24,603 matches
-
care obligațiile familiale, teama de securitate, rușinea și lipsa unui curaj nesăbuit au făcut să renunțe la idee și Amina s-a convins că este un om sincer În momentul când primi răspunsul de la acel om care o strângea la piept și plângea cutremurându-se. Peste alte 30 de ore, Ștefan cobora pe aeroportul Băneasa din București, avea un bagaj mare de cunoștințe dobândite și ducea cu el poate cea mai mare pierdere din viața sa, Amina! Maria era plecată la
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
mic, romuleț, așa cum Îl dezmierda el și Încerca să deslușească schimbările apărute la nivelul orașului reședință de județ. Privea discret și fără grabă. Dispăruseră portretele conducătorilor Împușcați În numele poporului și apăruseră oameni care vorbeau răcnind, se băteau cu pumnul În piept pentru a demonstra noile adevăruri socio politice, vorbeau pe la colțuri și În piața mare. Cei mai mulți orășeni nu-i ascultau și-și vedeau de rosturile lor zilnice. Victor Olaru nu se duse la fiul său și nici la spital, merse direct
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Huși dar și coniacul Napoleon și-au făcut cu prisosință datoria și după aluzii mai mult sau mai puțin directe, rugăminți și promisiuni de discreție totală, Mariana dădu câteva telefoane iar În final Rică Olaru plecă având În buzunarul de la piept poate cel mai apreciat dar pentru prietenul său care suferise atât de mult. Peste două zile era la Piatra Neamț și se bucura de ospitalitatea colegului său, mare potentat financiar și aflat la al doilea mandat de primar al comunei sale
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
semene cu un pat nefăcut; până și picioarele le avea înfășurate în cârpe. Se apropie cu pași moi și legănați. Era greu să-ți închipui că acest munte de femeie ar avea sentimente sau că ar avea nevoie de ocrotire. Pieptul ei matern, imens avea menirea de a oferi mângâiere, nu de a primi mângâiere din partea altuia. — Ia zi, ce face Michel? întrebă ea. —E bine, răspunse fata. Nu te-am întrebat pe tine. Spune tu. Cum l-ai lăsat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
să mintă cu privire la un lucru mărunt, dar nu și cu privire la cel mai important. De fapt, continuă ea cu o naivitate sfâșietoare, nu mi-a făcut impresia că ar fi capabil să mintă. În timpul nopții, Madame Mangeot se simțise rău: în spatele pieptului matern, voluminos, boala își făcuse cuib și o măcina în taină. Nu era un caz care să solicite prezența unui doctor și, oricum, nu erau pe atunci destui doctori încât să poată veni unul într-un orășel de provincie uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
otrăvească sufletul și vorbele lui Roche... Silueta minusculă se întoarse cu spatele și porni de-a lungul parcelei împingând plugul. Dacă Chavel ăsta chiar se îndreaptă încoace, zise Carosse strângându-l ușor de braț pe Charlot, atunci o să-i ținem piept noi doi. Iar în cel mai rău caz, să nu uiți că am pistol. Nu-i așa că n-ai să uiți? și-i strânse din nou brațul. Nu. — Să știi că va trebui să-i ceri scuze fetei pentru minciunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
prăpăd. Si, ca orice soldat, și nenea Jănel o trebuit să plece la luptă...Si cum se întâmplă că glonțul nu alege și nu iartă, într-o bună zi s-o nimerit că unul l-o pălit taman în coșul pieptului...Nenea Jănel o căzut cum cade un copac falnic doborât de furtună...După un timp, brancardierii au dat de el. Zăcea într-o baltă de sânge. Parcă nici nu mai sufla...Când l-au văzut alb ca varul, li s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
păcate dacă îl lăsăm să moară aici.” „Da’ ce ai de te uiți atâta la el?” „Măi, aista îi Jănel, un flăcău din sat de la mine. Așteaptă, să văd dacă mai suflă.” S-o aplecat și o pus urechea pe pieptul lui...O stat așa preț de o minută, și, printre bătăile tunului, o auzit și bătăile slabe ale inimii lui nenea Jănel... „Trăiește! Hai să-l ducem la postul de prim-ajutor, poate îl salvează!...” Uite așa o ajuns nenea
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
N-am mai auzit de altul care să rămână cu gândul și cu inima la o fată, așa ca nenea Jănel, și să fugă din închisoare ca el - a aprecit Vasile Hliboceanu. La auzul acestor cuvinte, Pâcu și-a bombat pieptul și a luat o atitudine mândră, de parcă nenea Jănel ar fi fost cel puțin frate cu dânsul. După această poză, s-a uitat pe masă, căutând oala cu vin. Oala ședea nepăsătoare în fața lui Mitruță Ogaș. Mitruță, băiatule! Fă bine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
prispei, cu fața la soare. Sedea așa uitat până umbra covăliei îl învăluia ca o aripă de pasăre. Atunci, cu pecetea tristeții adânc săpată pe chip, se ridica anevoie și intra în casă. Acolo se întindea pe laiță, punea mâinile cruciș pe piept și închidea ochii. Slab cum era, și dacă nu ai fi știut că așa obișnuia să șadă, ai fi zis că o murit...Toate au mers așa până într-o zi...Cucul cânta de răsuna pădurea cât era ziua de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Amnar. Apoi Surcică o aflat de la directorul spitalului, care vă închipuiți cât de frumos s-o purtat cu el, ca să nu moară de inimă... Si apoi și de frica doctorului din menester... Odata cu ultimul cuvânt al lui Pâcu, din piepturile cărăușilor s-a auzit o răsuflare adâncă - ca eliberarea de o greutate. In cele din urmă, moș Dumitru i-a adus la realitate ca de fiecare dată: Deajuns cu poveștile! La culcare, că acușica-i miezul nopții și a mai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
întoarce spre Grișa. Acesta privise stupefiat acțiunea lui Roman, care, adevărul e, se desfășurase în mare viteză. Grișa își revine din uluială și duce mâna dreaptă spre pistol. Înainte de-a ajunge la pistol, Roman îi proptește vârful bâtei în piept și-l avertizează: Nici să nu te gândești. Ia zi, durule, știi să scrii cu mâna stângă? — Nu, răspunde Grișa, tot în rusește. — Ar fi cazul să înveți. Cu o lovitură de baseball, la fel de puternică, îi rupe și lui brațul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
ajungem să facem razia la cinci dimineața. — Atunci chiar că n-o să prindeți pe nimeni, nici un bețiv nu mai e treaz la ora aia. — Așa e, se dă bătut Clovis. Băieți, la mese! Ați avut o săptămână grea. Din toate piepturile se aude un „Mersi, șefu’“ sincer. Claude îi spune lui Didier să servească fiecărui polițist câte un pastis din partea casei și se retrage în spatele tejghelei cu Clovis, care-i spune: — Data viitoare, trebuie neapărat să arestez pe cineva, au început
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
sinucideri, își continuă Esmé, imperturbabilă, prezicerea. — Eu să mă sinucid? Niciodată! răsuflă ușurat Kiril și își ia suta. — Am zis din cauza unei sinucideri, repetă Esmé. — La franceza ei... șoptește Lionel. — Ce are franceza mea? — Mă scuzați. Esmé trage aer în piept și-și îndreaptă privirea spre Roman. — Rusule, ești pregătit? Nu sunt rus, sunt polonez! se enervează Roman. — Slavule, ești pregătit? Nu vreau s-aud! Păstrează-ți banii, nu vreau s-aud! Face o criză de isterie, e gata să rupă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
banii, nu vreau s-aud! Face o criză de isterie, e gata să rupă clanța, clatină rulota s-o dărâme și începe să cânte un marș rusesc ca s-o acopere pe Esmé. Prima oară când Roman trage aer în piept, clarvăzătoarea profită de momentul de liniște ca să-și decarteze prezicerea: — Tu ai venit la timp: o să mori poimâine. Ai timp să te pregătești. Roman se oprește brusc din cântat. Cade în genunchi, își împreunează mâinile la piept și începe să
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
trage aer în piept, clarvăzătoarea profită de momentul de liniște ca să-și decarteze prezicerea: — Tu ai venit la timp: o să mori poimâine. Ai timp să te pregătești. Roman se oprește brusc din cântat. Cade în genunchi, își împreunează mâinile la piept și începe să plângă. Se șterge cu dosul palmei la ochi și la nas. Ține mâna mai mult la nas și miroase cu atenție, după care începe să-și lingă dosul palmei. Toți îl privesc mirați. — Minune de la Dumnezeu, lacrimile
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
-și dea seama cum de-a scăpat cu viață, chinezul își scoate pancarta de la gât, o aruncă peste ce-a rămas din capul lui Kiril și o ia la fugă printre blocuri. Roman cade în genunchi. Își împreunează mâinile la piept și începe să plângă. Se șterge cu dosul palmei la ochi, dar dosul palmei rămâne uscat, semn că Mathieu l-a bănuit de pomană că ar fi băut în timpul serviciului. — Boje moi, spune Roman în rusește. O să mori din cauza unei
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
uită Clovis în juvelnicul gol. Mă lași acasă? — Unde vrei tu. Încep să-și strângă lansetele. E ora 13.02. Roman stă pe scară, chircit, cu creștetul capului lipit de chepeng. Lumânarea de abia mai pâlpâie. Apa îi ajunge la piept. Pe genunchii ridicați la gură, are o ladă de vodcă. Ține câte o sticlă în fiecare mână. Bea din amândouă deodată. Vorbește în rusă: — N-am să mor înecat. Mă auzi, hoașca dracului? N-am să mor cum vrei tu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
prima duminică din lună. O doamnă distinsă, în vârstă de circa 75 de ani, aflată în spatele lui, îl încurajează. De acord, spune ea și trece mai departe. Lionel își scoate, cu un gest reflex, ochelarii. Îi pune în buzunarul de la piept. E gata să sară. Aude o altă voce în spatele lui: — Din cauza unei femei? Nu merită. Se întoarce pe jumătate. Vede un cerșetor, murdar și beat, care pare de șaizeci de ani, deși, probabil, are mult mai puțin. Lionel se reașază
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și se apropie de ușă. Se uită pe vizor. Ceea ce vede nu e nicidecum un arab și cu atât mai puțin un amărât. Individul își șterge transpirația de pe frunte cu o batistă, după care scoate un pieptene din buzunarul de la piept și și-l trece prin freză. Fără să știe de ce, Lionel presimte că dincolo de ușă se află brațul lung al Securității. De fapt, e Anghel, de la consulat. Despre Anghel Anghel nu e nici pe departe un băiat bun. Ba, la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
scoate o altă hârtie, pe care i-o întinde lui Lionel. Revine la limba română: — Știam c-așa o să reacționezi, ți-am citit dosarul. Poți să-mi semnezi o declarație c am încercat să te salvez? Lionel îl prinde de piept și începe să-l împingă spre ușă. Anghel nu mai rabdă: încearcă să-i dea un dos de labă, să-l țină minte: — Asta ca să nu uiți de unde-ai plecat. Numai că dosarul lui Frunză Ionel nu mai fusese actualizat
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
iar șampania i-a lăsat urme adânci pe obraji. Își aranjează cravata. Își dezleagă și releagă mai strâns șireturile de la pantofi. Stinge lumina. Toți telespectatorii umblă la contrast. Se duce, pe bâjbâite, spre pat. Se întinde. Își încrucișează mâinile pe piept. Începe să spună cu voce tare, în românește, Tatăl nostru. Încearcă de mai multe ori, pentru că a uitat românește. Lacrimi calde i se scurg pe obraji. Nu se văd la televizor, dar el le simte. Până la urmă, își amintește rugăciunea: Tatăl nostru
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
dușmane au întins curse cu slăbiciunile și pripelile primei părți a vieții tale, cugetă bine înainte să pășești mai departe la toate prinzătorile pe care le știi din trecutul tău, în care ți-ai rănit de-a lungul timpului fața, pieptul, degețelele de la picioare, e punctul unde trebuie să fii înțelept să poți merge mai departe, către prințesa ta minunată și grădina suspendată a dragostei ei, scapă de mistrețul care aleargă după tine de când te-ai născut și ferește-te de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
ei fură tihna din sufletul tău, nu îți vei mai aminti atingerile prințesei tale, îți pot fura imaginea lui luo na din amintirile tale, imaginea iubitei vieții tale, către care te îndrepți acum, folo sește vestuța de pluș, pune pe pieptul tău vestuța de pluș kaki, vestuța cumpărată din persia cu șaptezeci și doi de darici grei de aur, ea te va apăra de furtul amintirilor tale, te va proteja de mâinile price pute ale bandiților-cu-un-ochi-scos. odihnă tu ești odihna vieții mele, mult
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
șase în al patrulea loc: fukurokuju lucrează încontinuu, moralul trupelor tale este scăzut, hotei își folosește toate resursele pentru a readuce zâmbetul pe chipurile adepților tăi, focuri mocnite pregătesc rib-eye steak-uri enorme, cu ochiuri deasupra, pentru a readuce încrederea în pieptul și brațele trupelor tale. pe stânga se văd alte tabere improvizate de oștiri. șase în al cincilea loc: simți apele de sub pământ, semn bun, adepții tăi sunt foarte însetați, în cântecul de luptă al lui bezaiten furnicile albe sapă adânc
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]