2,260 matches
-
este un complex pe care moleculele de pigmenți care participă la transferul electronilor îl fac cu anumite proteine. Seria de evenimente care se desfășoară de-a lungul celor două fotosisteme, poartă numele de schema Z a fotosintezei. Cei mai importanți pigmenți care participă la desfășurarea reacțiilor din procesul de fotosinteză sunt clorofilele. Aceste molecule sunt derivați porfirinici, care au în structura lor moleculară un atom de magneziu. Structurile moleculare ale clorofilelor a și b sunt prezentate. Clorofila a este prezentă în
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
rezervată din fondul vasului, cu interspațiul acoperit neuniform cu o culoare brun-roșcată. Motivele decorative par să fi constat în benzi și cârlige meandrice dispuse liber pe corpul vasului (Pl. 48/4; 49/5). III.3.c.2. Studiul Raman al pigmenților utilizați în decorarea cu pictură a ceramicii Au fost analizați pigmenții alb, roșu și negru de pe 50 fragmente de ceramică fină de la Hoisești. Toate spectrele Raman au fost înregistrate la temperatură normală, utilizând un Spectrograf Raman Horiba Jobin-Yvon RPA-HE 532
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
brun-roșcată. Motivele decorative par să fi constat în benzi și cârlige meandrice dispuse liber pe corpul vasului (Pl. 48/4; 49/5). III.3.c.2. Studiul Raman al pigmenților utilizați în decorarea cu pictură a ceramicii Au fost analizați pigmenții alb, roșu și negru de pe 50 fragmente de ceramică fină de la Hoisești. Toate spectrele Raman au fost înregistrate la temperatură normală, utilizând un Spectrograf Raman Horiba Jobin-Yvon RPA-HE 532 cu detector CCD multicanal răcit cu aer (-70°C) și un
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ridicat. Probleme deosebite au apărut la înregistrarea spectrelor din două motive. În primul rând, atât zgomotul de fond, foarte ridicat, cât și fluorescența sunt prezente în aproape toate spectrele înregistrate, iar benzile Raman sunt deseori difuze. În al doilea rând, pigmentul mineral este fin dispersat într-o pastă argiloasă, astfel încât semnalul Raman este slab. Cu toate acestea, au fost obținute spectre, sau doar linii Raman caracteristice, suficient de clare pentru a permite identificarea mineralelor din pigmenți (BUZGAR et alii 2010). Spectrele
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
difuze. În al doilea rând, pigmentul mineral este fin dispersat într-o pastă argiloasă, astfel încât semnalul Raman este slab. Cu toate acestea, au fost obținute spectre, sau doar linii Raman caracteristice, suficient de clare pentru a permite identificarea mineralelor din pigmenți (BUZGAR et alii 2010). Spectrele Raman înregistrate pe pigmentul alb se caracterizează printr-un zgomot de fond (BN) și o fluorescență (F) ridicată. Absența unor linii spectrale Raman, chiar și difuze (Tabel 13), este datorată unei paste argiloase foarte fine
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
dispersat într-o pastă argiloasă, astfel încât semnalul Raman este slab. Cu toate acestea, au fost obținute spectre, sau doar linii Raman caracteristice, suficient de clare pentru a permite identificarea mineralelor din pigmenți (BUZGAR et alii 2010). Spectrele Raman înregistrate pe pigmentul alb se caracterizează printr-un zgomot de fond (BN) și o fluorescență (F) ridicată. Absența unor linii spectrale Raman, chiar și difuze (Tabel 13), este datorată unei paste argiloase foarte fine, de compoziție caolinitică. În urma unor analize XRF, (CONSTANTINESCU et
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
fond (BN) și o fluorescență (F) ridicată. Absența unor linii spectrale Raman, chiar și difuze (Tabel 13), este datorată unei paste argiloase foarte fine, de compoziție caolinitică. În urma unor analize XRF, (CONSTANTINESCU et alii 2007) s-a arătat faptul că pigmentul alb este o argilă ușoară de tip caolin, însă foarte ciudat, aceiași autori menționează Ca ca element chimic principal în pigmentul alb (argila caolinitică are un conținut foarte scăzut de Ca, elementele principale fiind Si și Al). În mod cert
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
argiloase foarte fine, de compoziție caolinitică. În urma unor analize XRF, (CONSTANTINESCU et alii 2007) s-a arătat faptul că pigmentul alb este o argilă ușoară de tip caolin, însă foarte ciudat, aceiași autori menționează Ca ca element chimic principal în pigmentul alb (argila caolinitică are un conținut foarte scăzut de Ca, elementele principale fiind Si și Al). În mod cert carbonatul de Ca este absent, deoarece acesta are un răspuns Raman foarte bun, cel puțin în cazul liniei spectrale de la 1087
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
principale fiind Si și Al). În mod cert carbonatul de Ca este absent, deoarece acesta are un răspuns Raman foarte bun, cel puțin în cazul liniei spectrale de la 1087 cm-1 (BUZGAR, APOPEI 2009). Înregistrarea unui număr mare de spectre pe pigmentul alb a permis însă și determinarea altor minerale prezente în pasta caolinitică și anume cuarțul și TiO2 (rutilul și foarte rar anatazul). Prezența cuarțului este marcată de apariția liniei Raman de la circa 465 cm-1, care este și cea mai intensă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cuarțului este marcată de apariția liniei Raman de la circa 465 cm-1, care este și cea mai intensă linie Raman a cuarțului Rutilul are un răspuns Raman foarte bun, chiar și la o granulație fină. Din acest motiv, prezența acestuia în pigmentul alb (Tabel 15) este clar demonstrată de apariția celor două benzi Raman caracteristice (BUZGAR et alii 2009). O problemă interesantă este aceea a frecvenței ridicate de apariție a rutilului în raport cu anatazul. Considerăm că majoritatea fragmentelor ceramice, realizate din pastă fină
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
la temperaturi mai mici de 700-7500C, deoarece la temperaturi mai ridicate și în prezența oxigenului, carbonul negru din ceramică, care conferă culoarea neagră, este distrus prin ardere. Prezența cuarțului și TiO2 în pasta caolinitică albă sugerează că argila utilizată ca pigment alb este de natură reziduală, formată prin alterarea unor roci magmatice. Astfel de depozite argiloase sunt destul de puține și localizate în apropierea unor corpuri vulcanice neogene (Parva și Cornăița jud. Bistrița Năsăud, văile Haitei, Pietrosului și Stejar - jud. Suceava) (BUZGAR
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
natură reziduală, formată prin alterarea unor roci magmatice. Astfel de depozite argiloase sunt destul de puține și localizate în apropierea unor corpuri vulcanice neogene (Parva și Cornăița jud. Bistrița Năsăud, văile Haitei, Pietrosului și Stejar - jud. Suceava) (BUZGAR et alii 2010). Pigmentul roșu analizat conține hematit și, frecvent, cuarț. Spectrele Raman ale pigmentul roșu de pe fragmentele de ceramică fină de la Hoisești (Tabel 16) sunt aproape identice și conțin principalele benzi Raman ale hematitului. Alura difuză a liniilor Raman este datorată granulației foarte
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
argiloase sunt destul de puține și localizate în apropierea unor corpuri vulcanice neogene (Parva și Cornăița jud. Bistrița Năsăud, văile Haitei, Pietrosului și Stejar - jud. Suceava) (BUZGAR et alii 2010). Pigmentul roșu analizat conține hematit și, frecvent, cuarț. Spectrele Raman ale pigmentul roșu de pe fragmentele de ceramică fină de la Hoisești (Tabel 16) sunt aproape identice și conțin principalele benzi Raman ale hematitului. Alura difuză a liniilor Raman este datorată granulației foarte fine a hematitului. Acest lucru este confirmat și de intensitatea ridicată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
din regiunea 200-300 cm-1 și intensitatea scăzută a liniei Raman de la circa 1320 cm-1, care este cea mai intensă bandă Raman a hematitului în cristale mai mari (ZOPPI et alii 2008; BUZGAR et alii 2009). De asemenea, spectrele Raman ale pigmentului roșu sunt foarte asemănătoare cu cele ale pastei, ceea ce indică obținerea acestuia tot dintr-o argilă bogată în fier. Prezența cuarțului este demonstrată de apariția liniei spectrale cea mai intensă a acestuia, cea de la circa 465 cm-1 (Tabel 17). Cuarțul
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
intensă a acestuia, cea de la circa 465 cm-1 (Tabel 17). Cuarțul are un răspuns Raman mai intens decât hematitul și, din acest motiv, benzile Raman ale acestuia din urmă sunt mai puțin evidente. Pentru comparație, prezentăm și spectrele Raman ale pigmentului roșu de pe două fragmente de ceramică din siturile de la Scânteia și Ruginoasa (Tabel 17). Prezența hematitului, împreună cu cuarțul, în pigmentul roșu exclude utilizarea oxihidroxizilor de Fe ca pigment roșu pur (ar lipsi cuarțul). Pentru culoarea roșie s-a utilizat argila
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
din acest motiv, benzile Raman ale acestuia din urmă sunt mai puțin evidente. Pentru comparație, prezentăm și spectrele Raman ale pigmentului roșu de pe două fragmente de ceramică din siturile de la Scânteia și Ruginoasa (Tabel 17). Prezența hematitului, împreună cu cuarțul, în pigmentul roșu exclude utilizarea oxihidroxizilor de Fe ca pigment roșu pur (ar lipsi cuarțul). Pentru culoarea roșie s-a utilizat argila roșie, spălată de mai multe ori, procedeu prin care aceasta poate fi îmbogățită în oxihidroxizi de Fe (+cuarț). Acest procedeu
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
urmă sunt mai puțin evidente. Pentru comparație, prezentăm și spectrele Raman ale pigmentului roșu de pe două fragmente de ceramică din siturile de la Scânteia și Ruginoasa (Tabel 17). Prezența hematitului, împreună cu cuarțul, în pigmentul roșu exclude utilizarea oxihidroxizilor de Fe ca pigment roșu pur (ar lipsi cuarțul). Pentru culoarea roșie s-a utilizat argila roșie, spălată de mai multe ori, procedeu prin care aceasta poate fi îmbogățită în oxihidroxizi de Fe (+cuarț). Acest procedeu este utilizat și astăzi de unii manufacturieri de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
de Fe (+cuarț). Acest procedeu este utilizat și astăzi de unii manufacturieri de vase de ceramică. Proveniența acestei argile nu ridică o problemă deosebită, aceasta fiind disponibilă din abundență sub formă de intercalații în depozitele sedimentare de platformă din Moldova. Pigmentul negru analizat conține jacobsit. Acest mineral a fost pus în evidență și în alte studii (CONSTANTINESCU et ali 2007). Este foarte posibil ca acest mineral să provină din crustele de alterare ale acumulărilor de Mn din județul Suceava (Iacobeni, Ciocănești
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
unul este peroxidaza, enzimă ce distruge agenții activi care sunt peroxizii. Alt mijloc, care mi se pare deosebit de interesant, din moment ce, deja de un an Îmi câștig pâinea cercetându-l, e Însăși culoarea cu care sfecla se Împodobește. Deși roșii, acești pigmenți nu sunt la fel cu aceia ce dau culoare florilor ori verzei roșii; aceia sunt antociani, pe când sfecla adună, și Încă mult, chiar un sfert de gram la o sută de grame de rădăcină, așa-numiții antociani cu azot. Evident
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ce dau culoare florilor ori verzei roșii; aceia sunt antociani, pe când sfecla adună, și Încă mult, chiar un sfert de gram la o sută de grame de rădăcină, așa-numiții antociani cu azot. Evident că, rădăcina fiindu-le gazdă, acești pigmenți nu prea au ce căuta În sfecla de frunze. Și nici În rădăcină, aceste substanțe rducătoare, antioxidante deci, ca și vitamina A, alt protector În fața cancerului, aceste substanțe deci, nu se adună oricum, ci În strânsă corelație cu mărimea rădăcinii
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
rducătoare, antioxidante deci, ca și vitamina A, alt protector În fața cancerului, aceste substanțe deci, nu se adună oricum, ci În strânsă corelație cu mărimea rădăcinii și ambele În dependență de calitățile solului. Mai precis, rădăcinile mari sunt mai sărace În pigmenți; adică, din nou, „ori găină ori grădină“. Iar pentru asta e nevoie de soluri relativ alcaline adică, așa cum era de așteptat, reducătoare și, Într’adevăr, acestea Îi sunt pe plac, mai ales dacă sunt bogate În humus, alt reducător. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
recomand consumul În stare crudă, adică În aceea În care, protejând enzima, scutește omul de un efort inutil, acela de a desface zaharoza. Relativ căci, deși producătoare de vitamină C, sfecla are uneori nevoie de ea; fără ea, nu produce pigmenții și o așteaptă. Iar pentru asta, Îi mulțumesc Cristinei, buna mea prietenă - honni soit qui mal y pense - fără de care n’aș fi aflat niciodată asta. „Radioalmanah“, 22 noiembrie 1997, ora 18,21 20. O picătură de verde În țarcul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o inversiune; vorba unei vechi scrieri, Tabula smaragdina: ceea ce e sus este imaginea În oglindă a ceea ce e jos. Anume, albul florilor, care nu e de fapt alb ci gălbui, după cum omătul nu e alb ci albăstrui, e dat de pigmenții numiți flavone, substanțe relativ oxidante, altfel spus, entropice. Motiv pentru care ele conferă protecție organelor gingașe ale florii față de ultraviolete, radiație negentropică; deficitare În energie, flavonele văduvesc ultravioletele, bogate În energie. Aviz amatorilor: bogații sunt obligați să-și plătească gras
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
amatorilor: bogații sunt obligați să-și plătească gras body guarzii... ferindu-se de săraci; doar că Natura nu cunoaște bogați și săraci, ci doar ființe. Albastrul, și mai ales roșul de peste an și ale altor flori, sunt date de alți pigmenți, antocianii, de astă dată substanțe relativ reducătoare, altfel spus, negentropice. Oricum, prin succesiunea culorilor, deloc Întâmplătoare, ci ca o adaptare la un mediu caracterizat de ciclicitate, chintesența plantei, floarea adică, profită și de negentropia Începutului și de entropia sfârșitului de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
verdelui, albastrului, indigoului, violetului... refăcând spectrul luminii albe. Pentru o lume În care fiecare caută să știe cât mai mult despre celălalt e, Într’adevăr, o binefacere. Dar cum se poate transforma ideea, chiar atâta de generoasă, În realitate? Grație pigmenților. Altfel spus, vopselelor „pictorului“. Acu-i acu: Plecând de la simplu la complex, Natura a pictat animalul folosind două tuburi de culoare: unul roșu, altul negru, melaninele. Dar și albul, lipsa pigmenților, „pânza“ goală. Și, din combinația lor, rezultă roșul veveriței
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]