6,632 matches
-
orașului. Chiar și guvernatorul, Ubertino Robaconti de Mandello, cetățean milanez, a participat la acea procesiune flagelându-se. Când această pietate era abia la început, cetățenii din Sassulo, care îmi erau foarte dragi, au venit să mă ia de la Modena, cu permisiunea superiorilor, și m-au dus la Sassuolo, iar ulterior la Reggio și Parma. Când am ajuns la Parma, acea devoțiune era deja vie. Într-adevăr, această pietate zbura ca un vultur ce se repede asupra prăzii și se manifesta pentru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acel discurs, un bărbat din același sat (adică din Area, Hyères), pe care eu l-am văzut și cunoscut, pe când era laic, i-a cerut fratelui Ugo să-l primească în Ordin, din dragoste față de Dumnezeu. Într-adevăr, Ugo avea permisiunea ministrului să accepte postulanți în Ordin, fiindcă era o persoană venerabilă și un mare cleric, foarte spiritual, și fusese la rândul său ministru provincial. Acel om, care cerea să fie primit în Ordinul Fraților Minori, a fost întemeietorul ordinului celor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
murit fratele Ambroziu, din Ordinul Cistercienilor, confesor, căruia domnul Ugolino îi încredințase îngrijirea mănăstirilor amintite, cu excepția Mănăstirii Sfintei Clara. Atunci, fratele Filip Lungo a făcut tot posibilul pentru a-i fi încredințate acele mănăstiri și a obține de la suveranul pontif permisiunea de a-i angaja spre asistența acestora pe frații minori, așa cum voia el. Când Fericitul Francisc a aflat despre acest lucru, a fost foarte tulburat și l-a blestemat ca fiind un distrugător al Ordinului său. Fratele Ștefan spunea că
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
disprețuit ca pe un nebun și s-a reîntors în oraș. Dar mai târziu, reflectând în sinea lui, a început să se edifice. Când, ulterior, Fericitul Francisc a venit la el, a fost primit cu reverență și evlavie, și, cerând permisiunea de a putea predica poporului, episcopul i-a acordat și dreptul de a întemeia un convent, promițându-i că îl va ajuta. 17. Petru de Giovanni Olivi Petru de Giovanni Olivi (Olieu), mare teolog și filosof franciscan, cu o personalitate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și cele feriale, la sufragiile sfinților în cadrul rugăciunii laudelor și a vesperelor, la Miserere mei Deus din laudele din zilele feriale, la psalmii graduali în timpul Adventului Domnului, și să elimine litaniile. Fratelui Rizzerio, fratelui Maseu și ministrului care voia, cu permisiunea sa, să păstreze cărțile pe care le deținea, și novicelui care cerea să aibă cu acordul său psaltirea spre binele său spiritual, Francisc le-a răspuns cu o deosebită fervoare a spiritului, așa cum fusese inspirat de Dumnezeu: «După cum spune Regula
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
96). Ordinul ajunsese acum la o stabilitate instituțională bine definită și tindea tot mai mult să-și consolideze propria autonomie. La 3 decembrie 1224, Honoriu al III-lea a promulgat Quia populares tumultus, prin care li se acorda Fraților Minori permisiunea de a celebra în propriile oratorii liturghia și oficiile divine, răspunzând astfel unei cereri precise a fraților (BF I, p. 20: FF 2717). Această decizie, care va trezi nu puține contestații din partea clerului diecezan, va fi ulterior ratificată de Grigore
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
celor cărora se știe că aparțin. Nici nu trebuie să vândă bunurile mobile, nici să le transfere în afara Ordinului sau să le înstrăineze în vreun fel, cu excepția cazului în care generalului sau miniștrilor provinciali le-a fost acordată autoritatea sau permisiunea de către cardinalul Bisericii Romane ce va fi guvernatorul Ordinului. 7. În al cincilea rând, deoarece într-un capitol al Regulii se afirmă că Dacă vreunul dintre frați, îndemnat de dușman, ar săvârși păcat de moarte, pentru acele păcate pentru care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
părerile lor; iar când va fi stabilit acest lucru, vom aproba un astfel de statut. 11. În sfârșit, întrucât este scris în Regula amintită ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor cărora le-a fost acordată o permisiune specială de către Scaunul Apostolic, chiar dacă până acum frații au crezut că această prescriere se referă la mănăstirile Călugărițelor sărace închise, fiindcă Scaunul Apostolic are o grijă particulară de ele, și se consideră că această interpretare a fost declarată de miniștrii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mănăstire ne referim la curtea interioară, casa și atelierele interioare, fiindcă în celelalte anexe, acolo unde și laicii au acces, pot intra și frații, din motive ce țin de predicare sau înmânarea pomenilor, bineînțeles cei cărora le-a fost acordată permisiunea de către superiorii respectivi, ținând cont de maturitatea și de aptitudinea lor. Excepție făcând însă mereu mănăstirile mai sus numitelor surori închise, nu-i este îngăduit nimănui să intre în ele, în afară de cazul unei permisiuni speciale din partea Scaunului Apostolic. Dată la
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cei cărora le-a fost acordată permisiunea de către superiorii respectivi, ținând cont de maturitatea și de aptitudinea lor. Excepție făcând însă mereu mănăstirile mai sus numitelor surori închise, nu-i este îngăduit nimănui să intre în ele, în afară de cazul unei permisiuni speciale din partea Scaunului Apostolic. Dată la Anagni, la 28 septembrie 1230, în cel de-al patrulea an al pontificatului nostru. 10. Bula «Ordinem Vestrum» a lui Inocențiu al IV-lea Preaiubiților fii, generalului, provincialilor, custozilor și altor frați ai Ordinului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fericitului Petru). Dar referitor la bunurile mobile de mică valoare sau cu preț scăzut, fraților le este permis din motive religioase, sau pentru un alt scop onest și rațional, să le doneze altora din afara Ordinului (după ce înainte a fost obținută permisiunea din partea propriilor superiori). 6. [Trebuie clarificat] și capitolul Regulii care afirmă: Dacă vreunul dintre frați, îndemnat de dușman, ar săvârși păcat de moarte, pentru acele păcate pentru care va fi stabilit că trebuie să meargă pentru dezlegare numai la miniștri
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
folositor după [voința lui] Dumnezeu. Dacă însă unii nu au nevoie de un examen, fiindcă sunt instruiți într-o facultate de teologie și în vederea exercitării oficiului predicării, și se regăsesc în ei celelalte calități cerute în acest sens, pot, cu permisiunea sau delegarea generalului, ori a miniștrilor săi provinciali, să predice poporului. 9. Referitor apoi la prevederea din Regulă care cere ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor care au primit o permisiune specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în acest sens, pot, cu permisiunea sau delegarea generalului, ori a miniștrilor săi provinciali, să predice poporului. 9. Referitor apoi la prevederea din Regulă care cere ca frații să nu intre în mănăstirile călugărițelor, cu excepția celor care au primit o permisiune specială din partea Scaunului Apostolic, declarăm că intrarea le va fi interzisă doar în mănăstirile călugărițelor de clauzură și în cele din Ordinul Sfântului Damian. Iar prin termenul de mănăstire înțelegem curtea interioară, casele și atelierele interioare. Dar în mănăstirile celorlalte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
apostolică, în virtutea ascultării, ca de acum înainte să nu acceptați la oficiul divin în parohiile și oratoriile voastre, în mod discriminatoriu, enoriașii altora, în zilele de duminică și de sărbătoare; nici să nu-i acceptați vreodată la sacramentul pocăinței fără permisiunea propriului preot, fiindcă, dacă cineva ar dori, pentru un motiv întemeiat, să-și mărturisească păcatele unui alt preot, trebuie, în conformitate cu ceea ce a stabilit conciliul general, să ceară și să obțină în prealabil permisiunea propriului preot, sau cel puțin să se
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-i acceptați vreodată la sacramentul pocăinței fără permisiunea propriului preot, fiindcă, dacă cineva ar dori, pentru un motiv întemeiat, să-și mărturisească păcatele unui alt preot, trebuie, în conformitate cu ceea ce a stabilit conciliul general, să ceară și să obțină în prealabil permisiunea propriului preot, sau cel puțin să se spovedească mai întâi și să primească de la acesta beneficiul iertării; în caz contrar, într-adevăr, celălalt nu-i va putea oferi sau refuza dezlegare, fiind necesară în stabilirea pocăinței o dublă legătură, adică
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
vă asculta, să nu părăsească bisericile parohiale. Dar nici nu trebuie să mergeți în alte parohii pentru a ține predici solemne dacă nu sunteți invitați de preotul respectiv, sau cel puțin nu ați cerut cu umilință și nu ați obținut permisiunea de a fi primiți. Iar pentru ca episcopilor să li se acorde cinstea cuvenită, să nu îndrăznească niciunul dintre voi să predice în același oraș sau sat, în ziua în care episcopul diecezan sau alții în locul său predică în mod solemn
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ca de acum înainte să nu-i accepte cu ușurință, la celebrarea misterelor divine în bisericile și oratoriile lor, pe enoriașii altora în zilele de duminică și de sărbătoare; - să nu-i admită sub nicio formă la sacramentul pocăinței, fără permisiunea preoților lor; - să nu țină predici în bisericile lor înainte de celebrarea liturghiilor [parohiale], la care enoriașii obișnuiesc și trebuie să participe în bisericile lor în prima parte a zilei; - ca la aceeași oră să nu țină predici, fie ele chiar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Iliescu, încă la biroul său de director al Editurii Tehnice, se lasă convins de câțiva dintre colaboratorii apropiați să iasă din expectativă. Unul din primele sale gesturi este, după ce telefonează Suzanei Gîdea, atunci ministru al Culturii, pentru a-i cere permisiunea să meargă la televiziune 36, să se îndrepte într-acolo, dar să-l întâlnească și pe generalul Stănculescu. Acesta îi propune să preia puterea, asigurându-l de întregul său concurs și de cel al armatei, invitându-l să vină la
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
era ud. Apoi m-am dus întins în parc și am căutat o bancă undeva, la umbră. Era una singură, și pe ea stătea o superbă brunetă, cu părul de culoarea abanosului și cu tenul ca laptele. Mi-am cerut permisiunea de a mă așeza lângă ea și ea a fost de acord, schițând un surâs de giocondă și săgetându-mă scurt cu ochii ei minunați, negri, cu ape albăstrii, probabil mi s-a părut, deoarece avea în jurul ochilor câte o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Matei Vodă Basarabul nimeni nu mai domnise cu atâta strălucire ca Șerban. Focul, cântându-și cântecul, arunca pale aurii prin grilajul de fier forjat al ușiței, fermecând înserarea. În momentul intrării unui slujitor și a doctorului neamț, mitropolitul a cerut permisiunea de a chema un grămătic pe care să-l trimită cu porunci la Mitropolie. După un timp, în odaie a apărut un tânăr înalt și, deși lumina puțină îndulcea toate contururile, urâțenia lui l-a făcut pe prelat să tresară
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lucru cu totul neobișnuit, pentru că domnul mânca de obicei doar cu beizadelele și cu dregătorii cei mai apropiați. Din ochi, cele două femei se înțeleseră că ceva nu este în ordine, așa că Stanca se sculă de la locul ei și ceru permisiunea de a se retrage. Domnul încuviință, supusă Stanca se apropie, îngenunche în fața lui și-i sărută mâna. Când trecu pe lângă jilțul doamnei, se aplecă să-i sărute și ei mâna și-i șopti: Arde, maică, arde ca focul! Il chem
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ia? Din spatele voievodului, Ștefan, uitându-se țintă la imbrohor, duse arătătorul la buze în semn de secret și dădu afirmativ din cap. Pylarino începu din nou să facă plecăciuni în fața domnului, a imbrohorului, a stolnicului și, văicărindu-se turcește, ceru permisiunea să ducă de acolo bolnavul pentru a-i aplica tratamentul necesar. Prințul Constantin dădu un ordin scurt și un dorobanț din gardă dispăru pe ușa rămasă deschisă pentru a se întoarce cu doi călugări pe care Pylarino îi declară ajutoarele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui și, într-o atmosferă conspirativă, luându-l pe domnitor de subsuori, dispărură prin mica ușă laterală a spătăriei cu stele. În spătărie acum marele stolnic Constantin avea cel mai înalt grad, așa că preluă el conducerea tratativelor. Kuciuk Selin obținu permisiunea de a folosi rețeaua de ștafete a domnitorului valah pentru a comunica superiorilor săi situația survenită. Prinții Constantin și Ștefan cerură să se contramandeze plecarea domnitorului la Adrianopol, dar mesagerul Înaltei Porți spuse în concluzie că aceasta nu o poate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
popi și călugări românii și aromânii din toată împărăția padișahului. El le dă cărți de liturghie, bani pentru odoare bisericești și stă să-i asculte ceasuri întregi. Ia și câte un episcop sau patriarh mazilit. Selin se ridică și ceru permisiunea să se retragă. Domnitorul i se adresă blând în turcește: — Îmi pare rău că pleci, Selin aga. Mă gândeam că de acolo de unde stai se vede apusul și că oamenii nu ar trebui să se sature să-l privească pentru că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
convins că ea conținea adevărul. Dacă „Sintaxa” elaborată de noi a stat la baza studiului dumneavoastră, astăzi, când v-am ascultat rostirea, neam simțit răsplătiți pe deplin pentru truda depusă la scrierea cărții. Vă mulțumesc, prințe. Aga Selin își ceru permisiunea să iasă și făcu semn către traducători și boieri să-l însoțească. Când ieșiră, Toma Cantacuzino îl privi întrebător. Selim spuse: — După câte știu, între marele dragoman și beiul vostru există legături de rudenie, care după moartea fiului exaporitului ar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]