arveragus și soția sa, Dorigena. „Kittredge a considerat această povestire o definiție a unei căsnicii ideale, cu care autorul și-a propus, poate, să rezolve acea << marriage debate >>”817 în care s-au implicat mulți pelerini. Se pleacă în caracterizarea personajelor de la general spre particular. Povestirea răzeșului debutează prin descrierea unui cavaler care și-a dovedit destoinicia prin mult efort și astfel a câștigat mâna alesei sale. Naratorul se referă la personaje doar ca fiind un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]