3,855 matches
-
Română pentru Cultură și Ortodoxie, București, 2003, p. 248). Dumistrăcel adaugă: "Din descrieri ale unor astfel de întâmplări, aflăm că este vorba despre anumite strategii: pentru ca amatorii de chilipiruri să poată fura, unii îl provoacă deschis pe cel ce păzește pepenii, numai schițând tentativa de furt, pentru a-i distrage atenția, și asupra acestora își descarcă furia paznicul, cu atât mai mult cu cât presupune că poate fi și victima unei manevre." În continuare, lingvistul ieșean leagă această explicație de dictonul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
-i distrage atenția, și asupra acestora își descarcă furia paznicul, cu atât mai mult cu cât presupune că poate fi și victima unei manevre." În continuare, lingvistul ieșean leagă această explicație de dictonul "Frica păzește bostănăria!" (Stelian Dumistrăcel, "Scoși din pepeni", în Lumina de duminică, 27 august 2008). 359 Keiko Matsuki, "Metaphors of Anger in Japanese", în John R. Taylor și Robert E. MacLaury (eds.), Language and the Cognitive Construal of the World, Mouton de Gruyter, Berlin/New York, 1995, pp. 137-151
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Este un dăunător polifag, ce atacă peste 100 specii de plante cultivate și spontane ce aparțin la diferite familii botanice. La legume, acarianul roșu comun este întâlnit în câmp, solarii și sere. Atacă în special pătlăgelele vinete, tomatele, ardeiul, dovleceii, pepenii verzi și galbeni, bamele, bobul etc. Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor, înțepând și sugând sucul celular, astfel că țesuturile se degradează. Pe frunzele atacate apar la început puncte de culoare albă vizibile pe partea superioară și în
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
familii diferite, producând pagube la culturile de cereal, plante tehnice, plante medicinal și legume. Pot ataca și puieții din pepiniere și școlile de viță. Adulții se hrănesc cu elementele florale ale inflorescențelor de umbelifere și graminee. Atacă preferențial castraveții și pepenii verzi, începând din momentul germinării semințelor și până la apariția plantulelor la suprafața solului, determinând pieirea lor în masă. Atacul este favorizat de formarea în interiorul cuiburilor a unei cruste compacte, care împiedică evaporarea apei și sub care viermii sârmă se strâng
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ce au intrat în diapauză estivală; o folosirea unei cantități mai mari de semințe la semănat în cazul solurilor puternic infestate. Măsurile curative rămân și în prezent principal metodă de limitare a atacurilor și constă în: o tratarea semințelor de pepeni și castraveți cu 3 - 4 zile înainte de semănat cu produsul Cruiser 35 ST în doză de 0,6 kg/100 kg semințe; o administrarea cu 5 - 6 zile înainte de semănat cu Sintogrill 5 G sau Gryllosin 5 G în doză
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea totală a țesuturilor. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri preventive și curative ca și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt prezentați principalii dăunători din culturile de castraveți (Perju T.). Georgescu T. (2006) menționează că în culturile de castraveți, dovlecei și pepeni verzi se pot întâlni dăunătorii specificați în tab. 4.1. Răspândire. Păduchele verde al
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și pentru combaterea nematodului bulbilorDitylenchus dipsaci Kuhn. PRINCIPALII DĂUNĂTORI DIN CULTURILE DE CASTRAVEȚI, DOVLECEI, PEPENI VERZI In figura 36 sunt prezentați principalii dăunători din culturile de castraveți (Perju T.). Georgescu T. (2006) menționează că în culturile de castraveți, dovlecei și pepeni verzi se pot întâlni dăunătorii specificați în tab. 4.1. Răspândire. Păduchele verde al castraveților este răspândit în toate continentele. În România se întâlnește în camp, solaria și sere, producând pagube mari. Descriere. Prezintă două forme și anume: a) femela
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de afide în procente variabile, cuprinse între 40 și 90%. Plante atacate și mod de dăunare Se înregistrează atacuri cu frecvență anuală, mai ales pe timp răcoros și cu precipitații moderate. Este un dăunător polifag. La legume atacă castraveții, dovleceii, pepenii, bamele, salata, iar dintre flori: Ageratum, Asparagus, Begonia, Camelia, crizantemele, garoafele, cineraria, gladiolele, crinii etc. Se formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe inflorescențe și flori. Păduchii înțeapă și sug sucul celular, din care cauză frunzele
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
37). Când atacul se manifestă pe frunzele de la vârful plantelor, acestea se strâng, din cauză că, combaterea păduchilor devine foarte dificilă. Atacă și florile, care avortează și apar zone de depigmentare punctiforme pe petale. La culturile de legume semănate în câmp (castraveți, pepeni) după răsărire, plantele au primordial apicale strânse în buchet, iar meristemele de creștere sunt afectate. În sere și solaria, la culturile palisate, partea superioară a frunzelor este acoperită de secreții translucide, ce constituie “roua de miere”, pe care se dezvoltă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
a frunzelor este acoperită de secreții translucide, ce constituie “roua de miere”, pe care se dezvoltă fumagina. În felul acesta asimilația clorofiliană nu se mai desfășoară normal, în timp ce respirația este intensificată. Păduchele verde al castraveților transmite numeroase viroze de la castraveți, pepeni dovlecei, bob, soia, salată, ștevie, revent, spanac etc. Pragul economic de dăunare: 4 - 5 afide/frunză. Măsuri de prevenire și combatere La semnalarea primelor colonii de păduchi se aplică tratamente chimice cu unul din produsele: - Chess 25 WP - 0,04
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
parazit cu importanță economică în reducerea populațiilor de larve pe Phygadeuon norrelisomae Hers. și Phygadeuon tricops Thom. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase plante legumicole, floricole, precum și cerealele. La legume atacă fasolea, castraveții, pepenii, dovleceii, tomatele, ardeiul, ceapa, varza, conopida, spanacul, sparanghelul etc. Dintre plantele floricole: gladiolele etc. Larvele rod galerii în semințele în curs de germinație, în tulpinițe și cotiledoane. Din cauza atacului, plantele nu se mai dezvoltă și în cultură apar numeroase goluri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sensibile la temperaturi scăzute. Plante atacate și mod de dăunare. Dăunător polifag ce atacă peste 500 specii de plante din 50 familii botanice, din flora spontană și plante cultivate. La legume a fost identificat la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, pepeni, salată, iar la plante floricole: gerbera, crizanteme, begonii, garoafe, dalii, ciclamen, cineraria, mușcate, violete de Parma etc. Adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din frunzele și florile atacate. În urma atacului apar simptome caracteristice: necrozarea frunzelor și gofrarea acestora
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atacă peste 1300 specii (1500 specii, Roman Tr., 2003), ce aparțin la peste 40 familii botanice. În țara noastră, nematodul produce pagube numai în sere, îndeosebi la tomate și pătlăgele vinete, mai puțin la castraveți, salată morcov, țelină, varză, spanac, pepeni, fasole etc. Infestarea plantelor se face imediat după plantarea răsadului, iar prezența galelor pe rădăcini se semnalează abia după 3 - 4 săptămâni. Forma și mărimea galelor variază în funcție de planta gazdă, densitatea populației și condițiile de mediu, ele putând să ajungă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
legume este bine să nu lipsească pătrunjelul proaspăt, consumat dimineața pe stomacul gol și la fiecare masă. De asemenea sunt eficiente tomatele servite În salate sau sucuri, ridichi negre, varză crudă, cartofi fierți, usturoi, cimbru de grădină și semințele de pepene verde pisate (1-2 linguri pe zi). La masă se servește pâine prăjită, mămăligă, orez brun, cereale integrale, budinci, papanași și se bea apă cu suc de lămâie.. Sunt interzise carnea grasă (de porc, oaie, rață, gâscă, pielea de pasăre, vânat
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
a bolnavului, de evoluția bolii, de toleranța digestivă la unele alimente și de afecțiunile maladive asociate. La Început se vor administra sucuri dietetice de legume (morcov, sfeclă roșie, țelină, tomate, lactuca), sucuri nefermentate de fructe (mere, prune, portocale, lămâi, struguri, pepeni verzi, căpșuni, fragi, agrișe, afine), consumate imediat după preparare și ceaiuri medicinale Îndulcite cu miere de albine. Foarte eficient este sucul de morcov din care se bea câte 100 ml dimineața sau după amiaza, Într-o cură ce se menține
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
după macerare la temperatura camerei se beau câte 2 pahare pe zi, având efecte contra hepatitei, În boli de plămâni și ca depurativ general. La desert sunt indicate fructe proaspete sau compoturi (mere, pere, cireșe, vișine, caise, piersice, prune, gutui, pepeni verzi, struguri, fragi, coacăze, căpșuni, agrișe, afine, portocale, lămâi, măsline) care măresc rezerva de glicogen a ficatului și Îi Îmbunătățesc starea funcțională, prin protejare Împotriva toxinelor. Sărurile de potasiu din fructe stimulează secreția și evacuarea bilei din ficat În duoden
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și reglează metabolizarea alimentelor consumate. În ciroza hepatică compensată sunt recomandate alimentele cu efecte de stimulare a funcției hepatice: -legume ca: fasole păstăi, morcov, vinete, spanac, salată verde, varză albă și roșie, tomate, ardei; -fructe ca: agrișe, cireșe, vișine, gutui, pepeni verzi, prune, struguri, fragi, măsline, dovlecei, ienupăr (10-15 fructe proaspete zilnic) și o cură cu lămâi proaspete, Îndulcite de miere de albine; -sucuri din legume proaspete (morcov, sfeclă roșie, varză, țelină, precum și suc din orz verde), luând câte o jumătate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
obținut prin stoarcerea a 3 căpățâni care se bea În fiecare dimineață pe stomacul gol, fără a mânca nimic până la ora prânzului. Timp de 2 luni se va face o cură cu fructe proaspete (cireșe, vișine, caise, piersice, prune, gutui, pepeni verzi, căpșuni, agrișe, afine, fragi, cătină albă, coacăze negre și roșii, lămâi, portocale), cu efecte de mărire a diurezei, creșterea rezervei de glicogen a ficatului și Îmbunătățirea funcției de dezintoxicare. Cura de struguri, consumați dimineața pe nemâncate, la ora 11
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
timp de 2-3 săptămâni, din care se iau câte 3 lingurițe, de 3 ori pe zi, Înainte de mese. *Sevă de viță de vie, consumată imediat după recoltare (primăvara) luând câte o linguriță dimineața. *Pulbere din semințe uscate și măcinate de pepene verde din care se ia câte o linguriță dimineața, pe stomacul gol, timp de o săptămână, cu efecte bune În eliminarea pietrelor din vezică. Această pulbere (1 lingură) se amestecă cu 1 lingură ulei de măsline și se ia În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
egale; se bea câte un păhărel (100 ml), de 2 ori pe zi, având acțiune directă În dizolvarea pietrelor din vezică. Se mai recomandă cura, pe durată de 1-2 săptămâni, cu fructe dulci proaspete (cireșe, vișine, piersice, mere, pere, prune, pepene verde, struguri, căpșuni, zmeură, lămâi, portocale, ananas), sucuri de fructe, compoturi, jeleuri sau dulciuri, toate cu rol decisiv În drenarea veziculei. Efecte bune dă sucul unei lămâi care se pune Într- un pahar cu apă caldă, consumat În 2-3 reprize
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
În relaxarea vezicii biliare, evitând colica biliară. Sunt excluse excesele de fripturi, grăsimi, afumături, tocături, sarmale, ardei umpluți, chiftele, prăjeli, sosuri cu rântași și maioneze, brânză grasă și fermentată, ouă prăjite, unele legume (varză, conopidă, napi, ceapă), unele fructe (prune, pepeni galbeni, banane), unt, smântână, frișcă, nuci, condimente iuți, murături, prăjituri cu creme, Înghețate, ciocolată, cafea, cacao, tutun și, mai ales, băuturi alcoolice tari. Regimul de viață În general se recomandă tratamentul afecțiunilor biliare care provoacă colicile biliare. În timpul crizelor dureroase
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
făinoase sunt admise griș, orez, macaroane, fidea, tăiței, arpacaș, fulgi de ovăz, pâine albă prăjită sau pesmet și biscuiți. Ca desert se pot consuma prăjituri uscate, tarte cu fructe, plăcinte cu mere sau brânză, fructe crude (mere, pere, prune, struguri, pepeni, portocale, zmeură), compoturi, dulcețuri, marmelade, miere de albine, gelatine, sucuri de lămâie și portocale. La dischinezia hipotonă și atonă se recomandă sucul de ridichi negre, rase și amestecate cu miere de albine, din care se iau 3-5 linguri pe zi
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
au capacitatea de a stimula funcțiile pancreatice. Sunt recomandate spanac, urzici tinere, morcov, tomate, sfeclă roșie, varză roșie, conopidă, praz, fasole verde, castravete și castravetele amar- Momordica charantia. Sunt eficiente și fructele (cireșe, caise, piersice, mere, pere curățate, prune, gutui, pepeni, coacăze negre și roșii, lămâi, portocale, mandarine, cătină albă, nuci) consummate proaspete sau În sucuri și compoturi, băute pe stomacul gol, În cure de câte 8 zile, având rol În drenarea lichidului pancreatic. După dispariția totală a durerilor, se poate
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
minute Înainte de mese. Eficientă este și cura de grâu germinat (100 g pe zi), amestecat cu ulei de măsline și 500 grame fructe tăiate În cuburi mici. Fructele recomandate sunt : mere și pere (curățate de coajă), prune, piersici, caise, struguri, pepene verde, portocale, lămâi, mandarine, stafide. Ca băuturi se vor consuma apă minerală plată Între mese și sucuri de legume (ușor Îndulcite) din morcov, sfeclă roșie, țelină dată pe răzătoare. varză albă, spanac și cartofi cruzi care se iau cu 15
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
gură. Accidental acționează și unele intoxicații (cu sodă caustică, acizi minerali tari, sublimat coroziv, fosfor). Este posibil ca pacientul să facă greșeli În regimul alimentar, sărac În proteine (carne) și În legumele și fructele care au activitate peroxidazică (fasole, conopidă, pepene verde, ridichi). Tot greșeală poate fi considerată și administrarea, În exces, a unor medicamente de sinteză chimică (aspirină, corticosteroizi, butazolidină), anticoagulante, antihipertensive (rezerpină) și antiinflamatoare (fenilbutazonă, indometacină). Evoluția hemoragiilor superioare este imprevizibilă. Pot să apară scăderi accentuate ale tensiunii arteriale
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]