3,221 matches
-
primară, părinții m-au trecut la școala din strada Bob, destul de departe de casă, însă fuseseră informați că aici condițiile de învățământ sunt superioare. Clădirea școlii era ascunsă vederii de altele, care o înghesuiau, curtea ei fiind mică, așternută cu pietriș mărunt, asigurând parcă și intrarea în biserica greco catolică de care ținea. Cred că ne preda o femeie; parcă o văd pe mama stând de vorbă cu ea. O văd însă sigur pe maică-mea vorbind în curtea școlii cu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Eram în Roma, nu știam să vorbesc, am sunat și, când a răspuns, m-am intimidat și am închis. Ei bine, într-o seară am ieșit afară din casa Concettei și l-am sunat din nou. În acea zi cărasem pietriș cu roaba și fuse sem fericită că o fac. Apoi mi-am zis că nu se poate, trebuie să fie și o altă lume... I-am spus la telefon că sunt româncă și că sunt foarte izolată și că aș
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
pâraie scurte, torențiale, mai importante fiind Răcătăul (din mica Depresiune Parincea) și Polocinul. În general (cu excepția parțială a Tutovei), văile sunt strâmte și adânci, cu versanții puternic înclinați, săpate în roci moi (lutoase și argiloase cu intercalații de nisipuri și pietrișuri). Pantele mari și substratul geologic de roci neconsolidate sau slab consolidate, corelate cu acțiunile negative ale omului prin tăierea vechilor păduri (în vederea extinderii pășunilor și terenurilor agricole și vitipomicole), ca și lucrările agro-viti-pomicole efectuate aproape exclusiv "din deal în vale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dar ea coboară de la peste 300m în fundul Mangalului până la sub 150m altitudine absolută la punctul de confluență cu pârâul Iezer. Datorită adâncirii accentuate și stratelor de roci moi: argile, luturi și nisipuri (cu rare și subțiri intercalații de gresii și pietrișuri slab consolidate) (de vârstă sarmatică și meoțiană) pe care le secționează, versanții văii au pante puternic înclinate, afectate de erodarea superficială a solului și de eroziune torențială în adâncime (ravene, râpi), asociate pe alocuri cu alunecări de pământ. Toate aceste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Valea Iezerului (prin satele Gura Iezerului Gâlțești-Ruși), cu intenția de a continua apoi pe Valea Stâncășenilor până în sat, spre a evita ocoluri prea mari și periculoase la traversarea dealurilor pe ruta Mărășești (Voinești) Gârdești-Stâncășeni. Nu am văzut nici o mână de pietriș, cel puțin prin gropile drumului sătesc, în schimb un tractor care trecuse cândva lăsase niște urme adânci, ce trebuiau încălecate căci nu puteau fi evitate din cauza îngustimii drumului. La întrebarea noastră dacă putem continua mersul pe Valea Stâncășenilor ni s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
s.II, t.XI. MARTINIUC C., BARBU N., BĂCĂUANU V., BURDUJA C. (1970), Cadrul natural al Moldovei de Nord, Lucr.celei de-a VII-a Conf.Naț.de Șt.Solului. IONESI BICA, IONESI L., BARBU N. (1971), Date noi privind vârsta pietrișurilor din partea vestică a Podișului Sucevei, Lucr.Șt.Inst.Pedag., Suceava, II. IONESI L., IONESI BICA, BARBU N. (1971), Orizontarea depozitelor fluvio-deltaice din partea vestică a Podișului Sucevei și semnificația ei paleogeomorfologică, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. MARTINIUC
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
unei religii. Dolmen. Cameră funerară destinată mai multor înhumări și construită din blocuri mari pe piatră sau megaliți. Această cameră este îngropată sub o movilă de pămînt, un tumul sau într-un cairn, un fel de tumul din pietre și pietriș. Drahmă. Monedă antică din argint a cărei greutate a fost fixată la Marsilia la aproximativ 2375 grame. Drept italic (statut de). Pămîntul provinciilor galice era supus unui impozit, tributum, semn al cuceririi romane. Dreptul italic permite asimilarea pămîntului provincial în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pentru a păstra moștenirea. "Mînă-moartă" este una dintre taxele caracteristice șerbilor. Murus gallicus. Zid de incintă al oppidum-ului galic, compus din grinzi transversale și longitudinale, fixate între ele prin cuie de fier. Spațiile dintre grinzi sînt umplute cu pietre și pietriș, iar paramentul exterior este realizat din blocuri mari de piatră mai mult sau mai puțin regulate. Odeon. Un fel de teatru, dar de dimensiuni mult mai mici și cu o mare suprafață descoperită. Odeonul era, în Antichitate, rezervat concertelor, lecturilor
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Popp (1929-1939) se menționează că subzona miocenă este numită de I.P. Voitești „pânza gresiei de Fuzaru” în timp ce G. Murgeanu o numea „zona gresiei de Fuzaru”. În această regiune întîlnim marne, argile, gresii nisipoase, gresii de kliwa (Piatra Neagului) ( Fig. 4), pietrișuri mezozoice (dealurile Pițigaia și Măgura - 647m altitudine). Spinarea de anticlinal a dealului Sultanu - 848m, este formată din gresia de Fuzaru, cea mai tare rocă a regiunii. Un aspect cu totul aparte al regiunii îl reprezintă prezența petrolului și a sării
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Hărții Solurilor din România, scara 1: 1000000, întâlnim următoarele tipuri: a) soluri brune și brune podzolice (în zona pădurilor de fag și stejerete); b) soluri brune (în zona pășunilor și fânețelor); c) soluri podzolice argiloiluviale (în lunca pârâului Provița); d) pietrișuri, nisipuri, argile (de culoare vânătă); e) lăcoviști (se întâlnesc azonal), Elementele componente ale cadrului natural, prezentate succint, indică un grad deosebit de favorabilitate pentru desfășurarea vieții și activităților umane, fapt confirmat și de prezența omului pe aceste meleaguri. III POPULAȚIA III
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
2.2.1 Hazarde geomorfologice Alunecările de teren Sunt rezultatul intersectării spațiale și temporale a două tipuri de factori. Pe de-o parte, factorii favorizanți ce sunt reprezentați de alcătuirea petrografică a solului și vorbim aici de nisipuri, argile nisipoase, pietrișuri sub care există argile. Pe de altă parte, sunt factorii declanșatori , cum ar fi precipiațiile abundente, mai ales după perioade de secetă În care terenul crapă, mișcări seismice sau intervenții umane asupra unor medii fragile. Alunecările de teren fac parte
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
mijloacelor de informare, atenționare și de educare a populației cu privire la modul În care trebuie să acționeze În cazul unui cutremur. 1.4.2 Alunecări de teren - Despăduririle din zonele deluroase În care solurile sunt alcătuite din nisipuri, argile nisipoase sau pietrișuri sub care există argile. - Exploatările miniere, precum și cele ale zăcămintelor de sare din subsol. - Acțiuni pirotehnice și de exploatare a carierelor de piatră. - Devierea cursurilor de apă sau inundarea anumitor zone pentru perioade Îndelungate. - Construirea În zonele expuse acestor manifestări
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
de la drum până la golul alpin și se va desfășura între altitudinile 1200- 1500 m. În mare parte, aceasta va urmări drumul creat de cervide, care este mai mult în pantă decât în lungul curbei de nivel. Pe alocuri se nivelează pietrișul deja existent sau se vor aduce lespezi de râu pentru a netezi poteca. De asemenea, acolo unde în calea potecii există arbori doborâți se vor crea breșe cu lungime de 1 m cu ajutorul unui motoferăstrău pentru a facilita accesul. Elementele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
de bechie mobilă cu rotiță, spre deosebire de celelalte, am întâmpinat oarecari greutăți în manevrarea la sol pe vânt puternic și cu greutate în coadă, mai ales la Bacău unde bechia avionului în rulaj s-a înfundat în teren moale și în pietriș. Motorul a funcționat normal. La bord, sold. mec. <indescifrabil>. Esc. I Sanitară, Pilot stagiar, Drăgescu Mariana 1 În arhiva autorului. Anexa II NADIA RUSSO În goana aripilor albe 1. Pe un aerodrom e instalat un grup de bombardament 1. Cel
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
fusese trezită la viață de flirt, începe să se simtă tot mai mult pradă unei neliniști pe care nu știe "ce anume ar putea-o domoli". Odată cu apropierea primăverii, când aerul se umple de parfumul "liliacului, trandafirilor și rezedelor", iar "pietrișul miroase a cald", tânăra începe să se simtă atrasă de Lisbeth. Faptul că din preajma noastră lipseau bărbații tineri dădea prieteniei noastre, deja surescitată în ceea ce mă privea, o nuanță aparte. [...] Lisbeth mi se păruse întotdeauna drăguță; și ea avea parte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
lent, meditativ, fânul proaspăt... O înjurau, strecurând propuneri licențioase, chiar pe Profira care râdea larg, cu dinții albi, cu strungăreață, scăldați de o salivă abundentă... Înjurau chiștoacele de țigări „Plugare“, lățite în câte un scuipat gros, măturându-le, ca să fie pietrișul curat în fața haltei prin care treceau doar marfare și, arareori, trenuri mixte, staționând un minut... (Iar taică-meu, cu chipiu țanțoș, cu uniformă cu nasturi lucitori, bombați, având ștanțați pe ei o roată aurie cu aripioare, mândru de rostul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
avea ordin să se retragă fără a opune rezistență și marea majoritate au reușit să treacă Prutul. Unii locuitori s-au bucurat că vin rușii, deoarece statul român îi obliga la munci în natură. Oamenii trebuiau să aducă cu căruțele pietriș, nisip pentru că nu existau șosele. Trebuiau să întărească terasamentele de cale ferată deoarece traversele erau așezate direct pe talazul de pământ. Trenurile circulau cu viteze de 25 km. pe oră, iar când erau ploi nu mai circulau deloc. Noua Sulița
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
Și, în această impunătoare grădină, se îmbină tradiționalul cu modernul; cireșii în floare, podul tradițional, iazul cu crapi și păsări exotice, iar la câteva sute de metri, orașul cu blocurile sale moderne. Podul ce duce la „Casa Ceaiului”, aleile cu pietriș și florile de cireș creează o atmosferă fantastică, sădind armonie în sufletul vizitatorilor. Grădina este o feerie, o cascadă de flori în nuanțe de alb și roz, învăluită în liniștea și în parfumul primăverii, ce te face să nu mai
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
O face foarte bine! Podarul se Înclină cu umilință: — Stăpâne, Johannes va veni și el Încoace. Mi-a spus că trece În noaptea asta să vadă cum stau lucrurile. Tocmai ajunseră la mal. Conrad Încălecă și-și mână calul pe pietrișul ud. Se Întoarse În șa și Întrebă: — Cum te cheamă, omule? — Stephan, mărite domn. — Bine, Stephan, n-am să uit că ești un podar de nă dejde și un supus credincios. Rămâi aici și păstrează-ți slujba, atâta cât vrei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe mijlocul șoselei, am ieșit din Șcheia pe un drum deodată neasfaltat. Chiar dacă pe bicicletă te strecori mai ușor printre meandrele accidentale ale drumurilor proaste, perspectiva unui deal ale cărui urcușuri se tot prelungesc de la o culme la alta, pe pietriș și nisip, nu-i una roză. Mă linișteau localnicii că n-ar fi fost vorba decît vreo 5 - 6 km. neasfaltați, numai că eram conștient că trebuia (peste câteva ore) să și revin pe același traseu, spre casă. Dacă mai
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
revin pe același traseu, spre casă. Dacă mai și ploua între timp, mă închipuiam derapând pe noroiul alunecos, cu apa șiroindu-mi pe spate pe un drum necunoscut, devenit din cauza aceasta și mai lung. La deal, derapându-mi roata pe pietriș, pentru că-mi cuplasem pinioanele cele mai mari (asta înseamnând viteză foarte mică dar efort moderat - prin distribuirea optimă a forței pedalatului), pentru a nu cădea atunci când bicicleta se oprea, săream de pe ea. Panta nu-mi permita s-o urc
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
atrasă pe cealaltă parte a drumului, unde apăruse cineva. Viteza era mare, simpla înclinare pentru a coti nu era suficientă, și scăpasem controlul direcției. Intenția de revenire pe marginea drumului s-a dovedit o mare greșeală, pentru că era acoperită cu pietriș. Dezechilibrat, mă și închipuiam cu capul spart, cu coarnele bicicletei intrate-n burtă. Bicicleta derapă, zbură cât colo, eu căzut, alunecam pe mâna dreaptă întinsă instictiv, la vale. Nu mă durea nimic, și mă-întrebam cum de nu mă lovisem
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
de a revedea zidirea cu rezonanțe istorice, care cunoscuse și vremuri mai bune (rezistase atacurilor vrăjmașilor în vremea lui Ștefan, dar cedase trecerii vremii). Am trecut pe pod spre intrarea propriuzisă. Căile de acces din cetate erau năpădite de buruieni, pietriș și semne (trebuie spus: neplăcute) ale trecerii altor turiști pe acolo. Vechile amenajări interioare se păstrau, după cum arătau plăcuțele indicatoare din fața intrărilor sau a ferestrelor. În partea cea mai de sus s-a deschis priveliștea către drumul spre mănăstiri. Acolo
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
care Mircea auzise că există. Eu nu știam de ele însă evident, eram curios să le și văd, dacă tot ajunsesem pe acolo. Pentru Râșca am cotit la stânga, întrebând mereu localnicii. Mai jos față de nivelul șoselei, șerpuia printre maluri cu pietriș din abundență, un râu pe malul căruia, pentru că se impunea să ne tragem sufletul, am poposit și profitând de soare am făcut plajă. Biserica era în renovare, curtea nu avea dimensiuni impresionante ca ale altora și părea neîngrijită. Un călugăr
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Luțca! Totuși, dacă trebuie s-o recunoaștem, abia urcușul următor a fost un coșmar. Ieșisem din Bâra pe șosea, până la sfârșitul zonei asfaltate, la vale. Se vedea, în dreapta și-n sus, șerpuit și foarte la deal, un drum neasfaltat, cu pietriș, dar colbuit nevoie mare. De unde ne-am oprit, se zărea în stânga și înainte un drum (cred că spre Oțeleni), în dreapta o pășune mare la vale, iar mai sus, tot în stânga și nu prea departe, o turmă de capre, cred. Bănuiam
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]